Page 2 - Albina_1952_03
P. 2
A L B I N A
Ce muncesc şi cum trăesc bătrânii Să ne pregătim din vreme
in gospodăria agricolă colectivă
pentru cultura zarzavaturilor
Statutul Model, legea de bază ca sarcină principală să repartizeze
după care se conduc gospodăriile la muncă pe fiecare membru la lo O vorbă bătrânească spune că sănă 2) Legume care se mulţumesc cu pă
colective, arată la art. 26 : „Repar cul cel mai potrivit, după puterea tatea îşi trage rădăcinile din grădină. mântul gunoit cu un an înainte: ro
tizarea veniturilor între membrii şi calificarea lui. Intr’adevăr, legumele şi zarzavaturile şiile, ceapa, usturoiul, morcovul şi pă
gospodăriei se va face numai în ra Iată de pildă în gospodăria co conţin substanţe hrănitoare, fără de trunjelul.
port cu numărul de zile-muncă lectivă din satul Jeica, regiunea 3) Legume care se desvoltă bine în-
prestate”. Rodna, sunt şi câţiva bătrâni. Ba care corpul omenesc nu ar putea trăi. tr’un pământ îngrăşat cu 2—3 ani în
Aceasta înseamnă că, în gospo unul dintre ei a trecut cu mult de Locul ales pentru grădina de zarza urmă: cartofii, mazărea şi fasolea.
dăria colectivă, fiecare membru 60 de ani. Acesta are în grija sa vaturi, trebue să fie pe cât se poate încă din iarnă, locul ales pentru gră
primeşte plată pentru muncile fă câţiva stupi, duce şi muncă de ma bătut de soare toată ziua. Zarzavaturile dină se va curăţi de buruieni, bolo
cute, numai după cantitatea şi ca gazioner, iar în timpul liber, când cer pământuri grase, afânate şi cu
litatea muncii. La organizarea gos vrea, mai- face şi alte munci prin vani, mărăcini, vrej şi uscături. Se vor
podăriilor colective bătrânii ridică gospodărie. Câştigă la fel ca orice multă umezeală. Orice pământ poate fi curăţi arborii din apropiere, spre a nu
şi următoarea problemă : primim membru care munceşte cu sârgu- pregătit pentru grădinărie. Dacă pă umbri prea mult zarzavaturile.
după cât am muncii când suntem inţă şi a luat produse la împăr mântul e greu (argilos), se afânează Nu toate legumele cresc şi se des
în putere, dar ce-om face când om ţeală, mai mult decât unii colecti prin săpătură adâncă de 30—35 cm.
fi bătrâni şi nu vom mai putea vişti tineri. Pământul sărac se îngraşă cu gunoi voltă în acelaş timp. De aceea, unele
munci ca acum ? Sunt însă unii bătrâni care nu se seamănă mai timpuriu, în câmp ori
E xd 'rienţa bogată a colhozurilor mai pot face faţă nici la munci u- bine putrezit. răsadniţe, altele prin Mai, astfel că,
din Uniunea Sovietică, precum şi şoare. In cazul acesta, nimeni nu-1 Nu se pune niciodată acelaş soi de prin rotaţie, se pot semăna tot timpul
munca de până acum în gospodă sileşte pe bătrân să muncească. legume, doi ani la rând pe acelaş loc. anului.
riile noastre colective a dovedit, cu Pentru întreţinere, dacă are feciori Pământul se îngraşă prin rotaţie,
prisos nţă, că bătrânii se pot bu şi fete, aceştia sunt datori să-şi Salata, ridichiile de lună, mărarul şi
cura ce un (rai îmbelşugat şi feri întreţină părinţii, aşa după cum tarla după tarla. Este bine ca îndată pătrunjelul de foi se cultivă printre
cit în gospodăria colectivă. Aşa şi-i întreţineau şi înainte de a in ce bălegarul a fost împrăştiat în gră celelalte legume, iar fasolea de grădină
după cum ştim, gospodăria colec tra în gospodăria colectivă. Sunt dină, să se facă şi îngropatul lui, pen se pune în cuiburi pe marginea celor
tivă este o gospodărie mare, cu cazuri însă când unii colectivişti tru a nu-şi pierde materiile hrăni lalte culturi. După mazăre, spanac,
sute .şi chiar mii de hectare de pă bătrâni nu au copii. In acest caz, toare.
mânt. pe care se cultivă cereale, gospodăria colectivă are grijă de ceapă de arpagic şi varză timpurie, se
zarzavaturi, plante industriale şi ei şi iată cum. Aşa după cum pre Legumele se împart în următoarele pot cultiva : varză de toamnă, castra
altele. Deasemenea, mai are şi alte vede Statutul, gospodăria colec trei categorii: veţi de toamnă, pătlăgele roşii şi vi
ramuri de producţie, ca de pildă tivă opreşte în fiecare an, din toată 1) Legume care cer pământ proas nete, fasolea şi mazărea târzie pentru
creşterea vacilor de lapte, a oilor, cantitatea de produse obţinute, un păt îngrăşat: ardeiul, varza, vinetele, conserve. Ridichiile de iarnă se pun di
porcilor, păsărilor, albinelor. Or, la procent de 2 la sută care formează
aceste munci este nevoe şi de oa fondul de ajutor. Din acest fond, castraveţii, dovleceii, ţelina, prazul şi rect pe marginea straturilor sau prin
meni voinici, dar pot munci şi oa gospodăria organizează creşe, că spanacul. tre celelalte culturi.
meni mai slabi, mai în vârstă. Ast mine de zi şi dă ajutor bătrânilor
fel bătrânii care sunt încă în pu care nu mai pot lucra. Adunarea
tere, pot face în gospodărie munci generală a membrilor gospodăriei Din scrisorile către „Albina"
mai uşoare, ca paza avidului şi a hotărăşte cât ajutor se dă fiecărui
recoltei, alegerea seminţelor, plivi- bătrân în parte. Iată dar că numai
tul huruenilor în grăch'ria de zarza în gospodăria colectivă ţăranii Cartea - un prieten bun
vat. îngrijirea păsărilor, a stupi- muncitori bătrâni pot trăi fără
lo’-, a viermilor de mătase, etc. Pen- grija zilei de mâine. La căminul cultural din comuna carte Nicolae Aimaş şi Trifan Al-
tm munca lor, ei primesc la îm Gh. /Vlihai Gâşteşti, regiunea Bucureşti, cer maş, au citit în luna aceasta roma
părţirea produselor venituri care din Direcţia Organizării şi cul A.R.L.U.S. a organizat, cu aju nele sovietice „Pescăruşul” şi „Ce
nu numaJ că ic ajung pentru hrană, Evidenţei Gospodăriilor torul editurii „Cartea Rusă“, o să fiu”. (Rusu Augustin, corespon
ba le şi prisosesc. Brigadierii au Colective şi întovărăşirilor consfătuire în legătură cu broşura dent).
„întrebări şi răspunsuri despre ţă ★
rănimea sovietică”. Ţăranul colec
Ce să citim în timpul muncilor de primăvară tivist Ioniţă Ghena, ca şi alţi par In comuna Jelna, raionul Bistriţa, a-
ticipanţi la consfătuire, a arătat ce tât la biblioteca căminului cultural cât
DIN EDITURA CARTEA RUSA se poate învăţa din broşură, pentru şi la biblioteca colţului roşu din gospo
Iacuşchin : — Asolamentele şi importanţa lor ca acum primăvara să se organi dăria agricolă colectivă „Scânteia" se
în mărirea recoltelor. zeze astfel munca pe ogoare, încât duce o rodnică activitate. La cercul de
să se obţină o recoltă deosebit de citit in colectiv, organizat de tovarăşul
DIN EDITURA DE STAT Sechei Carol, se citesc deobicei cărţi şi
bogată. (Gheorghe F. Dumitru, co
Stăncuiescu P. — Să însămânţăm la timp ogoarele respondent). broşuri care arată metodele înaintate
de primăvară. ★ ale agrotehnicii sovietice.
Iâsenco T. D .: — Iarovizarea grâului de primă Un bun cititor este tovarăşul T. Lu-
vară, orzului, ovăzului şi me In satul Iapa, comuna Rus-CIuj, pescu, care în uliimile săptămâni a ci
iului. numărul cititorilor la biblioteca tit mai mult de 10 broşuri.
Za.mfirescu N.: — Cultura ovăzului. căminului cultural este din ce în
Şerbănescu V.-: — Cultura porumbului. ce mai mare. Printre dânşii sunt Cete două biblioteci sunt înzestrate
Tarccvschi M. A .: — Cum se obţin recolte mari de şl cei care au fost alfabetizaţi în cu numeroase cărţi In limba română şi
fân, de ierburi perene şi anuale. ultimul timp. Foştii neştiutori de In limba rusă. (A. R'ihin, corespondent).
In mai multe regiuni ale ţării au Cartea agrotehnică, ajutor preţios ţăranilor muncitori cărţile şi bro
început însămânţările de primă şurile care i-ar ajuta să lucreze cu
vară. Ţăranii muncitori de pe cu în campania însămânţărilor de primăvară mai mult spor, acum în perioada
prinsul patriei noastre au pornit la însămânţărilor de primăvară.
lupta pentru o recoltă îmbelşugată. cărţi şi broşuri dela biblioteca raio coltăm la timp şi fără pierdere”. Folosind ajutorul organizaţiilor
In lupta aceasta ei folosesc tot mai nală Buhuşi. Printre cărţile agro Rezultatele bune s’au văzut la de masă U. T. M., U. F. D. R.,
mult experienţa minunată a colhoz tehnice trimise căminelor culturale strângerea recoltei. învăţăturile din A. R. L. LI. S. şi Frontul Plugarilor,
nicilor sovietici. La cercurile agro se numără „Să însămânţăm la timp broşură, acolo unde au fost aplicate, bibliotecarii căminelor culturale au
tehnice, care au funcţionat în iarna ogoarele de primăvară”, „Asola- au adus un mare spor de recoltă. datoria de a mobiliza cât mai mulţi
aceasta în cadru! căminelor cultu meniele şi importanţa lor în mări Membrii celor mai multe cercuri ţărani muncitori la cercurile de citit
rale şi la colţurile roşii din gospo rea recoltelor” de Iacuşchin, „Iaro- agrotehnice aplică pe teren sfaturile în colectiv. Pe timpul muncilor de
dăriile colective, participanţii au în vizarea grâului de primăvară, orzu agrotehnice cuprinse în cărţi, aşa primăvară răspândirea cărţii agro
văţat multe lucruri noi. Munca lor lui, ovăzului şi meiului” de Lâsenco cum fac cei dela şcoala viticolă şi tehnice să fie o preocupare impor
în cercul agrotehnic a fost spriji şi altele. Pentru popularizarea aces vinificaţie din Mizil-Buzău. tantă în toate satele. Prin recenzii,
nită do bibliotecari, care, urmărind tor cărţi, în multe cămine cultu Nu peste tot însă bibliotecarii consfătuiri cu cititorii, organizarea
planul lecţiilor, au pus !a îndemâna rale s’au răcut şi se fac consfătuiri căminelor culturale se preocupă de cititului la locul de muncă, articole
cursanţilor cărţi, broşuri şi articole asupra conţinutului lor. popularizarea şi difuzarea broşuri la gazetele de stradă, panouri, etc.,
din gazete în care se vorbea des La biblioteca căminului cultural lor agrotehnice. Ei uită că fără fo se poate face popularizarea acestor
pre diferite metode agrotehnice. din comuna Baba Ana-Buzău, s’au losirea metodelor agrotehnice îna cărţi, din care ţăranii muncitori îşi
Bibliotecarul căminului cultural discutat cu cititorii cărţile „Cum se intate, fără ajutorul ştiinţei, nu se vor însuşi metodele înaintate ale
din comuna Şeitin-Arad procură lucrează în colhozuri” şi „Agroteh pot obţine recolte îmbelşugate. ştiinţei agrotehnice sovietice. Bi
din vreme broşurile necesare cercu nica sovietică, ştiinţa cea mai înain Bibliotecara Ana Oprescu, dela că bliotecarii şi colectivele lor trebue
lui agrotehnic din sat. Acelaş lucru tată”. In urma muncii culturale minul cultural din comuna Româ- să ştie că aceasta este îndatorirea
îl fac şi bibliotecarii din Finţeşti- dusă de căminul cultural din acea neşti-Prahova, nu dă importanţă lor pfincipală, zilele acestea. De în
Buzău şi Crucea, regiunea Cons stă comună, încă 30 de ţărani mun răspândirii cărţilor şi broşurilor deplinirea ei depinde în bună mă
tanţa. In unele locuri, bibliotecile citori au intrat in gospodăria agri agrotehnice în sat, deşi are la sură înfăptuirea sarcinilor date prin
raionale ţinând seama de dorinţa colă colectivă. bibliotecă astfel de cărţi şi broşuri. Hotărîrea partidului şi guvernului
ţăranilor muncitori de a învăţa cât Ii) toamna anului trecut , la că Acelaş lucru se poate spune despre
mai mult, au trimis cercurilor cărţi minele culturale din raionul Mihăi- bibliotecarii căminelor culturale din cu privire la pregătirea şi efectua
şi broşuri agrotehnice. Cercul agro leşti, regiunea Bucureşti, s’au ţinut comunele Dioşti şi Stoeneşti, regi rea campaniei de însămânţări din
tehnic din Zăneşti a primit regulat consfătuiri asupra broşurii „Să re- unea Dolj, care nu pun la îndemâna primăvara aceasta.
