Page 8 - Albina_1952_02
P. 8

8                                                                                                                       A L B I N A
                                                                  a

                      CU                   HAZ                            S                CU                   TALC







                S'au pregătit pentru însământări... pe hârtie                                 Americanii  la  Paris
                            Comitetul executiv al sfatului popular al comunei Tuluceşti, raionul
                                                                                                              după  IAN  SAŞIN
                       Galaţi, a neglijat munca pentru pregătirea însămânţărilor de primăvară;                  poet  sovietic
                       nici  n’a  prelucrat  măcar  Uolărirea  partidului  şi  guvernului  cu  privire
                       la  pregătirea  campaniei  de  primăvară.                      Era  seara’ntunecoasa            Intr’o  sală,  multe  steaguri.
                                                                                      La  Paris.  Un  cetăţean         Ofiţeri  americani,
                           Ca  să  acopere  această  lipsă  de preocupare,  sfatul  popular  a  afişai
                                                                                      Se’hdrepta  grăbit  spre  casă.  Dungi  şi  stele  in  şiraguri;
                       un  tabel  in  care  sunt  trecute  numele  unor  ţărani  muncitori,  care  şi-ar
                                                                                      II  chema  pe  nume  Jean.       Aiurit  priveşte  Jean.
                       fi reparai  uneltele,  când de fapt, ei nici nu  le duseseră  la  reparat.
                                                                                      Când, de după colţ, deodată  —   Oprindu-se  lângă  o  masă,
                                                                                       Un  soldat  american,           Spune  unui  ofiţer
                                                                                      Nu-ş’ce  pricină  ii  cată       Cu  o  mutră  fioroasă:
                                                                                       Şi-l  opreşte’n  drum  pe  Jean.  —  Ajutorul  eu  vi-l  cer.

                                                                                       Gata  „de  atac’’,  ii  spune:  Fost-a astfel 'întâmplarea:
                                                                                       —  Scoate-ţi  haina,  nu  mai  sta t   Un  soldat  american
                                                                                       Ce  te  miri  ca  de-o  minune ?   Mi-a  luat  haina  din  spinare
                                                                                       Haina...  nu-i  de  mutra  tal  Fără  vină l  —  spune  Jean.
                                                                                       Vorba  cu  un  ghiont  i-o  curmă;   Ofiţerul  il  măsoară
                                                                                       Fără haină l-a lăsat.           Din  picioare  pănă'n  cap
                                                                                       Aiurit rămâne’n  urmă-i         Apoi  din  cap  la  picioare
                                                                                       Jean,  lovit  şi  desbrăcat.    Şi  se  strâmbă  ca  de-un  hap.

                                                                                      —  Ticălosul!  Jean  scrâşneşte   —  Ştiu  că  multe  vorbe  rele
                                                                                       Şi  pe  loc,  înfuriat.         Voi,  francezii,  născociţi l
                                                                                       La  comandament porneşte        Dar de ţi-a  lăsat bretele,
                                                                                       Să-l  reclame  pe  soldat.      Pantaloni  nepeticiţi
                                                                                                       Şi  cămaşa  din  spinare,
                                                                                                       Apoi  să  ştii  mister  Jean
                                                                                                       Şi pot  pune  chiar prinsoare.
                                                                                                       Că  n’a  fost  american.
                                                                                                                                     In  româneşte  de
                                                                                                                                        M.  Iliuţ
                                                                                                   ------------------------- -®----------------------------
                                                                                                    Ştiinţa  americană

                                                                                       Douăzeci şi doi  de agrotehnicieni  nute şi 200 de porci. Zootehnicianul
                                                                                     şi  horticultori  suedezi  au  avut  „fe­ Gustav  Dalbum  din  Gottland  a  lu­
                                                                                     ricirea  ”  să  plece  în  Statele  Unite  crat jumătate de an ca  cioban.
                                                                                     ale Americii „pentru  a studia temei­  Roadele  învăţăturii  americane
                                                                                     nic  agricultura  şi  horticultura”  s’au  dovedit  *a  fi  atât  de  amare,
                                                                                       Cei  douăzeci  şi  doi  de  „fericiţi”   încât  până  şi  ziarele  suedeze  care
                                                                                     s’au  întors  după  un  timp  în  ţara   se  ploconesc  cel  mai  mult  în  faţa  a
                                                                                     lor.  Ei  şi-au  împărtăşit  impresiile   tot  ce  e  american,  scrie  că  această
                                                                                     despre  ştiinţa  americană.       „practică în producţie” este o „înşe­
                                                                                       Gunnar Svensson, horticultor din   lătorie  scandaloasă”.
                                                                                     Norrkoeping,  avea  de  gând  să  în­  Chiar  ziarul   social-democrat
                                                                                     veţe cum se cultivă  în Statele Unite   „Neu  Tid”  îşi  arată  nemulţumirea
                                                                                     florile  rare.  Dar,  spre  marea  lui   faţă  de  roadele  slabe  pe  care  le-au
                                                                                     mirare,  dascălii  americani  l-au  tri­
                                                                                     mis  pe Svensson  la o fermă  de zar­  obţinut  la  învăţătură  cei  22 de sue­
                                                                                     zavat.                            dezi.
                                                                                       —  Nu-i  nimic, — şi-a  zis. oftând,   Dar  lucrurile  nu  stau  chiar  aşa.
                                                                                     Svensson  —  între  flori  şi  zarzavat  Nu 1  Călătoria  în  Statele  Unite  a
                                                                                     este  totuşi  o  asemănare.       dat multe roade pentru  agrotehnici-
                                                                                       In scurtă vreme însă el  a fost ne­ enii  şi  horticultorii  suedezi.  Ei  s’au
                                                                                     voit  să  găsească  o  asemănare între  convins  de  „modul  de  viaţă  ame­
                                                                                     flori  şi  vitele  cornute.  Vreme  de  o  rican”.  Suedezii  au  înţeles  că  ei
                                                                                     jumătate  de  an,  horticultorul  sue­ sunt  socotiţi  oameni  de.  rasă  infe­
                                                                                     dez.  transformat în argat, a  îngrijit  rioară şi că  sunt buni numai pentru
                                                                                     34  de  vaci.                     un  singur  fel  de  „activitate  ştiinţi­
                                                                                       Ceilalţi  „bursieri”  au  făcut  şi  ei  fică”  —  pentru  „cariera”  de  argaţi
                                                                                     o  practică  asemănătoare.  Agroteh-  şi  slugi  ale  anglo-saxonilor.
                                                                                     nicianul  Bertil  Bekbron  a  îngrijit,   (Din  revista  sovietică  „Croco­
                                                                                     împreună  cu  un  argat,  90  vite  cor­ dil”).

                                                                                                     Cât  mai multă...

                                                                                       In  ziua  aceea,  în  sat  era  sărbă­  —  Vezi,  Gălicene ?  M’am  potri­
                                                                                     toare.  La  gospodăria  colectivă  se  vit  vorbelor  tale  otrăvite  şi  uite
                                                                                    împărţiseră  veniturile.  Colectiviştii  unde  am  ajuns...  Priveşte  cât  rod
                                                                                    treceau  spre case cu carele încărcate   au  căpătat  cei  care  au  muncit...
                                                                                    re  rod.  Pitii  după  un colţ.  chiaburul   —  St...  nu  vorbi 1  şopti  chiabu­
                                                                                    Niculai  Găliceanu  p^vea  plin  de
                                                                                    ură.  Atunci  se  apropie  de  dânsul   rul.  Nu  pricepi  că  asta  i  propagan­
                                                                                     Ion  Nicoară,  un  ţăran  înscris  în   dă ?
                                                                                    gospodăria  colectivă,  dar  care  ple­  —  Las’sâ  fie  propagandă  de  a-
                                                                                    case  urechea  la  „sfaturile”  chiabu­ ceasta,  care  îţi  umple  casa  et  bu­
                                                                                    rului  şi  nu  muncise  în  timpul  anu­  cate.  Ei.  la  anul  um  să  djc ş'  eu...
                                                                                    lui  la  gosnodărie.  Văzând  pe  tova­
                      LEUL  BRITANIC:  —  Cred  şi  eu  că  eşti  puternic ;  tu  nu  răşii  lui  ducând  atâta  rod  în  timp   propagandă  de  aceasla  acasa,  cât
                 primeşti  ajutor  american !                                       ce  el  nu  căpătase  mai  nimic,  spuse   mai  multă...  Ş'apoi  să  vezi  ce  mul­
                                                     (Din  revista  „Urzica")       cu  necaz  chiaburului:            ţumit  voi  fi.

                                                      Tiparul :  Combinatul   Poligrafic  Casa   Scânteii"  —  Pla|a  Scânteii
                                                «
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13