Page 24 - Albina_1952_03
P. 24
8 A L B I N A
CU
Contabila îşi taie porcul Hotărîrea Consiliului de Miniştri din 9 Decembrie 1951 ne învaţă
că activitatea căminelor culturale trebue îmbunătăţită şi ridicată la un
Acum câtăva vreme, lelea Maria ~ Nimeni! A plecat de capul ei. nivel mai înalt „pentru ca acestea să devină focare puternice de educare
s’a dus la cooperativa din comuna 1— Şi a plecat cu inventarul comunistă a oamenilor muncii dela oraşe şi în special dela sate".
Metiş-Sibiu să-şi cumpere material cooperativei după ea! Halal con Lucrul acesta însă nu l-a înţeles tovarăşul Aurel Mihăilescu, şeful
pentru o rochie de nuntă. Duminică tabilă, măicuţă! secţiei cultură şi artă dela raionul Giurgiu, care a vizitat 19 cămine
avea nunta fetei şi voia să fie gă A doua zi, lelea Maria a venit culturale în 7 zile. Tovarăşul Aurel Mihăilescu trebue să ştie că oam e
nii pot fi ajutaţi în muncă atunci când stai cu dânşii de vorbă, când le
tită aşa cum se cuvine. din nou la cooperativă şi din nou i dai îndrumări, când cunoşti problem ele locale.
— Bună ziua! o întâmpină vân s’a spus: Or lucrul acesta nu se poate face într’un timp aşa scurt.
zătorul cooperativei. Ce-am auzit, — N’a venit încă! Se vede că por
să fie cu noroc! cul trebue afumat şi aranjat.
— Să fie! zice femeia. Şi după ce
se uită la rafturile pline cu mărfuri, — Pricepui! zise femeia. Se vede
arătă cu mâna spre pânza cea cu că trebue să rămân fără rochie!
flori pe cafeniu! Timp de o săptămână, contabila
— Bucuros, spuse vânzăto Ana Sebeş a lipsit dela serviciu pe
rul, dar nu ţi-o pot vinde până nu motiv de „învoire personală cu
.vine contabila... tăiere de purcel1* — iar în timpul
— Nu-i nevoe, maică! îl între acesta, cooperativa n’a vândut
rupse ea. Dacă-mi place mie, nu-i decât chibrituri şi ţigări. Lelea
nevoe să-şi mai dea şi ea cu păre Maria s’a îmbrăcat la nuntă cu o
rea! rochie „mai din tinereţe" şi s’a
— Nu trebue să-şi dea cu păre gândit tot timpul la porcul conta
rea, ci să-mi spună preturile. Că a bilei...
plecat, de ieri, în comuna Hendorf Mai mult se gândea însă cum
ca să-şi taie porcul... putea contabila Ana Sebeş — să
— Şi d’aia nu poţi dumneata dea dovadă de atâta uşurinţă în
să-mi dai materialul de rochie, c’a muncă. Ba se mai gândea şi azi
plecat contabila să-şi taie porcul? cum de se face că tovarăşul Alexan
— D’aia, că la plecare, Ana dru Barbel, preşedintele cooperati
Sebeş a luat cu ea inventarul de vei n’a luat nicio măsură care să-i
mărfuri şi lista de preturi. '
taie pofta contabilei de a mai trage
— Aoleu! Da’ cine i-a dat voe, chiulul dela serviciu...
maică, să plece dela serviciu cu
inventarul după ea? Virgil Florescu
--------------------------------«5*
PĂŢANIA LUI STAN IGNAT
Când treci cu îndrumarea prin cămine,
Ăn’trecut, în primăvară. Şi porumbul, bunăoară, Pare că sbori, s’ar crede că faci „cros".
Vremea se’ncălzise-afară S e prăşea a doua oară,
Şi aproape că tot satul Râdeau oam enii din sat Dar uită-te în jur, ia seama bine:
începuse semănatul. De porumbul lui Ignat In munca ta să nu rămâi... pe jos.
Numai Stan Ignat stătea, Şi de orz, care’nchircit 1 " ■ ■ 1- 1 1 C i»
De-unul singur şi-aştepta... De căldură, s ’a topit.
— „Ce aştepţi frate Ignat M azărea, tânjea şi ea, O g r e ş a l ă m o r t a l ă
De nu ieşi la semănat ?" C’opârită, nu lega. In oraşul american Chicago gare de seamă şi migală, după mo
L -a’ntrebat vecinul său. Ce-a cules, nu vă mai spui, trăia un oarecare Edward Gum- delul chipului din portret.
— „Ce-ai cu semănatul meu ? Vai de rodul muncii lui. mings, de meserie medic chirurg.
După ce ieşi Shotleg dela medic,
Eu aştept să vie sfinţii Dar de-atuncea Stan Ignat, Ei se îndeletnicea cu schimbarea nimeni nu mai putea recunoaşte
Care trag iarba cu dinţii. Minte multă-a căpătat. înfăţişării clienţilor săi. într’însul pe fostul gangster; Shot
Porumbaru' să’nflorească El din iarnă a dres plugul, Muşteriii lui Gummings erau leg nu mai exista.
Şi salcâm ii să’nfrunzească. M ărcătoarea, grapa, jugul „oameni de afaceri" care lucrau în Nu trecură nici 12 ore şit soneria
Eu încep când cântă cucul Şi în prim ăvara asia deosebi cu pistolul şi cu masca. Cu dela uşa lui Edward Gummings
Şi-şi îndeasă umbra, nucul..." Cu băeţii şi nevasta alte cuvinte, clienţii lui Gummings răsună cu putere. Răsturnându-I
....................................... « i i i A fost primul din Suhat erau gangsteri, adică bandiţi. Când pe negrul care-i deschisese uşa,
Care-a şi însămânţat dădeau o lovitură mai mare, ban Shotleg dădu buzna în cabinetul
Şi aşa tot aşteptând,
Văzu lum ca’n câmp prăşind... M azărea şi orzu’n luncă diţii veneau la Gummings, care le medicului:
schimba înfăţişarea în aşa fel, încât
Şi-a grăit plecând ta m uncă: — Poţi să-mi mai schimbi odată
Stan Ignat s'a speriat. după operaţie nu-i mai putea recu faţa? se răsti banditul.
„Cine crede’n porumbar
Şi-a pornit la semănat. noaşte nici mama care-i făcuse. — Dragă Shotleg, oricât aşi vrea
N’are pâine în ham bar“.
Dar târziu, târziu de tot. Treburile felcerului mergeau bine eu, o astfel de operaţie se poate
Când era orzul de-un cot Ghiţă Florea şi el ar fi trăit până la adânci face numai o singură dată. In afară
bătrâneţe în huzur şi belşug, dacă de asta, te-am lucrat doar clasa
într’o bună zi n’ar fi făcut o gre intâia. Cum poţi să fii nemulţumit?
Oastea lui Traman şală. — Pe dracu! — tună Shotleg şi
Intr’o seară, veni la Gummings scoase din buzunar un pistol uriaş.
vestitul şef de bandă Shotleg. Chi Iţi dai seama, pungaşule, ce-ai
rurgul fu foarte bucuros de vizita făcut? Banda îşi bate joc de mine,
unui om atât de „însemnat” şi trecătorii de pe stradă mă privesc
hotărî să-şi arate toată dibăcia, mai cu ură, în cartierele muncitoreşti
ales că banditul nu se tocmi deloc era cât pe ce să fiu ciomăgit.
pentru cei 11.350 dolari, preţul ope Femeile cad în genunchi în faţa
raţiei. mea şi mă roagă să le întorc
Gummings pregăti instrumen feciorii din Coreea. Peste tot sunt
tele, şi-l aşeză pe Shotleg pe masa urît. Iţi dai seama ce-ai făcut, cap
de operaţie. In acelaş timp, se gân sec ce eşti?
dea cum să lucreze mai bine, pen- Fără să mai stea pe gânduri,
truca banditul să rămână mulţu Shotleg ridică pistolul, ţinti şi slo
mit. Privi un timp la măştile care bozi toată încărcătura drept în
împodobeau pereţii cabinetului. inima chirurgului. 1
Erau de toată mâna: chipuri tinere Prăbuşindu-se, Gummings arun
şi bătrâne, cutezătoare sau sfioase, că o ultimă privire la portretul pre
vestite ori necunoscute. In cele din şedintelui Truman, care atârna pe
urmă, privirea medicului se opri peretele cabinetului său, în rând
Suferind întrângeri ruşinoase pe slăbiciunea şi nimicnicia. Insecte asupra unui portret, care atârna pe cu alte măşti şi a cărui înfăţişare
front, hoardele cotropitorilor ame infectate cu microbii ciumei, holerei perete, în rând cu măştile. Gum i-o dăduse gangsterului...
ricani folosesc în războiul pe care şi ai altor boli molipsitoare, acestea
îl duc împotriva bravului popor co sunt sprijinul pe care se mai bizue mings zâmbi mulţumit, puse mâna Jack Hunter
reean, arma bacteriologică. Prin a- Truman şi ceilalţi ucigaşi ai ome pe cuţit şi se apucă să opereze Din revista „Frischer Wind" (R.D.
ceasta ei îşi dovedesc nu tăria, ci nirii în planurile lor tâlhăreşti. nasul gangsterului cu multă bă Germană). ______
Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii'* — Piaţa Scânteii-
