Page 27 - Albina_1952_03
P. 27
A L B I N A r
Sărbătorirea celei de a 30-a aniversări Comună fruntaşă
a Uniunii Tineretului Comunist la însămânţările de primăvară
Pe drapelul producţiei câştigat zat un sector pe care-1 străbate în
Alături de tineretul muncitor din pentru a fi un sprijin de bază al
ţara noastră, întreg poporul mun partidului, Uniunea Tineretului tre- de comuna Bobiceşti, raionul Balş fiecare dimineaţă. Membrii "comisiei
în campania agricolă a anului tre
au asupra lor liste cu fruntaşii la
citor a sărbătorit cu dragoste bue să activeze şi mai temeinic pen- cut, scrie: „Comunei fruntaşe în însămânţări, spre a-i da pildă
şi însufleţire împlinirea a 30 truca fiecare utemist să ajungă un întrecerea patriotică”. celorlalţi. Responsabilul de sector
de ani dela întemeierea Uniunii fruntaş pe locul de muncă unde se In campania însămânţărilor de discută cu cei care trebue să iasă
Tineretului Comunist din Româ află. In continuare tovarăşul Ale anul acesta, comuna merge pe Ia însămânţări în ziua următoare,
nia. Pe tot cuprinsul ţării au xandru Moghioroş a arătat cât de aceiaş cale. Sprijinit de organiza îi sfătueşte ce unelte să folosească,;
în ce loc şi ce anume să semene*
ţia de bază, comitetul executiv al
avut loc însufleţite adunări festive însemnate sunt sarcinile tineretului sfatului popular comunal a organi Din rapoartele din fiecare seară,
închinate acestui deosebit de în în consolidarea succesului reformei zat bine munca şi a ştiut să folo prezentate de membrii comisiei per-
semnat eveniment din viaţa tine băneşti. Folosind, din plin bogatele sească tpate formele de agitaţie, manente agrare, comitetul executiv,
retului. Miile de tineri participanţi învăţăminte ale agrotehnicii sovie pentru a lămuri pe ţăranii munci al sfatului popular ştie cât, cei
la aceste manifestaţii şi-au ară tice, utemiştii dela sate trebue să tori să pornească însămânţările la anume şi de către cine s’a însămân
ţat în fiecare zi. Rezultatele adu^
timp şi cu toate puterile.
tat nestrămutata lor hotărîre ca lupte pentru a smulge pământului Una din preocupările sfatului nate sunt trecute în graficul coicţ-*
sub steagul partidului să depună recolte tot mai mari, ca astfel să popular în campania de pregătire rat afişat la sediul sfatului popular*
neîncetate străduinţi în lupta pen poată ajuta Ia întărirea puterii de a fost şi repararea unui drum care pe care se poate urmări zilnic mer
tru apărarea păcii şi construirea so cumpărare a leului nostru. Partidul ducea din sat la. câmp. Apoi sfatul sul fiecărei culturi. [
cialismului în scumpa noastră pa şi tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în popular a căutat să arate ţăranilor îndeplinirea din vreme a pregăti
trie. vaţă Uniunea Tineretului Muncitor muncitori dece este bine să por rilor campaniei, înmânarea la timp;
nească munca la datele stabilite de a planurilor de cultură, a înlesnit
să sădească în inimile tineretului
In după -amiaza zilei de 21 Ministerul Agriculturii şi să nu ţăranilor muncitori să facă din,'
Martie, în Capitală a avut loc o mă dragostea fierbinte faţă de patria aştepte cine ştie ce semne „din vreme contracte cu cooperativa'*
reaţă adunare în sala Ateneului noastră, dragostea nemărginită bătrâni". La o adunare la căminul pentru legume şi zarzavaturi şi cu
R.P.R., organizată de Comitetul faţă de Uniunea Sovietică şi de cultural, vicepreşedintele comitetu fabrica de zahăr din Giurgiu pentru
marele prieten al tineretului, tova lui executiv al sfatului popular le-a sfecla de zahăr.
Central al Uniunii Tineretului Mun
răşul Stalin. arătat ţăranilor muncitori, răspun Tovarăşul Roşu I., preşedintele
citor. Cu acest prilej a vorbit tova zând la o întrebare a Iui Ion Bur- comitetului executiv al sfatului
răşul Alexandru Moghioroş, secre Nici un moment tineretul nostru lacu: popular foloseşte gazeta de perete
tar al C.C. al P.M.R. Cuvântarea să nu uite de uneltirile vrăjmaşe ale — „Dacă anul trecut aşteptam ca un preţios sprijin în buna desfă
sa este un îndreptar cuprinzător duşmanului dinlăuntrul şi dinafara să punem floarea soarelui „când şurare a campaniei. După începerea
al muncii şi activităţii de viitor a ţării, care caută pe toate căile să ziua şi-a lungit poalele cu un ceas însămânţărilor, el a scris un articol
tineretului din ţara noastră. înfăţi ne împiedice în munca noastră de de-aici încolo", cum spui dumneata, în care a evidenţiat pe mulţi frun
nu scoteam nici eu, nici Florea Şer- taşi, ca de pildă pe comuniştii Ilie
construire a unei vieţi fericite.
şând trecutul glorios de luptă al ban, nici atâţia alţii, câte 50 de Gogorici, Tudor Răsboi, Matei Şte
Participanţii la adunarea festivă soarelui la fan, pe deputaţii Constantin M.
U.T.C.-ului, tovarăşul Alexandru bănicioare de floarea
au trimis scrisori de mulţumire Co sfertul de hectar. Petre Niculescu Văduva, Gheorghe Dincă, Maria
Moghioroş a arătat că Uniunea mitetului Central al Partidului n’avea încredere în soiul de să Barbu şi pe alţii. Deasemenea, sfa
Tineretului Muncitor, organiza Muncitoresc Român şi tovarăşului mânţă Jdanov, că nu-1 apucas'e tul popular a sprijinit căminul cul
„din bătrâni". A pus sămânţă tural să-şi îmbunătăţească activi
ţie comunistă a tineretului din Iosif Vissarionovici Stalin. tatea în campania însămânţărilor
proastă, când „şi-a legat ziua poa
patria noastră, continuă tradi Pentru meritele deosebite avute lele” şi a scos doar 50 de kg. la de primăvară.
Buna desfăşurare a campaniei
ţiile de luptă ale U.T.C.-iştilor, mo în lupta pentru cauza poporului pogon. Acum s’a’nvăţat minte. Şi-a însămânţărilor de primăvară în
bilizând tineretul Ia lupta pentru muncitor, Prezidiul Marii Adunări pregătit sămânţă de soi şi nu mai comuna Bobiceşti se datoreşte
făurirea socialismului. Pe marile Naţionale a decorat Uniunea Tine aşteaptă să pornească munca după organizării temeinice şi controlului
şantiere, în fabrici, pe ogoare şi în retului Muncitor cu Ordinul „Apă fel de fel de vorbe." desfăşurat de sfatul popular comu
După organizarea muncii, comi nal. In această muncă, sfatul folo
şcoli, tineretul se află alături de co rarea Patriei” clasa I-a. Aceasfă
sia permanentă agrară a sfatului seşte cu grijă toate îndrumările
munişti în fruntea luptei pentru în înaltă distincţie a fost primită cu
popular a trecut la controlarea apli partidului. Deputaţii care îndeamnă
făptuirea măreţelor transformări ce o nestăvilită bucurie de tineretul cării măsurilor luate. Fiecare mem la muncă pe ţăranii muncitori sunt
au loc zi de zi în ţara noastră. Dar ţării. bru al comisiei agrare are reparti ei înşişi primii la însămânţări.
In cele mai multe comune din sprijine cu toate puterile acţiunile
raionul Roman, planul de colec De ce a rămas ân urmă la colectare sfatului popular. Dacă sfatul popu
tare la cereale pe anul 1951 a fost lar, căminul cultural şi organiza
îndeplinit.. In comuna Cordun, de comuna Ion Creangă ţiile de masă din comuna lori
pildă, încă din luna August se ter Creangă ar fi demascat la vreme,
minaseră colectările de grâu, iar din* raionul Roman uneltirile chiaburilor şi ar fi expli
până la sfârşitul lunii Ianuarie, au dat importanţa cuvenită colectă cat ţăranilor muncitori marea îri-
toate colectările de cereale erau ter de a preda cotele la timp, de a plăti semnătate a îndeplinirii îndatorl*
rilor. Şi cum s’ar fi preocupat to impozitele şi de a respecta întru to
minate. Această comună a obţinut varăşii din conducerea sfatului tul legile statului nostru de demo rilor către stat, comuna nu SE
steagul de întrecere cu Pildeştii şi popular de problema colectărilor, craţie populară. Conducerea cămi fi codaşă la predarea cotelor*
Tămăşenii, îndeplinindu-şi prima când înşişi unii dintre ei nu şi-au nului cultural nu a demascat unel Aceasta s’a dovedit prin faptul
pe raion planul de colectări. făcut Ia vreme datoria faţă de stat? tirile chiaburilor nici măcar după că după ce a început să §e
Acolo unde au fost aplicate bine Bunăoară, Cojocaru Ion, referent ce ţăranii muncitori Profira Mân- ducă muncă politică mai intensă,
îndrumările partidului, unde sfa la sfatul popular, Matei Gh. Gheor drilă şi Gh. Gagiu au arătat cum ţărani muncitori ca Vasile Chioară
turile populare, organizaţiile de ghe, agent sanitar, Ioana Rotaru chiaburul Ion V. Miron a încercat şi Ion Petroşan şi-au predat îndată
masă şi căminele culturale s’au în Vasile şi Pădureţ Vasile, deputaţi, să-i îndemne a nu-şi da cotele la restul de cote. Pe acest drum trebue
grijit îndeaproape de colectări, ară nu şi-au predat cotele la timp. colectare. să se meargă cu mai multă tărie în
tând ţăranilor muncitori că trebue Cât priveşte atitudinea faţă de In adunările căminului cultural comuna Ion Creangă. Căminul cul
să-şi facă datoria faţă de stat, co chiaburi, sfatul popular a dat do trebue să se arate că prin îndepli tural trebue să ducă muncă neîn
lectările au mers bine. Sunt însă vadă de o îngăduinţă de neiertat. nirea planului de colectări se asi treruptă în vederea mobilizării ţă
unele comune unde această muncă Nu s’au luat din vreme măsurile cu gură aprovizionarea populaţiei rănimii muncitoare asupra sarcini
a fost neglijată sau făcută de mân venite împotriva chiaburilor de tea muncitoare dela oraşe şi aprovizio lor ce-i stau în faţă, în campania
tuială, cum s’a întâmplat în comu pa lui Ion V. Miron, care a tot tă- narea industriei cu materii pri agricolă de primăvară, în munca
na Ion Creangă. Deşi o bună parte răgănit predarea cotelor, şi a um me. Dând fabricilor cât mai multe de îndeplinire a planului de colec
dintre ţăranii muncitori, în frunte blat după scutiri, încercând să se materii prime, ţăranii muncitori tări la cereale, carne, lapte, lână,
cu comuniştii Ion Gh. Hug I şi sustragă dela colectare. Tovarăşa contribue la mărirea cantităţii pro etc. In aceeaş vreme, trebue să de
Zamfir Ţurcanu şi-au predat la Maria Podaru, preşedinta sfatului, duselor de larg consum aflate la maşte cu toată puterea, uneltirile
timp cotele către stat, totuşi la data deabia în ultimul timp l-a trimis în dispoziţia statului, pentru a înrâuri duşmanului de clasă, să contribue
de 28 Februarie, planul colectărilor judecată pe acest duşman, care re scăderea preţurilor, lovind în spe la lupta de îngrădire a chiaburimiu
pe comună nu era încă îndeplinit. fuza să-şi plătească datoriile către cula la care se dedau duşmanii po Sfatul popular al raionului Ro
Această situaţie se datoreşte fap stat. porului muncitor, chiaburii şi spe man trebue, deasemeni, să ia mă
tului că atât cornitetul executiv al Căminul cultural n’a dus muncă culanţii. suri în vederea îmbunătăţirii muncii
sfatului popular cât şi căminul cul de lămurire a ţăranilor muncitori, Sub îndrumarea organizaţiei de de colectai* în comuna Ion
tural şi organizaţiile de masă nu nu a arătat că au datoria patriotică bază căminul cultural trebue să Creangă,
