Page 22 - Albina_1952_02

6 A L B I N A
BEI

In raionul Vidra
De ce satul Mogoşeşti, din comuna Grădiştea, Jesate m 'm iiU ii

a rămas în urmă cu pregătirea campaniei
agricole de primăvară P r i m i i l a î n s ă m â n ţ ă r i

Sfatul popular din comuna Grădi­ unii tovarăşi din conducerea căminu­ După cum în fabrici şi uzine Urmând exemplul său, ţăranii
ştea, raionul Vidra, şi-a întocmit un lui, ca de pildă Elena Bogoi, care nici muncitorii se avântă în luptă pen­ muncitori Dumitru G. Vlăducean
plan de muncă în vederea pregătirilor nu cunosc acest plan. tru îndeplinirea planului de pro­ şi Ion Gh. Lazăr şi-au însămânţat
pentru campania agricolă de primă­ Biblioteca dela căminul cultural din ducţie înainte de vreme, tot aşa şi orzul de primăvară.
vară. Acest plan nu a fost dus însă Ia satul Mogoşeşti are peste 600 volume. pe ogoare ţăranii muncitori se stră- Popularizarea lor la gazeta cetă­
îndeplinire în toate satele care aparţin Aceste cărţi nu sunt însă folosite, căci duesc să scoată recolte cât mai bo­ ţenească şi la căminul cultural a
comunei Grădiştea. Bunăoară, ţăranii nu există bibliotecar care să le împar­ gate. făcut ca şi alţi ţărani să se gră­
muncitori din satul Mogoşeşti nu-şi tă ţăranilor muncitori. Un asemenea exemplu îl dau ţă­ bească şi să însămânţeze, profitând
reparaseră uneltele nici până în ziua Sfatul popular Grădiştea nu s’a in­ ranii muncitori din satul Mârleanu, de timpul prielnic.
de 23 Februarie şi nici nu ştiau măcar teresat deloc de planul de muncă al raionul Adani Clisi, care au înce­
unde vor fi aceste centre de reparaţii. căminului cultural din satul Mogo­ put însămânţările. Astfel, ţăranii muncitori din
Deasemenea, centrele de selecţionarea şeşti, în vederea sprijinirii pregătiri­ Primul care a ieşit Ia însămân­ Mârleanu dau dovadă că luptă cu
seminţelor nu erau puse în funcţiune. lor pentru campania agricolă de pri­ ţări a fost comunistul Dumitru P. dragoste pentru obţinerea de re­
Şefii de sectoare Gheorga I. Gheor- măvară. Ba, ceva mai mult, sfatul Zamfir, care, aşa după cum îşi colte cât mai bogate, pentru întă­
ghe, Sandu Gheorghe şi Alexandru pgpular din comuna Grădiştea n’a a- luase angajamentul, a însămânţat rirea leului nostru nou.
Turturică nu au discutat nimic cu vut grijă să asigure căminului cultu­ cu grâu, suprafaţa prevăzută în
ţăranii muncitori despre pregătirea ral din Mogoşeşti nici lemne de foc şi planul de cultură. Ion G. Ghiţă
campaniei agricole de primăvară, nici gaz pentru iluminat. Preşedintele
Că satul Mogoşeşti a rămas în ur­ sfatului popular, Nicolae Dragne, um­
mă cu pregătirea pentru însămânţări, blă de vreo câteva luni cu un bon pen­ O bibliotecă cu activitate buoă
este de vină şi colectivul de conduce­ tru lemne în buzunar, dar n’a putut să
re al căminului cultural. Şi cum ar fi aducă lemnele la cămin pe motivul că Activitatea bibliotecii căminului s’au făcut recenziile cărţilor:'
putut ţăranii muncitori să cunoască ce „nu are căruţă...” cultural din Frnmuşeni-Arad este „Apele Karânului”, „Chezăşia
trebue să facă, dacă la căminul cultu­ Pentru reuşita campaniei agricole din ce în ce mai bună. In prezent, păcii”, ca şi recenzii ale unor cărţi
ral nu s’a prelucrat Hotărîrea partidu­ de primăvară, sfatul popular, căminul în această bibliotecă, sunt 2.564 în limba germană. In comuna Fru-
lui şi guvernului cu privire la însă- cultural, precum şi organizaţiile de cărţi şi broşuri, dintre care 1.365 inuşeni, într’o singură lună s’au
mânţări ? De cercul agrotehnic, nici nu masă trebue să pornească neîntârziat în limba română, iar celelalte în citit 840 cărţi de către 400 cititori.
mai vorbim. Aci nu s’a ţinut nici o lec­ la muncă. Trebue arătat fiecărui ţăran limbile germană şi maghiară. Pentru anul 1952, s’a planificat
ţie în care să se popularizeze metodele muncitor din Mogoşeşti că pregătirea Munca este dusă de un bibliotecar, creşterea numărului de cărţi la
agrotehnice arătate în Hotărîre. Ţăra­ însămânţărilor este o datorie patrioti­ un ajutor de bibliotecar şi un co­ 3.500, iar numărul cititorilor la
nii muncitori n’au fost sfătuiţi şi nu că. lectiv format din 16 ţărani munci­ 1.000 lunar. Un ajutor preţios în
tori şi învăţători. Difuzarea cărţi­ această muncă îl dă sfătui popular
li s’a arătat cum să încerce puterea de Trebue ca imediat să se pregăteas­ lor se face zilnic atât la sediul că­ comunal, care, potrivit Hotărîrii
încolţite a seminţelor. Ion Badiu, res­ că totul pentru ca însămânţările să
ponsabilul colectivului de conferen­ Înceapă la timp. Astfel, ţăranii munci­ minului, cât şi de către echipele dată de Consiliul de Miniştri ia 19
care împart cărţi acasă la oameni,
ţiari, nu a organizat conferinţe despre tori vor avea o recoltă bogată, vor pu­ pe sectoare. De două ori pe lună, Decembrie 1951, înţelege să spri­
această campanie. Deşi căminul cul­ tea vinde mult la piaţă şi mai ieftin, în cadrul serilor culturale, se fac re­ jine activitatea bibliotecilor.
tural trebuia să popularizeze planul pentru aprovizionarea oraşelor cu pro­ cenzii de cărţi. In ultimul timp, Cornel iu Coadă
de muncă al sfatului popular cu privi­ duse agricole.
re la pregătirea însămânţărilor, sunt A. Băbeanu
Per.tru economii ia C. E. C.
Au terminal reparaţia tractoarelor
Reforma bănească a fost primită
Tot mai mulţi oameni ai muncii
şi maşinilor agricole cu multă dragoste şi încredere în din satele noastre înţeleg rostul *
Cu sprijinul organizaţiei de bază 55.000 kg. seminţe necesare însă­ satele noastre. Tovarăşul Tudor economiilor. Tractorista Alexandri­
P.M.R. şi al grupului sindical, mânţărilor. O sarcină de seamă a Ostroveanu, şeful brigăzii I-a de na Alecu dela S.M.T.-Episcopia Bi-
muncitorii dela gospodăria agricolă conducerii gospodăriei a fost apro­ tractorişti dela gospodăria de stat horului-Oradea, din prima chenzi­
de stat ,.30 Decembrie” din Laza, vizionarea cu combustibil şi uleiuri din Roşeţ, regiunea Ialomiţa, scrie: nă a depus la C.E.C. suma de 85
raionul Vaslui, au reuşit să termine trebuitoare campaniei, după planul „Reforma bănească vine în spriji­ lei.
repararea tractoarelor şi maşini­ întocmit de tehnicienii gospodăriei. nul nostru, al oamenilor muncii. Un rol important în a arăta rolul
lor agricole înaintea termenului In munca de terminare a reparaţii­ Ea a ridicat valoarea leului şi i-a economiilor şi al depunerilor la
fixat de Hotărîre. Astfel, au fost lor la tractoare şi maşini agricole, întărit puterea de cumpărare. Dar C.E.C. îl au şi căminele culturale.
reparate 7 tractoare, 17 semănă­ s’au evidenţiat în mod deosebit leul nou trebue cumpănit şi folosit Printre primele cămine culturale
tori, 50 pluguri cu tracţiune ani­ tractoriştii Romaşcanu Dumitru, cum trebue pentru a-l întări şi mai care după reforma bănească au în­
mală, 4 cultivatoare, 12 grape pre­ Părăoanu Miliai şi Hârju Ion, care mult. Eu m’am hotarît ca de fiecare ceput sprijinirea economiilor Ia
cum şi atelajele necesare campa­ au depăşit norma zilnică cu 126 la
niei de însămânţări. Odată cu ter­ sută, făcând reparaţii de bună ca­ dată când primesc salariul, să de­ C.E.C., sunt cele din comunele Ar-
minarea reparaţiilor, s’a făcut şi litate. pun o parte din bani ia C.E.C., chita. Valea Lungă, Şeica Mică şi
selecţionarea unei , cantităţi de Da vid Savu pentru a-mi face mici economii”. Razna, toate din regiunea Sibiu.
BBBBBKBBBBaBBj9HBBmBMBBBBBB
La câteva zile după reforma băneas­ A şa luptă co le c tiv iştii dira H ărm an special pentru desvoltarea gospodăriei
că, colectiviştii din Hărman — regiu­ colective în aşa fel, încât să se facă. cu
nea Stal în — s’au adunat la colţul roşu pentru întărirea banului nou putinţă sporirea cantităţii de mărfuri
pentru piaţă. Astfel s’a prevăzut ca în
al gospodăriei lor colective, să se sfă­ acest an să se crească şi să se îngraşe
tuiască ce au de făcut pentru întărirea Când pe piaţa mare din oraşul Stalin tii au venit şi ţăranii muncitori din vreo 200 de porci, din care mare parte
s’au ivit săniile colectiviştilor din Hăr­ Hărman, îndrumaţi de sfatul popular,
noului leu. Mulţi îşi vor aminti cum ds activiştii culturali şi de colectivişti. să fie valorificaţi pentru aproviziona­
preşedintele, după ce a arătat impor­ man, ce s’au îndreptat către ghereta a- Colectiviştii au vândut laptele cu 10 rea oraşelor, să se crească 3.000 până
tanţa reformei băneşti şi sarcinile nume pregătită pentru ei, cumpărătorii bani mai ieftin, ceapa cu 15 bani mai Ia 4.000 de păsări, să sporească dela
membrilor gospodăriei agricole colec­ au şi început să vină, să se mai toc­ ieftin, iar cartofii cu 20 şi chiar cu 30 24 la 100 numărul vacilor din fermă,
tive în lupta pentru întărirea banului, mească, să întrebe de veniturile care de bani mai puţin decât ceilalţi ţărani să se creeze ramuri de creşterea oilor,
a spus : le-au avut colectiviştii. veniţi cu produse la piaţă. de albinărit şi să se facă un eleşteu.
— Chiar de mâine, noi, colectiviştii, Coman Dumitru, vicepreşedintele, — Luaţi tovarăşi mai ieftin, spunea La cercul agrotehnic colectiviştii
să fim primii la valorificarea produse­ care- a primit răspunderea acţiunii de Coman Dumitru soţiilor de muncitori studiază metodele sovietice care să
lor Ia piaţă, ori prin cooperativă. valorificare a produselor, a adus mari ce veneau să cumpere. Să daţi hrană ducă la uşurarea muncii pe ogoare, la
Când apoi s’a ridicat să gră­ cantităţi de ouă şi lapte din fermele mai bună şi mai multă soţilor, că şi micşorarea cheltuelilor şi la mărirea
iască Neda Iosif, toate privirile s’au gospodăriei colective. Colectiviştii cei­ ei muncesc pentru noi şi cer să li se producţiei. Aşa, de pildă, zootehnicia-
întors spre el : lalţi au adus, deasemeni, ouă şi peste mărească norma. Luaţi, noi colectiviştii nu! Nan Gh., făcând masaj ugerelor va­
— Mă vedeţi, — a început- Neda, — o mie de chilograme cartofi, morcovi, vindem mai ieftin. cilor de lapte, hrănindu-le după pro­
sunt bătrân. Când m’am îmbolnăvit am ceapă şi altele. Printre cei dintâi care De atunci în fiecare săptămână, co­ gram, mulgându-le de trei ori pe zi, a
fost îngrijit gratuit la spital. Nu am şi-au vândut produsele la piaţă se află lectiviştii d:n Hărman vin de două-trei făcut ca producţia de lapte aproape să
grija zilei de mâine, am de toate în comunistul Munteanu Silvestru. Pen­ ori pe săptămână cu produse pe piaţă, se dubleze în câteva săptămâni. Dease­
casă. Eu am să vând la piaţă, deocam­ tru zilele-muncă făcute împreună cu în oraşul Stalin. S’au mai ţinut adunări meni, în preajma campaniei de primă­
dată, 50 de ouă, şi in curând am să membrii familiei, el a primit la împărţi­ la colţul roşu în care s’a vorbit pe larg vară, întreg inventarul vechilor colecti­
dau iarăşi. rea veniturilor 4.600 kg. cereale, 8.400 despre datoria patriotică a colectivişti­ vişti a fost reparat şi sămânţa a fost
Ca şi Neda Iosif, Găitan Gheorghe kg. cartofi, 36 kg. zahăr, 1.410 kg. cea­ lor de a lupta pentru buna aproviziona­ pregătită. Pentru a reduce preţul de
şi-a luat angajamentul să vândă pe pă, în afară de mii de kilograme mor­ re a oraşelor. cost al cerealelor, colectiviştii au luat
piaţă, în oraşul Stalin, lapte şi ouă. covi, fasole, furaje felurite, etc. Dar colectiviştii din Hărman nu s’au hotărîrea să folosească din plin vitele
— Am să vând cu drag şi mai ieftin, A doua zi au fost aduse iarăşi la mărginit numai la această parte a lup­ de muncă.
căci acolo- în oraş trăcsc muncitorii piaţă 107 kilograme de lapte, aproape tei pentru întărirea leului. Biroul or­ Astfel luptă membrii gospodăriei co­
care ne fabrică* tractoarele, care ne tri­ o sută de ouă, găini, sute de kilograme ganizaţiei de bază P.M.R. şi consiliu! lective din Hărman pentru întărirea
mit încălţăminte şi tot ce ne trebue. de cartofi şi altele-. Odată cu-colectiviş­ de conducere au alcătuit un plan leului nou.