Page 17 - Albina_1952_03
P. 17
Miercuri Î9 Martie 1952
Anul 55, Seria
~~ 8 pagini —
Comitetul REDACŢIA: Bucureşti
str. Dobrogeanu Gherea 2
de conducere Tel. 6 89.48
ADMINISTRAŢIA
Mihail Sadoveanu Editura de Stat—Imprimate
şl publicaţii — Sectorul
Gala Gaiactlon
Publicaţii
Al. Cazaban Bucureşti Str. Brezolanu 27
Ion Călugăru “CReisis/a suptâmâtmM Tel. 4 66.76
Dumitru Mihalache A B O N A M E N T E :
Dumitru Corbea aaşezâm înm m * tUiMwwk 7,50 lei anual
Un exemplar
Şerban Nedelcu
.15 Bani
Taxa poştală plătită !n numerar cont. aprobării Dlr. Generale P-T.T. Nr. 17.933/942
Căminele culturale trebue să lupte
pentru organizarea
întovărăşirilor agricole
Campania însămânţărilor din primă care exploatează munca altora. Pentru
vara acestui an are o importanţă deo ajutorul cu braţele, cu vitele şi unellele
sebită, pentrucă îndeplinirea la timp a dat de unii întovărăşiţi altor membri ai
muncilor şi folosirea metodelor agro întovărăşirii, primesc din partea aces
tehnice înaintate vor smulge pământu tora o plată în natură sau în bani, după
lui roade mai îmbelşugate; iar roadele tariful stabilit de adunarea generală a
mai îmbelşugate înseamnă mai multe întovărăşirii. După strângerea recoltei
materii prime pentru industrie, mai şi după achitarea tuturor datoriilor că
multă pâine pe masa celor ce muncesc. tre Stat, către S.M.T., produsele rezul
Dar roadele bogate nu se obţin ori tate prin munca în comun se împart
cum. Una-i să sgârii pământul pe un membrilor în proporţie cu suprafaţa de
petec de ogor, să arunci în el sămân pământ pe care o are fiecare în înto
ţă stearpă, să întârzii muncile şi alta-i vărăşire.
să lucrezi cu maşinile agricole, în sole, îndată după apariţa Hotăririi parti
pe pământ îngrăşat, cu sămânţă de soi dului din 18 Septembrie 1951, multe
tratată şi după sfaturile agronomilor. cămine culturale au sprijinit prin acti Pentrucă ogoarele patriei noastre să poată fi lucrate cât mai bine,
Tractoarele şi maşinile nu pot lucra vitatea lor formarea de întovărăşiri. clasa muncitoare se strădueşte zi da zi să dea lot mai multe maşini
şi unelte agricole.
însă în delniţele ţărăneşti. Maşinilor le Sute de cămine culturale au contribuit
In fotografie se vede un şir de tractoare ,.K. D. 35” dela S.M.T.
trebue lărgime. Nu putem irosi timp şi prin munca lor la îndrumarea a mii de
din comuna Apa, regiunea B aia Mare, gala să pornească la lucru pe
combustibil pentru a tot muta tractorul ţărani muncitori pentru a se uni în în câmp.
de pe o delniţă pe alta. Este nevoe ca tovărăşiri de tip T O.Z.
mai multe par-cele să fie adunate la un Zilele care ne mai despart până să
loc, într’o tarla mare, adică să se alcă începem din plin campania insămânţă- Brigada lui Alexandru Codln
tuiască întovărăşiri agricole în care ţă rilor de primăvară, trebuesc folosite
ranii muncitori să muncească pământul pentru înfiinţarea a cât mai multe în este bine organizată
laolaltă. tovărăşiri agricole. Toate formele de Gospodăria agricolă colectivă din mit planurile după planul de pro
Chiar în simplele asocieri de până a- activitate ale căminului cultural trebue Drăgăneşti-Olt, regiunea Teleor ducţie al brigăzii. In fiecare luni,
cum, zeci şi sute de mii de ţărani mun să susţină munca de alcătuire a înto man, a dobândit anul'trecut fru echipele îşi fac plan de lucru pe în
citori şi-au dat seama că lucrarea pă vărăşirilor. moase realizări pentru că şi-a orga treaga săptămân ă. Atât planul de
mântului cu tractoarele şi maşinile sta. Să fie organizate adunări, în care nizat temeinic munca şi a folosit producţie al brigăzii cât şi planurile
tului şi aplicarea metodelor agroteh în primul rând se va desbate pe larg experienţa colhoznicilor sovietici echipelor sunt făcute cunoscute prin
nice sporeşte recolta. Pentrucă şi-a Statutul model, capitol cu capitol. Să Brigada întâia, de pildă, a scos gazeta de perete, în adunări şi chiar
lucrat pământul în întovărăşire, cu trac se lărgească agftaţia vizuală, iar gaze 3.000 kg. grâu la hectar.
toarele S.M.T., ţăranul muncitor Marin tele de perete şi de stradă să cuprindă La începutul acestui an munca prin discuţii dela om la om.
Munca organizată şi planificată
Proş din comuna Viziru, raionul Căl- articole din care să se vadă limpede, brigăzii întâia a fost organi a brigăzii întâia nu a întârziat să-şi
măţui, a cules anul trecut 1.800 kg. cu exemple, foloasele aduse de munca zată cu şi mai mare grijă. Briga arate roadele. Brigada şi-a îndepli
grâu la hectar, faţă de 550 kg. grâu la în întovărăşire. Cei mai buni tehnicieni dierul Alexandru Codin şi-a făcut nit planul însămânţărilor de primă
hectar cât au scos ţăranii muncitori dela S.M.T., gospodării de stat, sfaturi planul de producţie al brigăzii, pe vară din etapa întâia cu o zi înainte
care au arat cu vitele. populare şi cei mai buni agitatori şi baza planului de producţie pe 1952 de termen.
Hotărîrea din 18 Septembrie 1951 a conferenţiari, să fie invitaţi să vor
Comitetului Central al Partidului Mun bească ţăranilor muncitori despre roa al gospodăriei colective. Brigada a Brigada a doua şi-a organizat şi
luat în primire, cu proces verbal,
citoresc Român asupra muncii pe tărâ dele muncii organizate, cu maşinile, pe 84,44 hectare teren arabil, 4 pere ea munca, luând pildă dela brigada
mul construirii gospodăriilor agricole tarlale întinse. chi de boi, 4 pluguri, 2 prăşitoare întâia. La începutul campaniei Jn-
colective şi întovărăşirilor agricole Activiştii culturali trebue să cunoască şi altele. sămânţărilor de primăvară, cele
arată că întovărăşirile alcătuite după bine Statutul model şi să Fie în măsură două brigăzi s’au chemat la între
modelul întovărăşirilor cunoscute în să explice ţăranilor muncitori fiecare Brigada are patru echipe. Şeful
Uniunea Sovietică sub denumirea de capitol. de echipă este ales dintre cei mai cere socialistă. In felul acesta
T.O.Z., aduc ţăranilor muncitori înto Cu deosebire trebue sporită munca în harnici colectivişti. Cei care com munca brigăzilor se duce cu mai
vărăşiţi foloase însemnate. satele unde au funcţionat sau funcţio pun o brigadă sunt aşezaţi cu casele mult avânt, contribuind la îndepli
Aşa cum arată Hotărîrea, în întovă nează asocieri vechi, arătându-se ţăra în apropiere unii de alţii. In felul a- nirea şi depăşirea sarcinilor care le
răşirea agricolă de tip T.O.Z., pămân nilor muncitori că unindu-se în înto cesta mobilizarea la muncă este fă au în bătălia pentru o recoltă bo
tul, vitele şi uneltele nu se colectivi vărăşiri agricole de tip T.O.Z. pot
zează, ci rămân în proprietatea ţărani dobândi roade îmbelşugate şi că este în cută mai uşor. Ecr.ipele şi-au întoc gată.
lor întovărăşiţi. Deasemenea, prin des interesul lor să-şi reorganizeze întovă
fiinţarea haturilor (răzoarelor), dato răşirile după cum arată Statutul model.
rită adunării laolaltă a parcelelor de Urmând pilda comuniştilor, activiştii O săptămână a ,f Cărţii agrotehnice“
pământ, se pot folosi tractoarele şi ma culturali dela sate trebue să fie în frun
şinile agricole şi se pot aplica măsuri tea muncii pentru alcătuirea a cât mai Intre 23 şi 30 Martie se organizează în toată ţara
agrotehnice pentru mărirea producţiei multe întovărăşiri agricole, organizate
agricole. Buna organizare a muncii în temeinic pe baza Statutului model. Să „Săptămâna cărţii agrotehnice'1, pentru întărirea acti
întovărăşire dă putinţa folosirii din plin pornim cu toate forţele, să folosim fie vităţii bibliotecilor dela căminele culturale, în sprijinul
a tuturor mijloacelor de care dispun care zi, fiecare ceas, pentru ca în tim campaniei de primăvară şi a muncilor agricole din tot
întovărăşiţii, cum sunt vitele şi unel pul scurt care ne mai desparte de toiul timpul anului.
tele proprii, precum şi a muncii lor în muncii agricole de primăvară, să ia
comun sub conducerea comitetului de fiinţă în tot cuprinsul ţării sute şi sute Colectivele de conducere şi bibliotecarii căminelor
conducere ales de adunarea generală a de întovărăşiri agricole, întovărăşiri culturale vor aplica instrucţiunile trimise de Comitetuj
întovărăşiţilor. care chezăşuesc bucate mal multe în pentru Aşezămintele Culturale şi vor face din această
Pe baza principiilor stabilite de Ho casa ţăranului muncitor, pâine mai săptămână un bun prilej de difuzare a cărţii, revistei
tărârea din 18 Septembrie 1951, a fost multă pe masa muncitorului, mai multe şi broşurii agrotehnice între ţăranii muncitori.
alcătuit Statutul model al întovărăşiri materii prime pentru industrie şi deci
lor agricole pe care-1 publicăm în numă mai multe produse industriale trimise „Săptămâna cărţii agrotehnice" să fie începutul
rul de faţă al revistei. Statutul arată Ia sate. Luptând pentru alcătuirea înto unei largi răspândiri a cunoştinţelor şi metodelor îna
clar că întovărăşirile se înfăptuesc prin vărăşirilor agricole, activiştii culturali intate agrotehnice sovietice în masele de ţărani mun
unirea de bună voie a ţăranilor săraci vor contribui în mare măsură la sporirea
şi mijlocaşi. In întovărăşiri nu pot in producţiei agricole, vor contribui la în citori.
tra cu niciun preţ chiaburii şi toţi acei tărirea succeselor reformei băneştj.
