Page 5 - Albina_1952_02
P. 5

5
         A L B I N A

         DIN  UNIUNEA  SOVIETICA                                                             Ziua  Feroviarilor

                                                                              din Republica Populară Română
              C o lh o z n ic a           silvicultoare
                                                                                Oamenii muncii din oraşele şi sa­ în  sânge  a  grevei,  a  acţiunii  mun­
                     Prascovia                Lavrova                         tele  patriei  noastre  dragi  au  primit  citorilor ceferişti.
                                                                                                                  La  16  Februarie  1933,  focul  mi­
                                                                              cu  multă  bucurie  vestea  instituirii
                                 de  P.  Molocoedov                           „Zilei  Feroviarilor  din  Republica  tralierelor  ucigaşe  presară  cu  sute
                                                #                             Populară  Română”.                de  morţi  şi  răniţi  curtea  şi  atelie­
           Cât  cuprinzi  cu  ochii,  se  vede în  de­  treabă  care  era  nouă  pentru  ea  şi  de   Ziua  de  16  Februarie —  zi  hotă-  rele  în  care  trudeau  muncitorii  flă­
         părtare  şesul  alb  al  câmpurilor  înză­  aceea  şi  grea.  Lavrova  a  adus  pueţii  rîtă  de  către  Consiliul  de  Miniştri  mânzi,  iar  poliţiştii  şi  jandarmii  a-
         pezite.  Dinspre  răsărit   bate  vântul,   dela  pepiniera  de  stat  şi  a  învăţat  pe  al  Republicii  Populare  Române  meţiţi  de băutură, împlântă  baione­
         gonind fulgii de zăpadă. Ei sboară dea­  colhoznicii  membri  ai  brigăzii  de  sil­ drept  sărbătoare  a  feroviarilor  —  tele  în  piepturile  muncitorilor.  Tâ­
         supra  câmpului  şi  deodată  dau  de  o   vicultori  tehnica  plantării  pueţilor  în  ne aminteşte de eroicii luptători din  nărul  comunist  Vasile  Roaită,  care
         piedică.  In  calea  vântului  s’au  plantat   stepă,  aşa  cum  a  învăţat ea  la  cursuri.  1933 dela Atelierele Griviţa, care au  se  urcase  să  tragă  sirena  ce chema
         fâşii  dese  de  tinere  perdele  de  păduri   In  primăvara  anului  1949  soarele  înscris o pagină glorioasă în istoria  poporul  la  lupta  pentru  libertate,
         de  protecţie.  Zăpada  este  oprită  şi  în   dogoritor  ardea  nemilos  vestejind  ti­ luptelor  clasei  muncitoare  şi  a  po­ moare eroic  la  datorie.
         scurtă  vreme  se  formează  la  marginea   nerii  pueti şi  amenintându-i  cu  pieirea.  porului  român  pentru  libertate  şi   Şiroaele  de  sânge  muncitoresc
         fâşiei  de  pădure  un  dig  larg  de  ză­  Lavrova,  împreună  cu  prietenele  ei  progres social.    dela  Griviţa  n’au  curs  zadarnic.
         padă.  Tânăra  perdea  forestieră  îşi  face   Anastasia  Frolova,  Evdochia  Radcenco   Iată  ce  spune stahanovîstul  Iosif   Eliberat  de  către  glorioasele  ar­
         depe  acum  datoria.               şi  Claudia  Frolova  au  mobilizat  col­ Dragomir  dela  Atelierele  C.F.R.  mate sovietice,  ajutat  în  permanen­
           Cu  trei  ani  în  urmă,  aci  se  întindea   hoznicii  la  salvarea  perdelei  de  pro­ Griviţa  Roşie,  cu  privire  la  ziua  de  ţă  de  către  eroicul  popor  sovietic
         stepa.  Jur  împrejur,  nici  un  arbore.   tecţie.                  16 Februarie :„Imi vine greu să  gă­ şi  de tovarăşul  Stalin  personal,  po­
         Vara,  în timpul  coacerii  grânelor,  sufla   Munca  însufleţită   a  silvicultorilor  sesc  cuvinte  care  să  exprime  emo­ porul  muncitor  român,  sub  condu­
         vântul  uscat,  spicele  albeau  şi  se  us­  colhoznici  a  fost  încununată  de  suc­ ţia  cu  care  am  citit  Hotărîrea  Con­ cerea  partidului,  păşeşte astăzi  vic­
         cau  înainte  de  vreme.           ces,  plantaţiile  au  fost  salvate.  siliului  de  Miniştri  despre  institui­ torios spre socialism, pe calea  întă­
           La  lupta  împotriva  secetei  şi  a  vân­  Câmpiile colhozului „Crasnaia Niva”   rea  „Zilei  Feroviarilor”  din  ţara  ririi  frontului  păcii.  Ţărănimea
         turilor  uscate  au  pornit  oamenii  sovie­  sunt  numai  unul  din  sectoarele  nenu­  noastră. Citeam şi îmi ziceam :  nu-i  muncitoare  vede  limpede  că  numai
         tici,  însufleţiţi  de  marele  plan  stalinist   mărate  ale  acestei  măreţe  bătălii  pen­  întâmplător  că  tocmai  ziua  de  16  în  strânsă  alianţă  cu  clasa  munci­
          de  transformare  a  naturii,  înarmaţi  cu   tru  victoria  asupra  secetei.  Iar  Paşa   Februarie  a  fost  hotărîtă  drept  toare,  sub  conducerea  partidului,
          ştiinţa  miciurinistă  şi  cu  sprijinul  pu­  Lavrova  este  una  din  milioanele  de   sărbătoare  a  noastră,  a  ferovia­ îşi  poate  îmbunătăţi  condiţiile  de
          ternic  al  agrotehnicii  sovietice.  oameni  care  dau  viaţă  marelui  plan   rilor.  Acum  19  ani,  în  această  viaţă. Turbează  de furie  imperialiş­
            Pe  câmpiile   colhozului  „Crasnaia   stalinist  de  transformare  a  naturii.  zi  am  înfruntat  gloanţele  rege­ tii de peste hotare şi slugile lor din­
          Niva”,  din  raionul  Belgorodoe  din  re­  Ca  oricare  om  sovietic,  Lavrova  nu   lui,  ale  naţional-ţărăniştilor  şi  lăuntru!  ţării,  văzând  cum  poporul
          giunea  Curse,  unde  s’a  dat  cea  mai   se  mulţumeşte  cu  rezultatele  obţinute.  ale celorlalte slugi vândute imperia­ muncitor  îşi  făureşte  o  nouă  viaţă,
          mare  bătălie  a  poporului  sovietic  îm­                          lismului din Apusul Europei. Comu­ fericită,  după pilda  poporului sovie­
          potriva  fasciştilor  germani  în  timpul   —  Se  poate  şi  trebue  să  facem  mai   niştii  ne-au  condus  la  lupta  pentru  tic.  Miliardarii  din  America  şi  slu­
          Marelui  Război  pentru  Apărarea  Pa­  mult,  —  spune  ea.        pace, libertate şi o viaţă mai bună”. gile  lor  doresc  şi  încearcă  pe  toate
          triei,  perdelele  de  păduri  de  protecţie   Şi  pentru  ca  să  fie  gata  să  îndepli­  In anii  1929—1933, guvernul tră­ căile  să  arunce  din  nou  jugul  im­
          au  fost  plantate  de  o  echipă  de  silvi­  nească  noi  planuri  creatoare,  această  dător  naţional-ţărănesc,  executând  perialist  pe  grumajii  popoarelor
          cultori  condusă  de  tânăra  colhoznică   colhoznică  de  rând  îşi  însuşeşte  cu  ordinele   imperialiştilor   englezi,  libere.  Ei  ar  vrea  să  fie  şi  la  noi
          Prascovia  Lavrova.               stăruinţă  ştiinţa,  studiază  lucrările  re­ francezi  şi  americani,  transformau  aceeaşi  mizerie  ca  în  Iugoslavia,
            In  anul  1948  colhozul  a  trimis  pe   numiţilor  învăţaţi  —  Costâcev,  DocU-  de zor România într’o punte de atac  unde  poporul  geme  sub  jugul  sân­
          această  fată  la  cursurile de silvicultură   ceaev,  Villiams,  Miciurin,  Lâsenco  şi  împotriva  paşnicului  popor  sovie­ gerosului  călău, Tito,  ca  în  Franţa,
          din  centrul  raional.  împreună  cu  alţi   se  interesează  de  realizările  altor  sil­ tic  şi  au  înrobit  imperialismului  Italia şi alte ţări, unde inflaţia creş­
          cursanţi,  colhoznici  şi  colhoznice,  ea  a   vicultori.          economia  ţării,  aducând  poporul  la  te  mereu  şi  odată  cu  ea  creşte  mi­
          făcut  o  excursie  în  regiunea  Voronej   Planul  de  15  ani  pentru  plantaţiile  sapă  de  lemn.  Numărul  muncitori­ zeria  muncitorilor şi ţăranilor.
          la  renumitul  institut de agronomie pen­  forestiere  a  fost  îndeplinit  de  către  lor  şomeri  rămaşi  muritori  de  foa­  Reforma  bănească  dela  noi  a  dat
          tru  soluri  (pământuri)  centrale  şi  cer­  colhoz  înainte  de  termen,  în  numai  3  me  s’a  mărit  de  cinci  ori.  La  ţară,  o nouă  lovitură  manevrelor murda­
          noziom  din  stepa  pietroasă,  institut  ce   ani.  Acum   Lavrova  şi  prietenele  ei   şomajul  a  cuprins  şi  pe  cei  care  re  ale  duşmanilor  ţării,  ale  specu­
                                                                              trăiau  numai  din  munca  cu  braţele  lanţilor  dela  oraşe  şi  sate.  Prin  în­
          poartă  numele  lui  Docuceaev.  Acolo   lucrează  stăruitor  în  pepiniera  colho­
                                                                              pe ogoare.  Scăderea  prăpăstioasă  a  tărirea  leului  nou  ţărănimea  mun­
          ea  a  văzut  puternicele  perdele  de  pă­  zului,  unde  cresc  mai  bine  de  o  jumă­
                                                                              preţurilor  agricole  şi  îndatorarea  citoare este ajutată  din  nou  de par­
          duri  de  protecţie,  plantate  în  stepa   tate  milion  pueţi.  Aceşti  pueţi  servesc  ţărănimii  faţă de.bănci şi cămătari,  tid şi guvern. Ţăranii muncitori tre­
          pietroasă cu  mai  bine  de o jumătate de   nu  numai  la  lărgirea  plantaţiilor fores­ au  făcut  ca  ruina  economică  să  lo­ bue  să  lupte  pentru  întărirea  banu­
          veac  în  urmă,  de  întemeietorul  silvi­  tiere  în  colhozul  „Crasnaia  Niva”,  ci   vească  atât  pe  ţăranii  săraci  cât  şi  lui  nou,  însămânţând  binţ  şi  Ia
                                                                              pe  ţăranii  mijlocaşi.  Viaţa  poporu­ timp,  venind  la  piaţă  şi  vânzând
          culturii  de  stepă,  renumitul  om  de   şi  la  aprovizionarea  altor  colhozuri.  In
                                                                              lui muncitor era apăsată de o mize­ produsele  lor  deadreptul  la  consu­
          ştiinţă  rus,  Docuceaev.         aceasta se vede trăsătura caracteristică   rie  cumplită.            matori,  la  preţ  liber,  valorificând
            — Vor  fi  şi  la  noi  asemenea  perdele   a  omului sovietic  care  se  gândeşte  şi   In  aceste  împrejurări^  Partidul  bucatele  la  cooperative,  întărind
          de  păduri  de  protecţie  —  a  hotărît  cu   are grijă nu numai de el şi de colectivul  Comunist  din  România  a  chemat  astfel  şi  mai  mult  alianţa  dintre
          tărie  Lavrova,  întorcându-se  acasă.  său,  ci  şi  de  vecinii  lui,  de  treburile  masele  muncitoare  să  se  ridice  la  clasa muncitoare şi ţărănimea mun­
                                                                              luptă.  Sub  conducerea  partidului,  a  citoare,  cimentând  astfel  victoriile
            Cu  avânt  s’a  apucat  fata  de  această  generale  ale  statului 1
                                                                              tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej  per­ cucerite  de  clasa  muncitoare  prin
                                                                              sonal,  în  1933  muncitorii  ceferişti,  lupte  grele,  ca  cele  din  16  Februa­
                        -------------------------------------------------------------
                                                                              petrolişti  şi  mineri  au  luptat  împo­ rie  1833.
               Tot  mai  multe  instituţii  de  cultură                       triva înfometării poporului, a teroa-   întreg  poporul  nostru  muncitor
                                      la  sate                                rei  şi  subjugării  României  de către   salută  cu  bucurie  instituirea  „Zilei
                                                                              imperialiştii  englezi,  francezi  şi  a-
                                                                              mericani,  împotriva  fascizării  ţării   Feroviarilor”  şi  hotărîrea  ca  ziua
                                                                                                                 de  16  Februaire  să  fie  zi  de  sărbă­
                                                                              şi  pregătirii  războiului  antisovietic.  toare  a  muncitorilor  feroviari  care
                                                                                 Sângerosul  regim  burghezo-  mo­ au  luptat  eroic în  trecut  şi  care  azi
                                                                              şieresc,  în  strânsă  înţelegere cu  re­ îşi sporesc eforturile în lupta pentru
                                                                               gele,  cu  trusturile  americane,  en­ îndeplinirea  planului  cincinal,  pen­
                                                                               gleze,  franceze  şi  cu  „controlorii”  tru  întărirea  patriei  noastre  dragi,
                                                                              străini  ai  ţării,  trece  la  înăbuşirea pentru  pace  în  întreaga  lume.


                                                                                  In atenţia  colectivelor  de  conducere
                                                                                             ale  căminelor  culturale
                                                                                      Articolul  de  mai  sus  se  va  folosi  cu  prilejul  adunărilor  săr­
                                                                                  bătoreşti  în  cinstea  „Zilei  Feroviarilor”  ce  vor  avea  loc  la  17  Fe­
                                                                                  bruarie  a.  c.,  ca  şi  poezia  „Sirena  lui  Vasile  Roaită”  de  Al.  Şahi-
                                                                                  ghian,  publicată în  acest  număr al  revistei  noastre,  în  pagina  IV.
                                                                                      Deasemeni,  pentru  programul  serbărilor  se  vor  mai  folosi  şi
                                                                                  următoarele  materiale  literare :
                                                                                      —  Cântec  pentru  tovarăşul  Gh.  Gheorghiu-Dej,  poezie  de
                                                                                  M.  Beniuc  („Cultura  Poporului”  Nr.  9/1951,  pag.  1).
                                                                                      —  Partidului  —  poezie  de  A.  Toma  („Cultura  Poporului”
                  Cultura  a  pătruns  adânc până  In  cele  mai  îndepărtate  ţinuturi  ale   Nr.  3/1951,  pag.  1).
              Uniunii  Sovietice.  Astfel,  numai  în  satele  R.  A.  S.  S.  Tătară,   —  Steagul  Partidului  —  poezie  de  M.  Beniuc  („Cultura
              funcţionează  1.720 cluburi şi case de lectură săteşti, peste  1.000  cluburi   Poporului”  Nr.  4/1951,  pag.  7).
              colhoznice  şi  colţuri  roşii,  416  biblioteci,  69  case  culturale  raionale,  7   —  Eroilor  ceferişti  —  poezie  de  Maria  Banuş  („îndrumăto­
               muzee  şi peste  700  cinematografe.                               rul  Cultural”  Nr.  2/1949,  pag.  25).
                  La  club,  colhoznicii  au  putinţa  să  cunoască,  pentru  a  pune  apoi  în   —  1933  —  poezie  de  Cerna  Cernina  („îndrumătorul  Cultu­
              practică,  cele  mai  noi  descoperiri  ale  agrotehnicii  sovietice.  ral”  Nr.  2/1949,  pag.  24).
                  Clădirea  din  fotografie  înfăţişează  clubul  colhozului  „Stalin”  din   —  Vasile  Roaită — poezie de  G.  D.  Pan  („îndrumătorul  Cul­
              regiunea  Tarcichistan.                                             tural”  Nr.  2/1949,  pag.  32).
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10