Page 23 - Albina_1952_03
P. 23
A L B I N A 7
Din activitatea căminului cultural 88 de noi înscrieri
din Frumuşeni-Arad în sprijinul însămânţărilor in gospodăria agricolă colectivă din Vâlcele
ln iama aceasta, căminul cultu ticole care oglindesc mersul însă
ral din Frumuşeni-Arad a dus o mânţărilor. Graficul cu tarlalele o- Ţăranii muncitori din Vâlcele, ra Gheorghe Gh. Pârvu şi pe ţăranul
temeinică muncă pentru pregătirea goarelor arată tarlaua fruntaşă ionul Măicăneşti, se conving zi de sărac Zamfir Sterpu, ameninţându-i
însămânţărilor de primăvară. Ţă care poartă un steguleţ roşu. Bi zi de avantagiile muncii în gospodă cu bătaia dacă nu-şi retrag cere
ria agricolă colectivă.
ranilor muncitori li s’a arătat că blioteca dela cămin organizează ci rile de a se înscrie în gospodăria
vor culege mai multe roade dacă titul ziarelor în colectiv, la locul de După împărţirea veniturilor, or colectivă. Fapta aceasta a chiabu
vor însămânţa la vreme potrivită muncă. In tot satul s’au afişat lo ganizaţia de bază din Vâlcele a luat rilor a fost demascată în gazeta de
şi în pământ prielnic soiului de se zinci despre însămânţări. Seara au hotărîrea să formeze trei echipe de perete a gospodăriei colective.
In luna Ianuarie s’au înscris în
minţe pentru semănat. loc audiţii la radio. agitatori care să ducă muncă sus gospodărie alte zeci de familii de
Cercul agrotehnic condus de to Cu o zi înainte de a porni cam ţinută de lămurire pentru înscrierea ţărani săraci şi mijlocaşi. In total
varăşul Scharf Pavel, inginer la pania însămânţărilor de primăvară, de noi ţărani săraci şi mijlocaşi în până azi s’au făcut 88 de noi în
gospodăria de stat, le-a fost de s’a desbătut îndelung planul desfă gospodăria colectivă. După şase scrieri.
zile dela împărţirea veniturilor, s’au
mare ajutor. Aici au învăţat că pă şurării campaniei, prezentat de a- înscris în gospodăria colectivă Zam Astăzi, gospodăria are 300 braţe
mântul trebue să aibă cât mai gentul agricol Taibert losif. Comu fir Sterpu, ţăran sărac şi Ion Chi- de muncă împărţite pe trei brigăzi
multă umezeală. De aceea, în na Frumuşeni a fost chemată la în de câmp şi una de grădină şi zoo
trecere patriotică de comuna Fân- riac, ţăran mijlocaş. In luna De
timpul iernii, ţăranii muncitori au cembrie munca de lămurire a agi tehnice.
oprit zăpada pe ogoare cu ajutorul tânele. Ţăranii muncitori din Fru Urmând exemplul colhoznicilor
gărduleţelor. Tot la cercul agroteh muşeni sunt hotărîţi să nu se dea tatorilor s’a intensificat înscriin- sovietici, ţăranii colectivişti luptă
nic s’a făcut analiza solului de pe bătuţi. Comunistul Hârlău Toader du-se în gospodărie încă 16 ţărani cu puteri sporite pentru întărirea
muncitori. Dar în acest timp chia
pământul ţăranilor muncitori, apoi a venit cu o idee bună. burii nu stăteau degeaba. Pe toate gospodăriei colective, pentru bună
s’a stabilit ce anume plante pot fi — Să organizăm întreceri patrio
cultivate în fiecare loc. Pe tarlalele tice şi între noi, cei din Frumuşeni. căile căutau să înlăture oamenii starea şi fericirea lor.
dela drumul cel drept. Astfel, ei au
Iată, eu chem la întrecere pe Si-
dinspre Mureş se vor pune legume, mion Neamţu. Primeşti, baci Simi- căutat să intimideze pe ţăranul Ion I. Sterpu
sfeclă de zahăr şi bumbac, pentru corespondent
că acolo pămâiitul este mai gras. oane ? ---------------------------
In ultimul timp căminul cultural — Primesc, Toadere.
Aşa s’au luat la întrecre mai Comună fruntaşă la predarea cotelor de lapte
îndrumat de organizaţia de partid,
ajutat de organizaţiile de masă şi toţi ţăranii muncitori din Frumu Ţăranii muncitori din comuna un agitator în rândurile ţăranilor
sfatul popular, şi-a întocmit un plan şeni. Jupalnic, raionul Mehadia, îşi pre muncitori, cărora le arată dece tre
„Totul pentru câştigarea între
bine chibzuit, pentru sprijinirea cerii, pentru o recoltă îmbelşugată. dau la timp cotele de lapte. Dato buie să predea cotele către stat.
însămânţărilor. Astfel, s’au orga rită muncii dusă de sfatul popular In fruntea ţăranilor muncitori
nizat seri culturale şi serbări, unde Să avem pâine din belşug, să tri al comunei şi de organizaţiile de care au predat cota de lapte sunt
mitem şi muncitorilor din fabrici,
şefii de tarlale evidenţiază pe frun masă, comuna Jupalnic a predat comuniştii Ţăranu Ion, care până
taşii la însămânţări, critică aspru care ne trimit atâtea mărfuri, nouă, la 25 Ianuarie a predat cota pe în
Să întărim 5.000 litri lapte pe anul 1952.
pe delăsători şi codaşi. Corul şi celor de pe ogoare. tregul an, Spătaru Nistor, Ciuru
fanfara cântă cântece închinate evi ţara’’ — aceasta este hotărîrea ţă Căminul cultural, în adunări Vasile, Nicolaescu Vasile, şi alţii.
ranilor muncitori din Frumuşeni.
denţiaţilor care stau Ia Ioc de cin populare, în gazeta cetăţenească, a Pilda comuniştilor a fost urmată
ste, în banca oprită pentru dânşii. Ştefan Bozian lămurit importanţa predării cotelor de numeroşi ţărani muncitori.
La gazetele de perete se publică ar directorul căminuîui cultural de lapte. Directorul căminului cul Nicolae Golopenţa
tural, Ionescu Petre, este el însuşi corespondent
Chiaburi sabotori ai însămânţărilor demascaţi
In comuna Plopu, raionul Făurei, şi-a reparat uneltele şi nu şi-a cu Colectiviştii vând produse agricole la piaţă
chiaburii Matei Neagtt, Mariţa P. răţat seminţele. El a căutat să mi-
Bratu, Dumitru B. Lipan şi Cons tuiască pe agentul agricol Harhoi Membrii gospodăriei agricole Pojogeanu Dumitru, Vasile Bădă-
tantin Dumitru au refuzat să pri colective „Filimon Sârbu“ din co lan şi alţii din gospodăria agricolă
mească planul de cultură, spunând Simion care-1 prinsese în fapt. Pen muna Flămânda, raionul Vânju colectivă „1 Mai“ din comuna
că... nu le convine. Dar uneltirea tru nelegiuirile lui, chiaburul a fost Mare, au hotărît să-şi vândă produ Bistreţ, acelaş raion, care veniseră
chiaburilor a fost demascată de demascat la căminul cultural şi dat sele lor pe piaţa oraşului Turnu Se- şi ei cu 500 kg. făină de grâu, 100
ţăranii muncitori iar sfatul populai în judecată de către sfatul popular. verin. Au dus astfel 8.300 kg. mălai, ouă, mari cantităţi de brânză, car
i-a trimis în judecată pentru încer 3.100 grâu, 500 kg. zarzavat, 4 tofi, fasole, unt, lapte, etc., pe care
care de a sabota legile statului. După corespondenţele tovarăşi le-au vândut deadreptul consuma
★ porci, 300 ouă, 130 kg. brânza, 70 torilor.
Chiaburul Roman Simion din co lor Maria Gheorghe şi Nichila Co- litri lapte şi altele. Aici au întâlnit I. Sbârciog
muna Oroiu, regiunea Mureş nu valevski. şi pe colectiviştii Janeta Băetoniu, corespondent
vietic şi proiectul privitor la Tratatul
nare,
Ilya Ehren-
scriitorul sovietic
Cronica evenimentelor internaţionale de pace cu Germania. Popoarele au în burg a rostit o cuvântare în care, întie
faţă un document care le arată calea altele, a spus: „Ceeace fac ei (adică
înlăturării primejdiei războiului pregă imperialiştii americani) este nu numai
UN NOU ŞI HOTĂR1TOR PAS că pe calea colaborării paşnice cu cele tit de imperialiştii americani, calea în o crimă, ci şi o prostie nemaipomeni
PE CALEA PĂCII lalte popoare, guvernul sovietic a pre tăririi păcii. tă. Văzându-şi spulberate speranţele
zentat şi un proiect de Tratat de pace
La 10 Martie, guvernul sovietic a cu Germania. In acest proect, sunt cu POPOARELE SE RIDICA de cucerire, ei se răzbună îutr’un ctîlp
trimis guvernelor Statelor Unite, An prinse puncte c a : închegarea unităţii ÎMPOTRIVA BARBARIILOR desgustător şi meschin. Toate popoare
gliei şi Franţei o Notă împreună cu Germaniei ca sta t; retragerea tuturor VEACULUI NOSTRU le le-au întors spatele. Ei nu mai pot
un proect privitor la Tratatul de pace forţelor militare ale puterilor de ocu conta pe sprijinul oamenilor. Ce le-a
cu Germania. Acesta este un docu paţie cel mai târziu după un an dela Folosind arma bacteriologică în Co rămas ? Insectele ? Muştele infectate cu
ment de mare preţ dat popoarelor lu încheierea Tratatului de pace; asigu reea şi în unele regiuni ale R. P. Chi ciumă ru-i vor duce prea departe".
mii în lupta pentru biruinţa păcii. rarea de depline drepturi democratice neze, barbarii veacului nostru, imperia Alături de toate popoarele lumii îşi
Arătând că desmembrarea Germa întregului popor german ; neadmilerea liştii americani, s’au dovedit a fi cei ridică glasul său de protest şi [toporul
niei este o situaţie care nedreptăţeşte existenţii organizaţiilor potrivnice de mai crunţi duşmani ai omenirii. Sufe nostru muncitor. Oameni de ştiinţă,
poporul german, situaţie căreia trebue mocraţiei şi cauzei menţinerii păcii; rind înfrângeri ruşinoase pe câmpul de stahanovişti, muncitori, colectivişti şi
să i se pună capăt, guvernul sovietic Germania să nu intre nicicând în vreo luptă, cotropitorii socot că prin aseme ţărani muncitori înfierează nelegiuirile
cheamă guvernele celor trei state ca coaliţie sau alianţă militară îndrepta nea fărădelegi, vor reuşi să îngenun- cotropitorilor americani, cerând ime
che viteazul popor coreean şi totodată diata încetare a folosirii armei bacte
neîntârziat să treacă la discutarea şi tă împotriva oricăreia dintre puterile
să înspăimânte popoarele lumii, pe riologice. In moţiunea de protest adop
pregătirea Tratatului de pace. Acest care au luat parte la războiul împo
care vor să ie înrobească. tată de cetăţenii Bucureştiului, adunaţi
Tratat trebue să fie apoi desbătut de o triva Germaniei. Deasemeni, proiectul
Mârşăviile acestor monştri au stâr într'un meeting de protest, se oglin
conferinţă, la care să ia parte toate prevede înlăturarea oricăror piedici în
ţările interesate. întrucât Ia întocmi desvoltarea economiei paşnice a statu nit valuri de ură în toate colţurile deşte voinţa întregului nostru popor.
rea acestui tratat urmează să-şi spună lui german. Un punct dintre cele mai lumii. Glasul popoarelor răsună cu „Unindu-ne glasurile pline de revoltă
cuvântul şi poporul german, este ne- de seamă arată că Germaniei să i se tărie împotriva folosirii armei bacte cu glasul celorlalte popoare iubitoare
voe ca cele 4 ţă ri: Uniunea Sovietică, dea tot sprijinul în vederea admiterii riologice. de pace, cerem cu hotărîre să înceteze
Statele Unite, Anglia şi Franţa să dis ei în Organizaţia Naţiunilor Unite. învăţaţi de seamă, ca savantul fran criminala folosire a armei bacteriologi
cute şi să înlesnească în cel mai scurt Prin acest nou şi hotăritor pas, U- cez Jolliot Curie, cunoscutul om de ce de către imperialiştii americani, să
timp, alcătuirea unui guvern pe în niunea Sovietică îşi dovedeşte în fapte ştiinţă italian, profesorul Concetto Mar- fie considerat că folosirea acestei arme
treaga Germanie, guvern care să re politica ei neclintită de sprijinitoare a chctti, scriitorul chinez Go Mo Jo şi constitue o crimă împotriva umanităţii,
prezinte voinţa poporului german. poporului german, nestrămutata ei nenumăraţi alţi oameni ai ştiinţei şi să fie pedepsiţi criminalii vinovaţi de
Intr’o jumătate de veac, popoarele voinţă de a apăra pacea. O Germanie artei, au înfierat nelegiuirile săvârşite folosirea armei bacteriologice".
Europei au avut de îndurat de două de imperialiştii americani. Ziarele de Zguduite de monstruoasele crime să
unită, paşnică şi democratică va da mocratice din toate ţările primesc zil vârşite de imperialiştii americani în
ori de pe urma militarismului ger
man. Astăzi imperialiştii americano putinţa poporului german să păşească nic scrisori prin care oamenii cinstiţi Coreea şi China, popoarele se ridică
englezi, au trecut la reînvierea fascis pe drumul fericirii, va ajuta la întărirea osândesc ticăloşiile hoardelor ameri- mai dârze la luptă împotriva sălbati
cane. Locuitorii Moscovei s a:t întru
mului german, punând în primejdie păcii în lume. cilor de peste ocean. Ele cer încetarea
nit într’o mare adunare de protest îm
din nou popoarele. Pentru a înlătura Poporul german şi împreună cu el folosirii armei bacteriologice şi pedep
potriva folosirii armei bacteriologice de
pericolul războiului şi totodată pentru a lumea întreagă, a întâmpinat cu ne către imperialiştii americani în Coreea sirea monştrilor care au folosit-o, im
da putinţa poporului german să păşeas stăvilită bucurie Nota guvernului so şi China. La această impunătoare adu perialiştii americani.
