Page 6 - Albina_1952_02
P. 6
6 A L B I N A
Construcţii de noi poduri „Acum am învăţat Produse
Intr'o zi, la căminul cultural din că nu trebue să vindem nimic speculanţilor" ale ţăranilor muncitori
comuna Berivoi, regiunea Sibiu, pe pieţele oraşelor
s’au adunat oameni mulţi. însufle
ţiţi de comunişti, ei au hotărî! să
N’au trecut decât câteva zile dela
Ţăranul mijlocaş Constantin St. Lazăr din comuna Siliştea, raionul
construiască un pod. Chiar a doua Vida, a trimis o scrisoare redacţiei noastre, în care îşi arată hotărîrea reforma bănească şi numeroşi ţă
zl, ţăranii muncitori au pornit vo de a nu mai da produse pe mâna speculanţilor. rani colectivişti şi ţărani muncitori
luntar la lucrarea podului.
Publicăm mat jos, în facsimil, această scrisoare. din satele raionului Brăila au adus
In comuna Tansa, regiunea Iaşi, pe piaţa oraşului numeroase pro
s’a construit un pod de lemn In mij duse agricole.
locul satului Şi mai multe podeţe. r~--r JGa. Ja. ptaT A» * *•* ****** Numai intr’o singură zi, ţăranii
Acestea au fost făcute din resurse •jLx fa*«&**- £m&. » ^ ( «o
locale prin munca voluntară a ţă *t£.... t*" WkM 2* -k ti--*.] M M / - * colectivişti din Traianu, Scortaru
ranilor muncitori. *i W» *C uiţi- ^-C*doC AM *b-oJŞcJt U*« JLl^Aju^ Vechi, Movila Miresii, Gemenele
*4*. ** ZmA^lx. hjCfîL. ~dooig-^*~
Tot din resurse locale şl prin A & C 'a*c- W’Ui&t *»*■. precum şi ţărani muncitori din La-
muncă voluntară s’a mai construit tinu, Romanu, Valea Cânepei, au
4* . f*. jr . ă V-mUAm. CM 4i -VV
un pod In comuna Gloduri, regiu A 4. 4^, m U-Jş fof~~ . ^ j ° 1*- ^<i'. 4'e» ^ şât. adus pe piaţa oraşului, vânzând la
nea Bârlad. La chemarea comunişti zAtA j—ta**t A+t £*, tolăni A** preturi oficiale: 1609 kgr. făină, 779
lor ce-au fost în fruntea acţiunii, 7 , ^ t —p. kgr. mălai, 161 kgr. fasole, floarea
C<t U\dim* T**
au răspuns utemiştil şi membrii or m-foA <rH J Zu. O** oiu^ncx. mam Ax^ Ai -mm ^ t« - soarelui şi grâu, 375 kgr. ulei, lapte
ganizaţiei Frontul Plugarilor. ^ 2-<xm tU* A ~U~-t tyetMMgi-jAţ ■*"-***.Xm.
Sfatul popular al raionului Turnu- "ţp'&MK Z* ţy»MaVwi tAMţ, #A£t#*L.. «A 4a /U (fc-ecOC- de putină şi dulce, caş şi alte pro
C^aaJa. A* +*.»Z,jC4m
Severin, în afară de alte mult? con <VVVm^CvCAl. jtA*^dC a* t* *tegJLz fa duse.
***** . tJt <4H«4r
strucţii şi reparaţii de drumuri, a 4«T W «L( tsâUof
mai construit un minunat pod de A. tL-vo^W^t. i «*ML —ţ *»bVcaZ\dj*Z.
piatră. In satul „23 August", acelaş *^a/l y- AsoJV**. ^1/itAZtaZ Sprijină cu însufleţire
raion, au fost construite două po /^4«a«wc 4* Ortcc ^ i ^1! reforma băneasca
duri mari din lemn, la care au mun jjljhvu, $L ZMntsJZ: i */*v' î J* Un* ţwtM aL* şi reducerile de preţuri
(4/VL t A ^t€aia£s,
cit voluntar mulţi ţărani muncitori. *CtlrvM 4l4M 4 t Z-tJaJUa AM Membrii gospodăriei agricole co
******* iz Zu /** «•t1^ dl'o**. 4^mA
După corespondentele trimise de: f i t ' lective din comuna Hida, raionul
I. Beieanu TOVARĂŞI. aşa după cum am socotit şi m’am în Jibou, au primit cu multă bucurie
reforma bănească şi reducerile de
C. Tăbăcaru Sunt un ţăran mijlocaş din comuna ţeles cu cumpărătorii, luând 12 lei pe preturi înfăptuită de guvern şi par
Siliştea, satul Buteşti, raionul Vida. un kilogram. M'am dus apoi la maga
Ch. Popiac tid.
Vreau să scriu în revista „Albina", zinul de stat şi-am cumpărat pentru
să vadă şi alţi ţărani muncitori şi să fata mea, Leana, o flaneluţâ, cu preţ Pentru a sprijini această însem
înveţe să lupte împotriva speculanţilor, ieftin. nată măsură, colectiviştii şi-au luat
Realizări aşa cum am învăţat eu. La piaţă am văzut însă un lucru angajamentul de a spori producţia
Pe la noi prin sate, vin unii specu care m’a hotărît să nu mai vând nicio
in comuna Blidari— R. Vâlcea lanţi şi cumpără produsele noastre, pe dată produsele mele speculanţilor Tâl la hectar, răspunzând cu însufleţire
socialistă,
chemării la întrecere
Cutreerând satele noastre, ve nimic. harii aceia, care nouă ne plăteau untul pornită de colectiviştii din Boian, <
raionul Turda.
dem în ele dela zi la zi, noi schim Aşa s’a întâmplat şi în ziua de 7 cu 3—4 lei kilogramul, la piaţă îl vin Astfel, ei şi-au luat angajamen
Februarie, când m'am dus la târgul din deau cu 18 şi chiar cu 20 lei kilogra
bări, noi îmbunătăţiri. Ţăranii comuna Glavacioc, să vând nişte unt. mul. Adică ne înşelau şi pe noi, furau tul să sporească producţia la hec
muncitori îşi dau seama că străda Speculanţii umblau printre oameni şi şi banul populaţiei muncitoare dela tar faţă de cât prevedea planul cu
niile ier nu mai folosesc azi moşie plăteau untul cu 3 lei kilogramul. Eu oraş, vânzând produsele luate dela noi. 590 kg. la grâul de toamnă şi cu
500 kg. ia secară. Deasemeni, ei
rilor, chiaburilor, aşa cum se în atunci n’am vrut să vând untul şi l-am de 5—6 ori mai scump. şi-au luat angajamentul să întrea
tâmpla odinioară. De aceea, ei dus înapoi, acasă. Eu îndemn pe toţi ţăranii muncitori că producţia la hectar faţă de anul
Chiar în seara aceea, tovarăşul Iancu să facă la jet ca mine şi să nu mai vân
muncesc cu tragere de inimă. Ast trecut, cu 4.000 kg. la cartofi, şi cu
Dumitrache, preşedintele sfatului popu dă nimic speculanţilor, ci numai la coo
fel, prin muncă şi contribuţie vo 800 kg. la porumb.
lar ăl comunei noastre, Siliştea, m’a perativă, ori ta piaţă, direct cumpărăto
luntară, s’au construit numai în povăţuit să mă duc cu produsele şi să rilor. Aşa îi vom ajuta şi noi pe munci Pentru aceasta, vor folosi în mai
trei zile, cinci podeţe pe şoseaua le vând la oraş, direct cumpărătorilor, tori, după cum şi ei ne ajută pe noi, mare măsură experienţa colhozni
cilor în organizarea brigăzilor de
ce leagă comuna Blidari de comu ferindu-mă de speculanţi. trimiţăndu-ne mărfuri tot mai multe
na Goleşti-Podeţele. Pentru acea Acelaş lucru mi l-a spus şi tovarăşul şi mai ieftine, nu prin speculanţi, ci muncă, polenizarea artificială la
Marin Voicilă. prin magazinele de stat şi prin coopera păioase şi floarea soarelui, precum
sta, s’au făcut 110 ore de muncă
Am ascultat vorbele lor şi, drept să tivă. şi alte măsuri ale agrotehnicii so
voluntară şi s’au adunat 6 metri
spun, mă bucur foarte mult. Având şi Constantin St. Lazăr vietice.
steri de lemne. alte treburi la Bucureşti, am luat 3 kg. ţăran mijlocaş din comuna Siliştea, Ciucă loan
Ion Gh. Diaconu de unt, pe care le-am vândut la piaţă, sat Buteşti, raionul Vida brigadier
La gospodăria colectivă „Steagul In toiul pregătirilor raţiile uneltelor şi maşinilor agri
Roşu” din comuna Boişoara, re cole din comună. La 3 Februarie,
giunea Vâlcea, reparatul tuturor pentru campania agricolă de primăvară adică cu 7 zile înainte de termen,
uneltelor şi maşinilor agricole s’a Tot ca urmare a activităţii acestui Deasemenea, s’a selecţionat 95 la au fost înmânate ţăranilor munci
terminat cu zece zile înainte de ter tori toate planurile de cultură.
men. Acum funcţionează din plin cerc, ţăranii muncitori din comună se sută din întreaga cantitate de să Nu tot aşa şi-a dus munca comi
centrul de selecţionare a seminţe pregătesc de zor pentru insămânţările mânţă necesară însămânţăriior şi tetul executiv al sfatului popular
lor; încercarea puterii de încolţire se de primăvară. Dintre cele 12 centre s’a făcut proba puterii de încolţire din comuna Costeşti, acelaş raion.
face de către amândouă brigăzile de încercare a puterii de încolţire a se la orz, ovăz, la floarea soarelui şi Până Ia 6 Februarie, abia s’au îm
gospodăriei. minţelor, cel mai bun este al tovară la alte plante. părţit zece la sută din planurile de
şului Codreanu Iancu, membru al cer Muncitorii şi tehnicienii gospo
Centrul de selecţionare şi încer dăriei agricole de stat din Luduş cultură, iar munca cu reparaţiile
care a puterii de încoitire a semin cului agrotehnic. s’au angajat să termine pregătirile nu ajunsese nici la jumătate. To
ţelor, condus de tovarăşa Marîa A. învăţând din lecţiile predate la cercul pentru campania însămânţăriior varăşul Petcu Gheorghe, preşedin
Piloiu, şi-a îndeplinit sarcinile tra agrotehnic, o mare parte dintre ţăranii de primăvară până la 15 Februarie tele comitetului executiv al sfatului
sate în plan, cu 25 zile înainte de muncitori au hotărît să alcătuiască o 1952. popular comunal, care s’a culcat pe
termen. întovărăşire permanentă, ca astfel să *k laurii culeşi în aite campanii, dă
ir poale culege roade mai bogate de pe din colt în colţ, pentrucă lucrează
In cadrul căminului cultural din Ră- tarlalele întinse lucrate cu maşinile Pentru sfatul popular al comu fără plan. Pentru îndreptarea mun
cătău, raionul Bacău, funcţionează un S.M.T. şi folosind metode agrotehnice nei Verneşti, raionul Buzău, pre cii, el trebue să ia exemplu de bu
cerc agrotehnic alcătuit din 18 ţărani înaintate. gătirea temeinică a campaniei a- nă organizare din comuna Verneşti.
muncitori. Activitatea cercului .a dat ★ gricole de primăvară a fost una
din preocupările cele mai de sea Numai aşa o să-şi poată îndeplini
frumoase rezultate. De pildă, ca urmare Gospodăria agricolă de stat din mă. Tovarăşul Stamate Ion, pre sarcinile pe care i le-au încredinţat
a unei lecţii de pomicultură, cursiştii Luduş foloseşte din plin timpul de şedintele comitetului executiv al
au aplicat metoda sovietică de săpare iarnă pentru pregătirile în vede sfatului popular comunal şi deputat alegătorii.
a pomilor cât ţine coroana şi nu numai rea campaniei de primăvară. raional, a organizat din timp mun Corespondenţe trimise de: M.
pe lângă trunchi, cum se obişnuia prin Până acum, au fost transportate cile. Aşa se face că până la 6 Fe Rebegel, I. Bubă, V. Ofteanu,
partea locului. Ia câmp, peste 180 tone gunoi. bruarie au fost făcute toate repa L. Bohatir,
*v- î -.
. < •; -;
K-; f’iiîs v ; < >\
• ' i "