Page 11 - Albina_1952_03

D I N U N I U N E A S O V I E T I C A Folosirea metodelor agrotehnice sovietice

în gospodăria colectivă din Furcuieşti
„O zi de prim ăvară
Aplicând cu succes, în campania tre­ conform articolului 25 din Hotărîr?, uri
te hrăneşte un an întreg“ cută, înaintatele metode agrotehnice premiu de 10 la sută din producţie, a-
sovietice, ţăranii colectivişti din co­ celora care depăşesc planul.
Anul trecut, cu toate că vremea care a repartizat 7 tractoare, împre­ muna Furculeşti-Alexandria au reuşit înainte ca semănătoarele să por-
a fost secetoasă, în colhozul „Ki- ună cu tot inventarul necesar, pen­ să smulgă pământului recolte bogate. nească pe câmp, brigadierii au nusu-
rov” din raionul Rtişcevsc s’a tru a lucra pe ogoarele colhozului. Astfel, ei au scos la hectar 2.750 kg. lat adâncimea arăturii. Conform Fo-
strâns o bună recoltă de grâne. S.M.T.-ul din Vladâchinsc este o grâu, 2.600 kg. porumb, 1.000 kg. tărîrii, colectiviştii gospodăriei „7 No­
Faptele au dovedit, deosebit de lim­ staţiune fruntaşă în regiune. De doi bumbac, 1.200 kg\ floarea soarelui. embrie” au respectat timpul de it:să-
pede, că folosind agrotehnica îna­ ani acest S.M.T. deţine steagul roşu In luna Noembrie, gospodăria lor a mânţări.
intată, se pot obţine recolte mari, regional. Anul trecut, lucrând după fost vizitată de o delegaţie a colhozni­ Până la 8 Martie, ei terminaseră
indiferent de starea timpului. un grafic orar, tractoriştii acestui cilor din Uniunea Sovietică. Colecti­ însămânţatuf mazărci, ovăzului şi
Acum colhoznicii sunt pregătiţi S.M.T. au depăşit cu mult planul viştii au înţeles atunci foarte bine că floarei soarelui. In primăvara aceasta,
pentru a executa la vreme şi în cele lucrărilor. In S.M.T. nu există nici pregătirile de iarnă au o mare impor­ la semănaţii! floarei soarelui, s’a între­
mai bune condiţiuni agrotehnice o brigadă care de trei ani încoace tanţă în campania însămânţărilor de buinţat sămânţa Jdanov, care dă o pro­
toate muncile de primăvară şi vară. să nu fi depăşit sarcinile de plan. primăvară. De aceea, tot timpul iernii ducţie mai mare Ia hectar, se coace
Pe întreaga întindere prevăzută Este ştiut că isbânda fiecărui lu­ eî s’au îngrijit de repararea la timp a mai repede şi nu este atacată de
pentru semănăturile de primăvară cru o hotărăsc oamenii. Iată de ce, uneltelor necesare în campania de iupoaie.
pământul a fost arat la o adâncime îndată după comasare, în colhoz au primăvară. Deasemenea s’au îngrijit — Anul acesta vrem să depăşim re­
de 22—25 centimetri. Deasemenea, fost create 4 brigăzi : 2 de câmp, de o cât mai bună întreţinere a vitelor colta de anul trecut, — spune cu bucu­
fondurile de seminţe de giâne şi una pentru creşterea şi îngrijirea de muncă, pentru ca muncile de pri­ rie colectivistul Neaga Marin, care a
culturi industriale au fost pregătite vitelor şi una pentru grădina de măvară să poată fi făcute în cât mai vizitat Uniunea Sovietică, unde a
din vreme. zarzavat. Conducerea colhozului a bune condiţiuni, cu atelajele gospodă­ văzut câteva din marile colhozuri.
Colhoznicii ştiu foarte bine cât cercetat din nou şi a statornicit riei. Urmând exemplul colhozurilor so­
preţueşte umezeala. Iată dece bri­ locul fiecărui om în brigadă. Col­ Organizarea muncii după pilda col­ vietice, colectiviştii din Furcuieşti au
găzile de câmp ale colhozului „Ki- hoznicii au analizat în adunarea hozurilor şi sovhozurilor sovietice a creat pentru fiecare cultură loturi se-
rov” încă înainte de căderea zăpe­ generală darea de seamă a condu­ preocupat îndelung pe colectiviştii din miucere în benzi pentru grâu, ovăz,
zii au început lucrările pentru re­ cerii, aprobând planul de producţie Furcuieşti. Pentru a îndeplini sarcinile mazăre şi fasole. Insămânţăriie din
ţinerea ei. Pe întreaga suprafaţă şi bugetul de venituri şi cheltueli trasate de Hotărîrea guvernului şi par­ urgenţa întâia au fost terminate înainte
cu semănături de toamnă şi ierburi pe anul 1952. Pentru fiecare briga­ tidului cu privire la campania de pri­ de 10 Martie. Cu acest prilej s’au
perene au fost aşezate obstacole dă s’a stabilit producţia pe recolte măvară, ei au trecut din vreme la îm­ evidenţiat: brigadierul Ţene Petre şl
pentru oprirea zăpezii ; pe arătura la hectar, avându-se în vedere cali­ părţirea oamenilor, a inventarului şi
de toamnă reţinerea zăpezii s’a fă­ tatea pământului şi a recoltei din terenului pe brigăzi şi echipe colectiviştii Neaga Marin, Mohora
cut prin adunarea de grămezi de anul trecut. Pentru a stimula munca colectivişti­ Marin, Mohora Nicolae, Lina R.
zăpadă. încă din toamnă, colhoz­ Un loc însemnat în planul de pro­ lor, conducerea gospodăriei a fixat, Neagu, Marla I. Pană şi Rada Mohora.
nicii au început gunoirea. Pe o- ducţie îl are desvoltarea creşterii
goare a fost adus mult bălegar şi se vitelor şi munca pentru realizarea Congresul învăţătorilor din R. P. R.
continuă căratul cenuşii şi al gu­ planului stalinist de transformare
noiului dela păsări. Ştiind că folo­ a naturii. Pentru plantaţiile de pă­ Intre 10 şi 13 Aprilie 1952, în de carte şi ridicarea nivelului cultu­
sirea îngrăşămintelor granulate duri, ce se vor face în primăvară, Bucu.eşti va avea loc Congresul ral al poporului muncitor; sarcinile
învăţătorilor din ţara noastră. ce revin Uniunii Sindicatelor din
duce la un însemnat spor de recolte, colhozul are pueţi în pepiniera sa,
Se vor discuta probleme în legă­ învăţământ în realizarea Hotărîri-
colhozul s’a îngrijit şi a cumpărat iar pentru semănatul stejarului au tură cu buna pregătire a învăţăto­ lor partidului şi guvernului cu pri­
30.000 kg. de astfel de îngrăşă­ fost strânse ghinde de bună cali­ rilor ; felul cum trebue să se pre­ vire la învăţământul public.
minte. In anul acesta s’a hotărît ca tate. dea în şcoli atât limba română cât La congres vor lua narte dele­
să se folosească şi îngrăşăminte „O zi de primăvară te hrăneşte şi limbile naţionalităţilor conlocui­ gaţi aleşi dintre învăţă lorii cei mai
chimice azotoaăe. un an întreg” — spune o zicătoare toare, în lumina învăţăturilor tova­ destoinici şi cu tragere de iniimî în
răşului Stalin, cuprinse în lucrarea munca de luminare a poporului
Pentru fiecare cultură în parte populară. Deaceea, colhoznicii au „Marxismul şi problemele lingvis­ muncitor.
s’a întocmit un plan, care cuprinde luat toate măsurile pentru ca mun­ ticii"; cum trebue desfăşurată Această nouă măsură dovedeşte
măsurile agrotehnice ce trebuesc cile agricole din primăvara aceasta munca educativă în şcoală; sarci­ câtă preţuire dă guvernul şi parti­
făcute pentru ca astfel să se do­ să fie terminate în cât mai scurt nile învăţătorilor în opera de trans­
formare socialistă a agriculturii, dul, învăţătorilor educatori ai
bândească producţii sporite la hec­ timp şi în cele mai bune condiţiuni în munca de înlăturare a neştiinţei tineretului din patria noastră.
tar. agrotehnice. Ei ştiu că o întârziere
Aproape toate lucrările de câmp de cinci, şase zile faţă de vremea
vor fi în anul acesta mecanizate. bună de însămânţare duce la o pier­ Căminul cultural
Colhozul a încheiat din vreme con­ dere de recoltă dc 30 până la 50 la
tract cu S.M.T.-ul din Vladâchinsc, sută. sprijină valorificările prin cooperativă
+Mm
După reforma bănească, la căminul şi-a mai cumpărat şi de-ale îmbrăcă-
cultural din Ruginoasa, raionul Paş­ minţii.
cani, s’au ţinut mai multe conferinţe şi — înainte vreme, — a spus moş
consfătuiri în care s’a arătat însemnă­ Costache la o seară culturală ia că­
tatea valorificărilor de produse agrico­ min, — venea perceptorul şi-mi lua bu-
le prin cooperativă. Intr’una din adu­ iendrele din casă, căci nu puteam plăti
nări, tovarăşul Aurel Cojocăriţă, pre­ fonceria. Dar cu ce era să plătesc ?
şedintele cooperativei, a vorbit pe larg Toată munca noastră intra în hamba­
despre faptul că valorificările prin coo­ rele ciocoiului Herman Ştipler. Acum
perativă întăresc succesele reformei s’a schimbat povestea. Boerii s’au dus
băneşti. pe apa Sâmbetii. Azi am pământ, am
După conferinţă, cel dintâi a luat cu ce să-mi plătesc dările care sunt
cuvântul comunistul Judele Vnsile: aşezate după puterea fiecăruia şî
— Dragi tovarăşi, eu îmi iau anga­ trăesc omeneşte...
jamentul că voi fi printre primii care Pentru bunul mers al valorificărilor
îşi valorifică produsele prin coopera­ activiştii căminului cultural duc şi o
tivă. Cu banii primiţi îmi voi plăti bună muncă de lămurire dela om la
impozitele şi voi cumpăra cele tre­ om, stau pe îndelete de vorbă cu fie­
buincioase în casă... Vă sfătuesc pe care ţăran muncitor, îndemnându-1
toţi să faceţi la fel. Făcând aşa, vă să-şi vândă produsele prin cooperativă.
veţi putea cumpăra cele de trebuinţă şi La gazetele de perete dela căminul
veţi asigura hrana muncitorilor din cultural, sfatul popular şi cooperativă,
fabrici care ne trimit lot felul de măr­ sunt popularizaţi ţăranii muncitori
Insărnânţările pe ogoarele colhoznice furi. fruntaşi la valorificări.
— Da, ne trimit şi tractoare. Cei Dela 1 Februarie şi până la 7 Martie
care am arat cu tractorul am cules ţăranii muncitori au valorificat prin
Şcoală de muzică în colhoz mai multe roade!... a complectat depu­ cooperativă: 15.751 kg. grâu, 11.020
tata Maria Cojocaru.
kg. porumb, 17.33G kg. floarea soare'tii,
Membrii colhozului „Hruscev” cursurile şcolii muzicale, au dat un Primii care şi-au valorificat produ­ 3.753 kgr. fasole, 925 kg. orz, 376 kg.
din regiunea Harcov au sărbătorit frumos concert la care au luat parte sele pe bani noi au fost Judele Vasile, sămânţă lucernă, 1.360 kg. secară,
de curând împlinirea a doi ani dela colhoznicii, intelectualii satului şi M. Lupu, Maria Cojocaru, P. Beraru, 1.500 kg. sămânţă cânepă, 131 kg. un­
înfiinţarea şcolii de muzică din sa­ numeroşi oaspeţi veniţi din oraşul C. Batincu, M. Rotaru şi Costache tură, 8.839 ouă şi mai multe mii de ki­
tul lor. La această şcoală muzicală Harkov. Muzicanţii din acest col­ Toma. lograme de carne.
învaţă peste 50 de colhoznici şi co­
pii de eoihoznjci. hoz dau adesea concerte la clubul Moş Costache Toma a luat 324 lei Azi cooperativa din comuna Rugi­
Cu acest prilej cântăreţii, pia­ satului, în colhozurile vecine şi la pe un purcel vândut prin cooperativă. noasa este fruntaşă la valorificări pc
niştii şi aimoniştii, care urmează casa culturală raională. Din aceşti bani şi a plătit impozitul şi întreg raionul Paşcani.