Page 7 - Albina_1952_02
P. 7

A L B I N A                                                                                                                          7   1


                                                                                   --------   iam  ŢAML1E----— 1

                                                                                   m  m m niEim xiE m m m  mx

                                                                                                     R«  P,  Chineză
               Lucrările  Adunării  Generale  a  O.N.U.,                         In  China  de  Răsărit  sunt  în  toi  lor  din  Cekian  a  asigurat  aprovf-*
                                 au  luat  sfârşit                             lucrările  pregătitoare  pentru  mun­ zionarea  ţăranilor  cu  îngrăşăminte
                                                                               cile agricole de primăvară. Ţăranii,  chimice.  In  unele  regiuni,  ţăranii
            După  trei  luni  de  zile,  lucrările  când  a  fost  pusă  la  vot  propunerea   organizaţi  în  echipe  de  ajutor  reci­ au  lucrat cu  atâta  însufleţire,  încât
          celei  de  a  şasea  sesiuni  a  Adunării  Uniunii  Sovietice  cu  privire  la  în­  proc,  au  şi  pornit  la  strângerea  de
          Generale  a  O.N.U.,  ţinute  la- Paris,  cheierea  unui  Pact  al  Păcii,  29  de   îngrăşăminte,  la  distrugerea  foca­  ei  au  şi  strâns  cantităţi  de  îngră-'
                                                                                                                  şăminte  îndestulătoare  pentru  uri
          au  luat sfârşit.                 delegaţii n’au vrut să sprijine punc­  relor  de  răspândire  a  insectelor,  an  întreg.
            Desbaterile  dela  Paris  au  arătat   tul  de  vedere  al  Statelor  Unite,   precum  şi  la  alte  lucrări.
          şi  mai  puternic  politica  neclintită   punct potrivnic încheierii unui  Pact   Gospodăriile  agricole  de  stat  şi   In  provincia  Şantun,  sute  de mii
          de pace  şi  de înlăturare  a  pericolu­  al  Păcii.  Delegaţiile  Siriei,  Egiptu­  cooperativele  dau  un  mare  ajutor   de  ţărani  au  pornit  să  lucreze  la’
          lui  războiului  dusă  de  Uniunea  So­  lui,  Birmaniei  şi  ale  altor  ţări  din  muncii  de  pregătire  a  însămânţă-  diferite  lucrări  de  irigare care sunt'
          vietică.  Propunerile  făcute  de  de­  Asia,  au  votat  pentru  Pactul Păcii.  rilor.  Astfel  federaţia  cooperative­ aproape  pe  sfârşite.
          legaţia  U.R.S.S.  pentru  încetarea   Când  a  fost  luat  în  discuţie  Pactul
          focului  în  Coreea,  interzicerea  ar­  asupra drepturilor omului, delegaţia              R.  P*  Bulgaria
          mei  atomice,  pentru  reducerile cu o   U.R.S.S.  a  cerut  să  se. prevadă  că   Deosebit  de  mari  succese  a  do­ muncii  din  R.  P.  Bulgaria  a  între-*
          treime  în  decurs  de  un  an  a  arma­  „toate  popoarele  au  dreptul  la  au­  bândit  în  anul  trecut  R.  P.  Bul­ cut  în  1951  odată  şi  jumătate  ni-*
         mentelor şi forţelor militare ale Sta­  todeterminare".  Această  cerere  a   garia  în  domeniul  industrializării  velul  din  anul  1939.
          telor  Unite,  Angliei,   Franţei,   delegaţiei  sovietice  a  întrunit  votul   şi  electrificării.      Mari  succese  au  fost,  deasemenl,
          U.R.S.S.  şi  Chinei,  încheierea  unui   majorităţii  delegaţiilor.  Şi  în  alte   Industria grea şi-a sporit produc­  dobândite  în  domeniul  electrifică­
          Pact al Păcii între marile puteri, au   probleme  discutate  în  această  se­  ţia  de  cinci  ori  faţă  de  anul  1939.   rii  ţării.  Capacitatea  staţiunilor!
          sprijinul  popoarelor  Lumii  întregi.   siune  de  Adunarea  Generală  a   Tot  în  acest  răstimp,  s’au  produs
          Neîncetat,  cât  timp  au  ţinut  lucră­  O.N.U., imperialiştii au suferit grele   mai  multe mărfuri  de larg consum,,   electrice  construite  în  1951  depă-*
          rile  dela  Paris,  din  diferite  colţuri   înfrângeri.  Şi  mai  multe  delegaţii   făcând  cu  putinţă  desfiinţarea  sis­  şeşte  cu  40  la  sută  capacitatea  tu-»
          ale  lumii  s’au  primit  scrisori  şi  te­  n’au  vrut  să  mai  susţină  politica   temului  de  cartele  la  mărfurile  in­ turor staţiunilor electrice construite’
          legrame, în care se cerea  adoptarea   războinică  a  imperialiştilor  ameri­  dustriale. Salariul real al oamenilor  în  ţară  vreme  de  60  de  ani.
          propunerilor  sovietice.          cani.  Până  şi  şeful  delegaţiei  ame­
            In  cadrul  discuţiilor  purtate  la   ricane  Ia O.N.U., Austin,  îngrijorat
          Paris  delegaţia  Uniunii  Sovietice  a   de  această  stare  de  lucruri,  a  fost   Fiarele titoiste
          adus  noi  şi  numeroase  dovezi  care   nevoit  să  raporteze  şefului  său  A-
          demască  planurile  prădalnice  ale   cheson, despre scăderea prestigiului   întreaga  Iugoslavie a  fost  prefă­ slugoii  titoişti  fac  tot  ce  pot  ca  să
          imperialiştilor.  Furia  turbată  cu   american,  sau  aşa  cum  spune  el   cută  de  banda  lui  Tito-Rancovici  fie  pe  placul  imperialiştilor  ameri­
                                            despre „o lipsă  totală  de supunere"
          care  delegaţia  americană  a  căutat                                într’o adevărată închisoare. Oraşe­  cani.
         să împiedice adoptarea propunerilor   şi  din  partea  unor ţări  care  altăda­  le  sunt  împânzite  cu  temniţe  şi  la­  Unul  dintre  ajutoarele întru  fără
          paşnice  ale  U.R.S.S.  i-a  demascat   tă  nu  îndrăsneau  să  crâcnească   găre în care zac patrioţii  iugoslavi,  de legi  ale  lui  Rancovici,  generalul
          şi  mai  puternic  pe  imperialişti  ca   atunci când porunceau bancherii  a-   neînfricaţi  luptători pentru  elibera­ Voia  Bilianovici  a  născocit o meto­
          înverşunaţi  duşmani  ai  păcii  şi  li­  mericani.                  rea poporului de sub asuprirea ban­ dă din cele mai sălbatice de ucidere
                                              Partizanii  păcii,  care  au  urmărit
          bertăţii  popoarelor.                                                cherilor  americano-englezi  şi  a  a  patrioţilor  iugoslavi  şi  pe  care  a
                                            îndeaproape  lucrările  dela  O.N.U.,
            Mult  au trebuit să se sbată impe­                                 uneltelor  acestora,  ce  formează  numit-o  „moarte  normală".  Patrio­
          rialiştii  americani  pentruca  slugile   îşi  dau  seama  că  e  nevoe  să  ducă  clica fascistă a Iui Tito. In Belgrad,  ţii deţinuţi sunt siliţi să muncească
          să  le  urmeze  cuvântul.  In  repetate  o  luptă  şi  mai  susţinută,  pentru  Zagreb,  Liubliana,  Scoplie,  Sara-  în  condiţii  îngrozitoare,  vara  sub.
          rânduri  maşina  de vot  americană  a  apărarea  păcii.  Ei  înţeleg  că  împo­  ievo,  Niş,  Podgoriţa,  Pojarevaţ,  soarele dogoritor, fără apă şi hrană,
          scârţâit din greu.  Cu toate  amenin­  triva  încercărilor  imperialiştilor  a-   Zeniţa  şi  în  alte  numeroase  oraşe,  iar  iarna  în  frig,  complect  des-
          ţările,  multe  din  delegaţiile  unor                               călăii  titoişti  au  organizat  adevă­ brăcaţi. In câteva  luni, oamenii cad
          ţări,  nevoite  să  ţină  seamă  de  nă­  mericani  şi slugilor lor  de a  lovi în   rate  lagăre  ale  morţii.  Numai  în  din  picioare şi  sunt  trimişi  la  „spi-1
          zuinţele  popoarelor  lor,  nu  i-au  ur­  pacea  şi  libertatea  popoarelor,  tre-  anul  trecut  au  fost  înfiinţate  în  di­ tale"  speciale.  Sarcina  acestoi?
          mat pe stăpânii americani. De pildă  bue dusă  o luptă  unită  şi  dârză.  ferite  colţuri  ale  Iugoslaviei  peste  „spitale”,  aşa  după  cum  a  deda-»
                                                                               40  asemenea  lagăre.              rat  un  alt  călău  titoist,  colonelut
                           Adunătura  trădătorilor                               Orice om  care  se  arată  nemulţu­ Belici,  constă  în  a  „ajuta”  pe  de-<
                                                                               mit de regimul sângeros al lui Tito,  ţinuţii  ajunşi  numai  piele  şi  oase,
            In  săptămâna  trecută,  guvernul  nostru  este  liber,  că  pentru  spioni   este  urmărit  de  U.D.B.  (poliţia  se­ „să moară” în câteva  zile.  Fără pic
          ţării  noastre a trimis o notă  guver­ şi  jecmănitori  legile  ţării  noastre  cretă  a  lui  Rancovici), este aruncat  de  ruşine,  călăul  Voia  Bilianovici
          nului  englez,  în  care  protestează  nu  mai  prevăd  îngăduinţă.  Insfâr-  în  închisoare sau  lagăr  şi  supus  la  a  mai  îndrăznit  să  rostească  şi
          împotriva  unei  acţiuni  duşmănoase  şit,  aşezarea  nouă  din  ţara  noastră   cele  mai  groaznice  chinuri.  In  fie­ aceste  cuvinte:  „Acum  nimeni  nu
                                                                               care  noapte  dispar  din  sate,  luaţi  mai  poate spune că  noi suntem cri-*
          a guvernanţilor englezi.          nu le este pe plac şi vor s’o răstoar­  de  maşinile  U.D.B.,  zeci  şi  sute  de  minali. Ei vor muri de moarte bună,
            Sub  oblăduirea  guvernului  en­ ne.  Adică  vor  să  întoarcă  din  nou  ţărani  muncitori  şi  duşi  la  închi­ iar noi ne îndeplinim în acelaş timp
          glez,  către  sfârşitul  lunii  Ianuarie,  vremea  când  ei  erau  stăpâni  pe  sori.  Zeci  de mii  de patrioţi  au  fost  sarcina".  Câtă  cruzime  şi  sete  de-
          s’a  ţinut  Ia  Londra  aşa  numita  zeci de moşii şi vindeau ţara  la me­  întemniţaţi  în  închisorile  de  pe  in­  sânge  cuprind  aceste  vorbe 1  Eîe
                                                                               sulele  pustii  din  marea  Adriatică,  desvăluesc  toată hidoşenia regimu-*
          „conferinţă a Comisiei pentru Euro­ zat.  Cum  să  nu-i  pară  rău  după  ce
                                                                               unde sunt supuşi la cele mai îngro­ lui  sângeros  al  lui  Tito.
          pa  Centrală  şi  Răsăriteană  a  miş­ a  pierdut, lui  Gafencu, acela  care  a   zitoare chinuri. Pentru urmărirea şi   Dar  oricât  ar  încerca  călăii  delă
          cării  europene".                 vândut ţara în  1939 lui Hitler şi mai  descoperirea   patrioţilor,   călăul   Belgrad  să  înteţească  teroarea,  ei
            Cine  sunt  cei  adunaţi  la  această  târziu  a  devenit  omul  de  încredere  Rancovici  şi-a  întocmit  o  armată   nu  pot  să  înspăimânte  poporul  iu*
          conferinţă  şi  pentru  ce  s’au  adunat  al lui Antonescu? Vişoianu, spion în   de  peste  130.000  agenţi  speciali.  goslav.  Muncitorii,  ţăranii  munci**
                                                                                 Mintea  nu-şi  poate  închipui   tori, intelectualii şi  militarii  credin-’
          ei?  Fascişti,  trădători  şi  complotiş­ slujba  americanilor,  pe  când  era
                                                                               groaznicile  torturi  la  care  sunt  su­ cioşi  poporului  iugoslav  duc  luptă
          ti,  fugari  din  ţările  de  democraţie  ministru  de externe în guvernul  lui  puşi  cei  întemniţaţi  pentru  „vina”   neîncetată  pentru  zădărnicirea  pla-*
          populară,  spioni  şi  agenţi  care  al­ Rădescu,  a  vândut  documentele ţă­ că-şi  iubesc poporul  şi  luptă pentru   nurilor titoiste.  Se destramă coope»
          tădată  slujeau  Germaniei hitleriste,  rii,  care  priveau  apărarea  interese­  eliberarea  lui.  Deţinuţilor li se vâră  rativele  agricole  înfiinţate  de  tito**
          iar  acum  slujesc  imperialiştilor  a-   lor  naţionale  la  conferinţa  de pace.   ace  sub  unghii,  sunt  bătuţi  cu  işti.  Ţăranii  muncitori  au  dat  fod
                                                                                                                 dejjozitelor  de  grâu  ale  cooperaţi-»
          mericani.  Foşti  mari  moşieri,  mari   Din  vânzarea  ţării  şi  din  afacerile   bare  de  fier  încinse  în  foc.  Săi   velor chiabureşti „Borina", „Blagod
                                                                               băticia călăilor titoişti merge şi mai
          industriaşi,  osândiţi  pentru  furturi   scandaloase,  acest  bandit  şi-a  ro­ departe:  ei  petrec  pe  seama  sufe­  Neşcovici”  şi  altora.  Deasemeni^
          din  banii  statului, criminali  de  răz­ tunjit  averile  pe  care  şi  le-a  trimis  rinţelor  deţinuţilor.  O  fetiţă  de  12   ţăranii  muncitori  refuză  să-şi  pre<*
          boi,  foşti  miniştri,  diplomaţi  şi  oa­ în  străinătate.  Asemenea  lor  sunt   ani,  unul  din  cei  şase  copii  ai  Na   dea  cotele  împovărătoare  la  car$
                                                                               tei  Racoci,  membră  a  Partidului   au  fost  impuşi  de organele titoiste.
          meni  politici  care  au  jecmănit  po­ toţi  cei  adunaţi  la  Londra.  Popoa­                         In  satul  Cosmeta,  raionul  Peci, urf
                                                                               Comunist  din  Iugoslavia  încă  din
          poarele  ţărilor  de democraţie  popu­ rele  ţărilor  de  democraţie  populară  1940 —  după  ce a  fost  întemniţată,   ţăran  muncitor  a  omorît  doi  poli»
          lară  şi  au  fugit  în  ţările capitaliste   ştiu  cât  le  face  pielea.  Şi  să  ţină  a  fost  supusă  la  chinuri  îngrozi­  ţişti  veniţi  să-i  ia  ultimile  oi.  Oa*
          ca  să scape de pedeapsă.         minte  lepădăturile că  nu  vor  scăpa   toare.  Călăii  i-au  vârît  ţigări  a-   menii  muncii,  ca  de  pildă  cei  dini
            Printre  ei  se  află  lepădături  de   de pedeapsa popoarelor.    prinse  în  nări,  isbucnind  în  hohote   Betina,  nu-şi  plătesc  dările  grele
                                                                                                                  la  care  au  fost  impuşi,  ştiind  că
          felul  lui  Constantin  Vişoianu,  Ga-   Adunarea  trădătorilor  ţinută  la   de  râs  la  strigătele  de  durere  ale   banii  lor  nu  merg  in  folosul  pri*
                                                                               copilei.
          fencu  şi  alte  asemenea  otrepe,  je­  Londra,  desvălue  adânca  putrezi­  In  născocirea  ticăloşeniilor,  tito-   porului,  ci  sunt  folosiţi  de  fasciştii
          fuitori  ai  poporului  nostru,  spioni   ciune  a  lagărului  imperialist,  iar  iştii  i-au  întrecut chiar pe hitlerişti.   titoişti  pentru  înarmări,  în  vedered
          plătiţi  din  cei  100  milioane  dolari   guvernanţii  dela  Londra,  in  frunte   Doar stăpânii lor, imperialiştii ame­  unui  nou  război.   t -
                                                                                                                    Strânşi  în  jurul  adevăraţilor  cd*
          daţi  de  guvernul  american  pentru   cu  Churchill,  şi-au  arătat  adevăra­  ricani,  sunt  pricepuţi  în  asemenea   munişti,  oamenii  muncii  din  Iugo»
                                                                               sălbăticii,  de care omul se îngroze­
          acte  criminale  împotriva  ţărilor  li­  ta  lor  faţă :  de  duşmani  înrăiţi  ai  şte.  Dela  miliardarii  neguţători  de   slavia  nu  încetează  nici  o  clipă
          bere.                             poporului  nostru.  Prin  acţiunea  sa,  moarte  de  peste  ocean,  călăii  dela   lupta  pentru  eliberarea  ţării  lor  de
            A  îndrugat  adunătura  de  fugari  guvernul  englez  s’a  dovedit  fără   Belgrad  primesc  neîncetat  porunci   sub jugul  colonial  al  imperialiştilor
                                                                               de  înteţirea  teroarei  şi  metode  din   americani, pentru zdrobirea  bandei
          verzi  şi  uscate.  Şi-au  arătat  trădă­ drept  de  tăgadă, că  duce  o  politică   cele mai  drăceşti  de torturare a  de­  de călăi  şi  spioni  fascişti  dela  Bel-»
          torii  focul  care-i  mistue,  că  nu  mai  de  înrăutăţire  a  legăturilor  dintre   ţinuţilor.  Nu  de mult  au  primit zeci   grad.
          pot  fura  şi  face  afaceri,  că  poporul ţări,  că  subminează  pacea.  de  mii  de  bastoane  de  cauciuc. "Iar  Anton Vasilescu
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12