Page 25 - Albina_1952_03

ţ
i

Anul 55, '21 Miercuri 26 Martie 1952
.— 8 pagini —

Comitetu* REDACŢIA: Bucureşti
str. Dobrogeanu Gherea 2
de conducere Tel. 5.89.48
ADMINISTRAŢIA
■V
Mihai! Sadoveanu Editura de Stat—Imprimate
Gala Ga'action şl publicaţii — Sectorul
Publicaţii
Al. Cazaban Bucureşti Str. Brezolanu 27
Ion Călugăru tRes/feta săptămânala Tel. 4 66.76
Dumitru Mihalache A B O N A M E N T E !
Dumitru Corbea a aşeZam Mm or tUifkuwte 7,50 Ieî anual
Şerban Nedelcu Un exemplar
15 Bani
Taxa poştală plătită In numerar cont. aprobării DIr. Generale P.T.T. Nr. 17.933/942 ~7r
— — m masmm

Toate forţele pentru îndeplinirea la vreme P e drumul belşugului
a planului de însâmânţări

încă dela sfârşitul lui Februarie şt ţeze. Căminele culturale trebue să-şi
din primele zile ale lunii Martie, în mobilizeze toate forţele, pentru a spri­
multe sate ale patriei noastre au început jini organizaţiile de partid şi sfaturile
însămânţările de primăvară. Folosindu- populare în combaterea acestui obicei
se orice zi bună, iuerându-se pe fiecare atât de păgubitor. Se cere o deosebită
bucată de pământ svântat după topirea vigilenţă împotriva chiaburilor, care
zăpezii, în multe gospodării agricole de caută pe orice cale să-l mintă pe ţăra­
stat, gospodării colective, întovărăşiri, nul muncitor şi să-l tragă înapoi la obi­
precum şi pe pământul ţăranilor indivi­ ceiurile care aduc rod sărac pe. ogor şi
duali, a fost semănată sămânţă bună, sărăcie în casă. Să demascăm cu toată
aleasă, tratată, pentru ca recolta anului tăria minciunile şl uneltirile chiabu-
1952 să fie mai bogată ca niciodată. reşti !
In Satchincz, regiunea Timişoara, co­ Comunicatul mai aminteşte că toţi cei
lectiviştii şi ţăranii muncitori, înţele­ care răspund de bunul mers al însă­
gând că însămânţarea la vreme asigură mânţărilor în sectorul socialist ca
o recoltă sporită, au arat şi semănat în şi în sectorul particular, precum şi toţi
câteva zile 176 hectare. Gospodăria a- ţăranii muncitori, trebue să pornească
grlcolă colectivă din această comună a munca de însămânţat chiar dacă nu­
însămânţat, până la 14 Martie, 34 hec­ mai o parte din pământ este po'trivit,
tare cu orz şi floarea soarelui. reavăn, bun de a primi sămânţa. Să se
După ce au discutat temeinic Hotă- semene întâi ogoarele svântate şi apoi
rîrea partidului şi guvernului cu privi­ celelalte, pe măsură ce se svântă. Trac­
re la însămânţările de primăvară, ţăra­ toarele şi maşinile S.M.T. să lucreze
nii muncitori din Şiria, regiunea Arad, din plin; să se dea avânt întrecerilor
îndrumaţi de organizaţia de bază, de de­ socialiste şi să se pună în practică me­ Tot mai mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi se conving că singura cale
putaţi, au folosit cu chibzuinţă fiecare toda vestitului tractorist sovietic Ivan pentru a scăpa de sărăcie şi exploatare este calea gospodăriei colective.
zi de muncă şl toate atelajele, semă­ Buneev. Iată în fotografia de mai sus pe ţăranul m ijlocaş Puiu Mihai, din
nând toate culturile din epoca I-a. Mulţi O deosebită grijă trebue dată semă­
ţărani săraci şi mijlocaşi, ca Gheorghe năturilor de toamnă. Cele viguroase, comuna Vulpăşeşti-Roman, declarând bunurile cu care intră în gospo­
Bcab, loan Ludac, Petru Miloş, au puternice, să fie grăpate. Cele mai dăria colectivă.
sfârşit înainte de termen însămânţările slabe se întăresc prin îngrăşarea semă­
din epoca I-a şi sunt pe sfârşite cu se­ năturilor cu gunoi, sau cu îngrăşăminte
mănatul culturilor din epoca Il-a. chimice. Toate indicaţiile agrotehnice Comunicatul
Şi în alte numeroase comune sfa­ din Comunicatul Ministerului Agricul­
turile populare, îndrumate de partid, turii trebue însuşite şi popularizate
sprijinite de organizaţiile de massă, de larg în masa ţărănimii muncitoare. Ală­
căminele culturale, dobândesc succese turi de sfaturile populare, colectivele Ministerului Agriculturii
în campania însămânţărilor, organizând de conducere ale căminelor culturale,
bine munca, mobilizând toţi oamenii, precum şi colţurile roşii, cercurile agro­
toate atelajele, pentru a nu se pierde tehnice, de studii, etc. au o mare răs­ Din cauza zăpezilor căzute In pri­ curmezişul rândurilor. Iar pe parcelele
niclo oră prielnică de muncă. pundere pentru felul în care ţăranii ma jumătate a lunii Mantile şl a fri­ mici, oblic.
Dar pentrucă a mai căzut zăpadă în muncitori vor cunoaşte şi aplica măsu­ gului ce s’a menţinut într’o bună par­ Culturile Ieşite slab din târnă trebu-
prima jumătate a lunii Martie şl fri­ rile agrotehnice pentru obţinerea unei te din ţară, timpul disponibil pentru csc îngrăşate cu gunoi de grajd sau do
gul a mai dăinuit într’o bună parte a recolte bogate. Iată de ce trebuesc executarea campaniei de primăvară s’a păsări, bine putrezit, sau cu îngrăşă­
ţării, timpul socotit pentru întreaga traşi la răspundere directori de cămine scurtat cu peste 2 săptămâni. minte chimice. Se vor folosi în acest
campanie a însămânţărilor s’a scurtat culturale, ca Vovca Petre din comuna Aceasta a împins semănatul plante­ scop : azotat de amoniu în cantitate de
cu mai mult de două săptămâni. Din Valea Mare, raionul Slatina, care nu lor din epoca l-a (grâu, orz, ovăz, 80—100 kg. la hectar, cenuşe 300—
această cauză s’a ajuns acum ca grâul, sprijină campania însămânţărilor de floarea soarelui, lucernă, trifoi etc.) în 400 kg. Ia hectar, mustul de bălegar
orzul, ovăzul, floarea soarelui şi alte primăvară. timpul însămânţării culturilor din epo­ 1.500—2.000 kg. diluat cu 3—4 părţi
plante din epoca î-a, să fie însămânţate Căminele culturale trebue să folo­ ca 2-a. apă; mraniţă (bălegar putrezit bine)
odată cu culturile din epoca a II-a. sească toate forţele lor, pentru a spri­ Ca urmare a acestui fapt, trebue 3.000—4.000 kg. la ha. sau găinaţ de
Cu toate că timpul penteu însămân- jini mobilizarea largă a tuturor forţelor sporite eforturile pentru executarea în pasăre 400—500 kg. diluat cu 5 părţi
ţări s’a scurtat în mare măsură, semă­ in campania însămânţărilor de primă­ bune condiţiuni şi la timpul optim a apă.
natul trebue făcut la vreme, în cele mal vară. Trebue să recâştigăm timpul însămânţărilor de primăvară. Trebue Aplicarea acestor îngrăşăminte se
bune condiţiuni. Nimănui nu-i este în­ pierdut din cauza ultimei zăpezi. să se facă o mobilizare masivă a tutu­ face prin împrăştierea lor deasupra
găduit să tărăgăneze munca bazându-se Avem putinţa de a înlătura zilele ror forţelor şi mijloacelor de lucru, semănăturilor.
pe faptul că în unele părţi ale ţării ve­ pierdute, printr’o bună organizare, folosind la maximum timpul rămas,
nirea primăverii a întârziat. prin controlul amănunţit al muncii spre a nu se pierde nici o oră favo­ Arăturile de toamnă vor f; boronlte.
Comunicatul Ministerului Agricul- şi mai ales printr’o pricepută şi rabilă lucrării. Terenurile rămase nearate din toamnă
şl târnă vor fl arate Imediat la 18—20
turii.pe carc-1 publicăm în acest număr neîncetată activitate de lămurire a Ministerul Agriculturii subliniază că, am. şl 6e vor grăpa în aceeaşi zl în
al revistei noastre, arată că în unele ţăranilor muncitori, asupra importanţei
regiuni .ca Timişoara, Arad, Bucureşti, însămânţării la vreme şi în bune condi­ deşi a atras atenţiunea prin Comunica­ vederea executării însămânţărilor dla
tul său din 6 Martie tuturor color ce epoca 2-a şl a 3-a.
Constanţa, nu au fost folosite în între­ ţiuni. Să veghem ca orice încercare a poartă răspunderea îndeplinirii campa­
păşunile şl
Lucemîerlle, trifolştlle,
gime zilele bune de lucru de până a- chiaburilor de a tărăgăna însămânţările niei însămânţărilor de primăvară, în fâineţele vor fl grăpate. Păşunile şl fâ-
cum. In satele din aceste regiuni a exis­ să fie demascată şi pedepsită, după le­
tat putinţa să se semene nu numai cul­ gile statului. unele regiuni ca Timişoara, Arad, Bucu­ neţele trebuesc curăţate de burueni, mă­
reşti, Constanţa, nu s’au folosit în în­
turile din epoca I-a, dar în bună parte Oameni ai muncii de pe ogoare ! răcini etc., tar pentru sporirea recol­
şi cele dintr’a doua, aşa cum s’a şi fă­ Urmaţi pilda muncitorilor din uzine, tregime şi la maximum zilele bune de telor de Iarbă şl fân, ele trebuesc în­
lucru de până acum. In aceste regiuni
cut în comunele Satchinez-Timişoara şi care înfrâng greutăţile şi dau ţării mal persistă încă mentalitatea greşită de a grăşate ca şt semănăturile.
Şiria-Arad (despre care am vorbit la în­ multe produse, întărind succesul refor­ Organele de conducere trebuie să la
ceputul articolului). In regiunile codaşe, mei băneşti! Folosiţi toate forţele se aştepta desprlmăvărarea generală măsuri imediate pentru ca tehnicienii
exemplul comunelor acestora nu a fost pentru ca însămânţările să se facă mai pentru începerea campaniei de însă- să fie încontinuu pe teren. întreg per­
folosit. repede şi în condiţii agrotehnice cât mânţări. lucru cu totul dăunător şi sonalul agricol să fie folosit exclusiv
In Comunicatul Ministerului Agri­ mai bune ! Astfel recolta anului 1952 care trebuie neapărat combătut. la îndrumarea executării campaniei de
culturii se arată că în sate mal dăinue va întări şi mai mult noul nostru leu, Acum fiecare zi, fiecare ceas tre­ primăvară.
încă un obicei tare dăunător: se aşteaptă va aduce belşug în case, va spori pu­
ca întâi să se facă primăvară în toată terea patriei, va fi o bogată recoltă a bue folosite din plin. Secţiunile agri­ Conform Hotărîril Comitetului Cen­
ţara, în tot ţinutul şl apoi să se însămân­ păcii şi bucuriei. cole ale sfaturilor populare, directorii tral al P.M.R. şi a Consiliului de Mi­
gospodăriilor de stat şl ai S.M.T., con­ niştri din 26 Ianuarie a. c., comite­
ducerile gospodăriilor agricole colec­ tele executive ale sfaturilor populare,
Cooperativa din Şugag — fruntaşa la valorificări tive şi ale întovărăşirilor agricole, or­ organele agricole şl organizaţiile do
ganele de conducere ale staţiunilor massă, sub îndrumarea şl conducerea
Ţăranii muncitori din comuna ficat fructe, carne şi brânzeturi în
Şugag, raionul Sebeş, vând cu în­ valoare de 19.906 lei noi. Ţăranul experimentale I.C.A.R., ale fermelor organizaţiilor de partid, trebue să
alimentare ale şcolilor şl ale tuturor mobilizeze Imediat şl în cea mal Largă
credere produsele lor la cooperati- muncitor Barbu Ion a vândut peste
întreprinderilor ce au gospodării anexe măsură ţărănimea muncitoare,
pentru
'vă. In ultimile şase luni cooperati­ 1.000 kg. prune, iar Mihăilă Petru au datoria de a urmări zl de zl starea a folosi din plin timpul favorabil exe­
va din Şugag a valorificat: 50.445 peste 100 kg. brânză. câmpului şi a lua măsuri ca 6ă 6e în­ cutării însămânţărilor şl a celorla’te
kg. mere şi pere, 6.728 kg. prune, Cu Danii primiţi pentru produsele ceapă cu toate forţele lucrările de pri­ lucrări de primăvară — în scopul ob­
2.618 kg. nuci, 188 kg. plante medi­ vândute, ţăranii muncitori şi-au măvară, chiar dacă condlţiunile permit ţinerii de recolte Îmbelşugate, care eă
cinale, 129 bovine, 257 miei, 440 cumpărat dela cooperativă pânze­ efectuarea numai pe anumite suprafeţe asigure hrana oamenilor muncii şl ma­
oi, 5.285 kg. brânză telemea, 3.546 turi, ştofe, unelte agricole şi altele. din câmp. terie primă Industriei noastre contri­
kg. brânză de burduf şi altele. Nu­ Elena Năchescu Toate semănăturile de toamnă Ieşite buind astfel la consolidarea succesului
mai după 1 Februarie s’au valori­ coresDondent vii'uros din Iarnă se vor grăpa dea- reformei băneşti şl la întărirea Patriei*