Page 19 - Albina_1952_03
P. 19
A L B I N A 3
DIN UNIUNEA SOVIETICA
Xemca Yassîievna Vinocurov
Departe de Moscova, dincolo de Noian de întâmplări trăesc în
crestele Uralilor şi de apele Eni- amintirea Xeniei Vasilievna. Una Pentru munca desfă
seiului, pe malul râului Can, se este însă mai vie şi puternică: con şurată în domeniul m ă
ririi recoltelor, agroleh-
află vechiul sat siberian Brajnoe. sfătuirea celor mai buni crescători niclană colhozului „Oc
Aici, în colhozul „Poruncile lui de vite, ţinută la Moscova în 1936.
tombrie Roşu" din re
Uici", trăeşte şi lucrează familia I-au rămas adânc întipărite în giunea Kiev, Valentina
Vinocurov. Numele soţilor Vinocu minte sala Cremlinului, uriaşă şi Gagarinova, a fost de
rov, Xenia Vasilievna şi Stepan strălucitoare; chipurile pline de
Marcovici e cunoscut in tot ţinutul însufleţire ale delegaţilor veniţi aci corată de două ori cu
Siberiei. In acest ţinut aspru, unde din toate colţurile Ţării Sovietice. ordinul „Lenin" şi oda
gerul atinge 50 de grade, ei au S’a întors de acolo decorată cu tă cu ordinul „Drape
reuşit să dobândească o recoltă de Ordinul Lenin. De atunci, s’au lul Roşu al Muncii".
3.500 kg. grâu la hectar, recoltă la mai adăogat pe piept încă două
care înainte vreme locuitorii înde Ordine Lenin. | In fotografie : V. Ga-
părtatei Siberii, nici măcar nu Numele ei este rostit cu dragoste j garinova lucrând în ta-
visau. Răsplata muncii n’a întâr şi cu respect de colhoznicii din sat \ boratorul agricol al col-
ziat să sc arate: ei sunt astăzi Eroi şi chiar din sate aflate la mii de I hazului.
ai Muncii Socialiste. kilometri depărtare.
Frământată a fost în trecut viaţa Oamenii necunoscuţi din sate
Xeniei Vasilievna. In copilărie, ea îndepărtate, vin să ceară sfaturi
a păscut vacile stăpânilor. Ca să dela Xenia Vasilievna. Ea îi pri
scape de argăţie, a plecat în Sibe meşte pe toţi cu bucurie şi este gata
ria. Dar bogătanii de altădată de să-i ajute. O mancă de mare însemnătate
aci erau tot atât de hapsâni ca şi Iar acei care nu pot veni ei înşişi,
moşierul Sobol din ţinutul Vorone- trimit scrisori. Sosesc scrisori din Una dintre cele mai însemnate acestei lucrări şi de timpul când a
juIui, de unde soţii Vinocurov ple toate colţurile ţării: din Ucraina şi munci de îngrijire a semănăturilor fost făcută, cu 150—G00 kg. la hec
caseră în căutarea unui trai mai Belorusia, din Republicile Baltice de toamnă este boronitul (grăpa- tar. Cele mai bune rezultate le dă
bun. Adevărata fericire, marea feri şi din Ural. Odată a venit o scri tul). Rostul principal al acestei boronitul timpuriu şi bine făcut.
cire, le-a adus-o lor, ca şi tuturor soare şi mai de departe, din Ceho măsuri agrotehnice este păstrarea Acesta afânează bine pământul şi
oamenilor muncii din fosta Rusie slovacia. Un grup de învăţători umezelii din pătura dela suprafaţa nu vatăină plantele. Nu este îngă
ţaristă, puterea sovietică. cehi au rugat-o pe Xenia Vasilievna solului, unde se găseşte partea cea duit boronitul prea timpuriu adică
Casa soţilor Vinocurov este să le povestească despre viaţa ei şi mai însemnată a plantei: nodul în vremea când pământul este încă
îndestulată cu de toate. Acum, la să le trimită o fotografie. Acum, de înfrăţire, centrul unde se for clisos. Deasemenea, nu-i îngăduită
bătrâneţe, nu duc lipsă de nimic. fotografia ei se află într’o şcoală mează noile rădăcini şi tulpini. nici întârzierea acestei lucrări,
Ei au muncit mult pentru gospodă din Cehoslovacia şi învăţătorii Atunci când începe să se încăl căci pământul fiind prea uscat, se
ria colhozului şi ştiu că colhozul le povestesc elevilor despre satul sibe zească, pământul, care în timpul desface în bulgări. Boronitul trebue
va asigura o bătrâneţe liniştită. rian Brajnoe, de pe malul râului toamnei şi iernii s’a îndesat şi să se execute atunci când pământul
Lanurile nemărginite de grâu şi Can, dincolo de apele Eniseiului şi mâlit, se usucă cu repeziciune, s’a uscat îndeajuns, încât a încetat
fermele bogate ale colhozului sunt de crestele Uralilor, departe-depar- formând la suprafaţă o coajă de a mai fi mâlos şi deci poate fi
cea mai bună mărturie. te, în Răsărit. uscată, datorită căreia evaporarea bine afânat cu boroanele. Acest răs
apei din pământ sporeşte nespus de timp este foarte scurt. In regiunile
--------------------------------^ --------------------------------
mult. Uscându-se, solul bătătorit secetoase, el nu depăşeşte 2—3 zile.
Construcţiile din satele Uniunii Sovietice crapă, iar crăpăturile astfel formate Pentru a nu scăpa acest moment,
contribue la o uscare şi mai mare a trebue să urmărim cum se des
Creşterea tot mai mare a produc pentru nouă milioane vite şi pentru pământului. făşoară uscarea pământului pe di
ţiei agricole şi a veniturilor dobân 17.500.000 păsări. Au mai fost con Afânând pământul la suprafaţă, ferite parcele ale tarlalelor căci pă
dite de colhozuri, face cu putinţă struite şi felurite întreprinderi aju boronitul micşorează evaporarea mântul nu se usucă deodată pretu
ca în satele Uniunii Sovietice să tătoare. Anul acesta, volumul lu apei. Totodată, fiind afânat, pămân tindeni.
se înalţe neîncetat alte noi cons crărilor de construcţie în satele din tul soarbe apa ploilor şi înles întrucât cele mai potrivite răstim
trucţii. Numai în satele din Repu R.S.F.S.R. va spori cu odată şi ju neşte pătrunderea aerului în puri pentru boronirea de primăvară
blica Socialistă Federativă Sovieti mătate faţă de anul 1951. sol, grăbind creşterea plantelor. a semănăturilor de toamnă în
că Rusă, au fost construite, în Statul ajută mult construcţiile să Prin numeroasele experienţe, făcute regiunile secetoase sunt foarte
cursul anului 1951, peste 200 mii teşti. Colhoznicilor li se pune la în de institutele de cercetări ştiinţifice, scurte, trebue să depunem toate
locuinţe, sute de şcoli, cinemato demână lemn, Ii se dau credite pe s’a stabilit că boronitul de primă străduinţele, pentru a putea executa
grafe, cluburi şi spitale. In colho timp îndelungat şi sfaturile tehnice vară sporeşte recolta grâului de cât se poate de repede această
zuri au fost construite noi clădiri trebuitoare. toamnă, ţinând seama de calitatea muncă atât de însemnată.
Acum doi ani, la începutul lunii In cursul verii, intervalele dintre
Mai, când colhozurile din zona Cultivarea cartofilor în cuiburi în pătrat, rândurile de cartofi, semănaţi după
centrală a U.R.S.S. au început metoda în cuiburi în pătrate, se
semănatul cartofilor, într’un ziar metodă înaintată a agrotehnicii sovietice prăşesc de 3—4 ori şi în lungul
din Moscova a apărut un articol şi în latul tarlalei. In funcţie de
care a stârnit mare interes printre mai multe, în loc de 35—40.000 tarlalei însămânţate cu cartofi. Col starea vremii, ultimele afânări pot
cititorii dela sate. Acest articol a tufe, cum se cultivă obişnuit. hoznicii au îmbinat semănatul în fi înlocuite cu muşuroitul.
fost scris de o seamă de oameni O condiţie importantă pentru cuiburi în pătrat, cu cultivarea în Aplicând noua metodă de culti
de ştiinţă, agronomi şi practicieni. obţinerea de recolte mari de cartofi, desită. Ei au început să pună în vare a cartofilor, echipa colhoznicii
Ei au prezentat o nouă metodă de este afânarea adâncă între rânduri. fiecare gropiţă nu numai câte o Ermacova, Eroină a Muncii Socia
cultivare a cartofilor, metoda în Această afânare îmbunătăţeşte hră- tuberculă ca înainte, ci câte două, liste din colhozul „Borodino“, â
cuiburi în pătrat. Folosirea acestei nirea abundentă a plantelor, mă la o distanţă de 60—70 cm. între obţinut în anul trecut câte 44.000
metode măreşte cu 20—30 la sută reşte recolta de cartofi şi cantitatea cuiburi şi cu aceeaşi distanţă între kg. cartofi la hectar. Echipa colhoz
recolta cartofilor. de amidon din tubercule. rânduri. nicii Cistiacova din colhozul „Molo-
Nouă metodă de cultivare a car Cartoful este o plantă a cărei Tehnica cultivării în cuiburi în tov“ (raionul Pavlovo—Posad) a
tofilor a fost obţinută de ştiinţa so îngrijire este destul de pretenţioasă. pătrat a cartofilor este destul de obţinut câte 43.200 kg. cartofi la
vietică în strânsă colaborare cu Cultivând cartofii în rânduri, la in simplă. Lucrul cel mai însemnat hectar.
practica agricolă înaintată. Ea este tervale de 70 cm. între ele şi de este ca marcarea ogorului să fie Anul trecut, noua metodă de cuD
o însemnată realizare a agronomiei 25—35 cm. distanţă între cuiburi, făcută în linie dreaptă. Marcarea tivare a cartofilor s’a răspândit îri
sovietice, bazată pe învăţătura nu-i putem prăşi cu maşinile, decât greşită şi strâmbă a liniilor împie multe republici ale Uniunii Sovie
avansată a marelui transformator lucrând într’o singură direcţie, a- dică munca mecanizată printre tice. Ea se aplică acum la culti
al naturii, I. V. Miciurin. dică doar printre rânduri. Intre cui intervalele dintre rânduri, atât varea verzei, roşiilor şi castraveţi
Acţionând cu curaj, după metoda buri, săpatul trebue făcut cu mâna. dealungul cât şi dealatul tarlalei. lor, precum şi la cultivarea fragilor,
miciurinistă, creatorii metodei de Pentru a mecaniza în întregime Tuberculele de cartofi se pun la agrişului, coacăzei şi a altor plante,
cultivare în cuiburi în pătrat au îngrijirea cartofilor, cultivatorii întretăierea liniilor de marcare. asemănătoare.
răsturnat vechea părere, potrivit de frunte, împreună cu me Sădirea se poate face cu un plug Aplicarea pe scară largă a meto
căreia, pe solurile bogate, cartofii canizatorii dela S.M.T.-uri (din cu două trupiţe, tras de cai sau de dei de cultivare în cuiburi în pătrat
trebue sădiţi mai rar decât pe cele raioanele Luhoviţc, Serpuhov şi tractor. Tuberculele sunt aşezate ajută colhozurile şi sovhozurile din
sărace. alte raioane din regiunea Mos în mod obişnuit. Deosebirea constă Uniunea Sovietică să obţină o nouă
Dimpotrivă, cultivatorii sovie cova) , au început să folosească me numai în aceea că, la cultivarea în
tici sădesc cartofii mai des, toda de semănare a cartofilor în cuiburi în patrate, se sădesc câte creştere a recoltelor, să lupte cu
tocmai pe terenurile bine în cuiburi în pătrat. Aceasta dă pu 2—3 tubercule la un loc, iar dis succes pentru belşug.
grăşate. Ei -cultivă câte 50—60.000 tinţa ca prăşitul să se facă cu ma tanţa dintre cuiburi este de 70 cm.* B. Vinogradskl
tufe de-cartofi la hectar şi chiar şina, atât dealungul cât şi dealatul în loc de 35 cm. ca deobicei. Candidat în ştiinţe agricol^
