Page 29 - Albina_1952_03
P. 29
M.
A L B I N A 5
i DIN UNIUNEA SOVIETICA
Cum să îngrijim primăvara Sn ţara celui mai fericii tinerei din lume
culturile de toamnă
In multe regiuni din partea cenuşă:' 400 kg. ; îngrăşăminte
de miază-zi a Uniunii Sovietice, minerale: salpetru de amoniac,
muncile agricole de primăvară sunt 50—71 kg., superfosfat, 100— 150
în toi. Unele colhozuri din Cuban kg., clorură de potasiu, 30 kg. Can
şi Crimeea au terminat însămân- titatea de îngrăşăminte ce se îm
ţarea cerealelor timpurii. Folosind prăştie anual pe un hectar, e mai
învăţăturile ştiinţei agronomice mică sau mai mare, după felul
înaintate, colhoznicii luptă pentru a pământului, după starea plantelor,
face muncile la vreme şi în cele mai atât înainte de venirea iernii, cât
bune condiţiuni. Deosebit de însem şi în timpul iernii şi primăverii.
nate sunt muncile de primăvară ce De mare preţ este îngrăşarea
trebuesc făcute la semănăturile de pământului cu superfosfat granu
toamnă. lat. Academicianul Lâsenco arată
Printre măsurile agrotehnice care că 30 kg. de superfosfat granulat
ajută la obţinerea de recolte mari, împreună cu 70 kg. gunoi, înlocueş-
se numără în primul rând reţine te cel puţin 100—150 kilograme de
rea zăpezii pe ogoare şi pe semă superfosfat negranulat. Totodată se
năturile de toamnă. Practica dove obţine şi o recoltă mult mai mare
deşte că strângerea zăpezii pe la hectar.
semănăturile de grâu de toamnă, îngrăşarea semănăturilor ridică Nemăsurată este grija statului sovietic pentru vlăstarele lui tinere.
măreşte recolta în mijlociu cu mult producţia la hectar. Aplicând Puterea sovietică a creat cele mai prielnice condiţii creşterii şi educării
400—500 kg. la hectar. De aceea, această măsură agrotehnică, colho tineretului. Numai in anul acesta, pentru problem ele de învăţământ,
colhozurile au făcut în acest an reţi zul „Lenin” din regiunea Kirovo- vor fi. cheltuite din bugetul ţării 60 miliarde ruble. Orice tânăr sovietic
neri de zăpadă pe câteva zeci de grad a obţinut în anul 1950, o re este ajutat ca prin munca şi puterile sale, să ajungă pe treptele cele
milioane hectare. De mare însem coltă de 5.374 kg. grâu de toamnă mai înalte ale ştiinţei.
nătate este, deasemenea, reţinerea la hectar. Aici, îngrăşămintele au Fotografia înfăţişează unul din numeroasele laboratoare înzestrate
apelor ce se formează din topirea fost împrăştiate de timpuriu, dân- cu cele mai perfecţionate aparate unde tinerii cercetează cu luare aminte
zăpezii, mai cu seamă pe ogoarele du-se pentru fiecare hectar câte 200 diferite problem e care îi interesează. Ei vor fi oamenii de ştiinţă de
de pe costişe şi pe cele cu ridicături kg. cenuşă, 180 kg. superfosfat şi
şi vâlcele. mâine, îndrăsneţi constructori ai comunismului.
40 kg. sulfat de amoniu.
Deasemenea îngrăşarea ogoare O muncă tot atât de importantă
lor în perioada de primăvară aduce pentru îngrijirea semănăturilor de Din realizările colhozului „Karl Liebnecht"
un spor însemnat recoltei culturilor toamnă este boronitul de primă
de toamnă. Această lucrare se face vară. Boronitul păstrează ume Cernomorca e un sat ucrainian desvoltării agriculturii şi zooteh
în fiecare an în colhozuri, pe supra zeala în stratul în care se află nodul mare, frumos şi bine îngrijit, din niei.
feţe de- milioane de hectare. Anul de înfrăţire, partea cea mai însem
acesta, în colhozuri s’au dus îngră nată a plantei. Prin boronit, se regiunea Odesa. El are un club cu In fiecare an, colhozul măreşte
şăminte, pe o suprafaţă de trei ori înlesneşte pătrunderea aerului la 250 locuri, parc de odihnă şi cultură, fondul indivizibil prevăzut pentru
mai mare decât în anul 1951. rădăcinile plantelor, le ajută să se stadion, grădiniţă de copii şi creşă, desvoltarea gospodăriei obşteşti.
Numai în Ucraina s’au împrăştiat desvolte. şcoală medie, dispensar, spital ve Din anul 1949, sumele de bani des
îngrăşăminte pe o suprafaţă de Reţinerea zăpezii şi a apei pro tinate fondului de bifză au crescut
apro-ape 600.000 hectare. terinar, câteva magazine, poştă, un foarte mult. Acum trei ani, ele erau
venite din topirea zăpezii, îngrăşa teatru şi cinematograf. Satul e de 363 mii ruble. In anul trecut,
Folosind pe scară largă toate rea culturilor de toamnă şi boroni
felurile de îngrăşăminte, numeroase tul lor, măresc recolta la hectar. De electrificat şi canalizat, asemănân- ele s’au ridicat la 1.131.300 ruble.
colhozuri din regiunea Moscova au aceea, colhozurile fac astfel de du-se tot mai mult cu un oraş. Cu acest fond, colhozul face dife
isbutit, în anul trecut, să obţină, pe lucrări, în fiecare an, pe o scară tot Astăzi, colhozul este o gospodă rite construcţii, cumpără utilajul
pământurile nisipoase, câte 2.000— mai largă. rie înfloritoare, având multe ramuri şi maşinile trebuitoare şi vite de
2.500 kg. grâu la hectar. Acest re
Staţiunile de maşini şi tractoare de producţie, între care cea mai prăsită. Din anul 1949 şi până
zultat nu s’a datorat însă numai în dau un ajutor uriaş colhozurilor în
grăşămintelor. Folosirea îngrăşă însemnată e ramura viticolă. acum, colhozul a construit o moară
mintelor s’a îmbinat cu respectarea îndeplinirea feluritelor munci cum Anul trecut, colhoznicii au do electrificată, un joagăr, ateliere me
ar f i: reţinerea zăpezii, îngrăşarea
tuturor celorlalte măsuri agrono bândit noi succese în desvoltarea canice de prelucrarea lemnului,
mice. şi boronitul culturilor de toamnă, gospodăriei obşteşti. Beneficiul în fabrică de vinuri, un garaj pentru
Colhozurile împrăştie pe hectar etc. In felul acesta, ele sprijină ţără 10 maşini, staule, grajduri, ferme
îngrăşăminte în următoarele canti nimea sovietică în lupta pentru re bani s’a ridicat la suma de 7 mili
oane 588 mii ruble, adică de 3 ori de păsări şi fântâni arteziene.
tăţi: îngrăşăminte organice locale colte bogate. mai mare decât cel din anul 1949. Cu mai bine de două luni în
ca: bălegar, gunoi, 6.000—8000 kg.; I. EMELIANOV urmă, în colhoz s’a ţinut şedinţa
--------------------------- Este plină de învăţăminte urmă plenară, în care s’au discutat rezul
rirea creşterii veniturilor diferitelor
In colhozul „Belorusia Sovietică" tatele anului agricol 1951. Totodată
ramuri ale gospodăriei colhozului.
plenara a stabilit şi planul de des-
De pildă, în anul 1949, viticultura voltare a gospodăriei obşteşti pe
♦ ^ * V , \ : i şi grădinăritul au dat un venit de anul 1952. Colhoznicii şi-au luat
| Colhozul „Belorusia
i Sovietică" are 840 hec- 990.500 ruble, iar în anul 1951, angajamentul să mărească re
! tare de pământ arabil, venitul s’a ridicat Ia 3.822.000 colta de legume cu 40 la sută faţă
m m jffSşggţ * * ' . \ 257 capete de vite mari ruble. Legumicultura şi bostănări- anul trecut şi să obţină până la
wte *' cornute, 166 cai, 40 de tul au dat în anul 1949 un venit de 11.000 kg. Struguri la hectar. Şi-au
P * - “i v * t Sh I stupi, aproape 1.500 de 617.500 ruble, iar în 1951, au dat
H , * ’ păsări şi 57 hectare de luat deasemenea angajamentul de
grădinării. 2.914.000 ruble. Veniturile fermelor a mări la 3.900 litri cantitatea
De douăzeci de ani în de creştere a vitelor şi păsărilor au mijlocie de lapte obţinută dela fie
h -« » , t y coace acest colhoz este crescut de două ori. care vacă. Colhozul va mai construi
P l . '' j A s g i f e r j s f l r V * g£|| condus de Feodor Trum- Şi aceasta nu este de mirare. Fie o seră pentru creşterea pueţilor de,
f lf ^*5^ . covici, în trecut ţăran care hectar de pământ dă o recoltă viţă de vie, un club mare cu o sală
sărac, iar acum deputat
în Sovietul Suprem al mai mare decât acum trei ani. Să de spectacole pentru 400 de locuri
U.R.S.S. şi membru al luăm ca pildă viţa de vie. In anul şi alte noi clădiri. Deasemeni, s’a
Consiliului pentru chesti 1949, s'au recoltat 4.000 kg. stru hotărît ca în acest an, colhozul să
unile colhoznice da pe
guri Ia hectar, iar în anul trecut realizeze un venit în bani, de 11,
lângă Consiliul de Mi depe fiecare hectar s’au strâns câte milioane ruble.
niştri al U.R.S.S. 8.000 kg. struguri. A crescut simţi Fiecare colhoznic cunoaşte bine
j In fotografie: Feodor tor şi productivitatea zootehniei sarcinile pentru care trebue să lupte
Trumcovici, preşedintele obşteşti. Cantitatea mijlocie de în anul acesta. In brigăzi, la şedin^
colhozului „Belorusia So lapte delq fiecare vacă a ajuns la ţele de producţie, colhoznicii dis*
vietică" i 3.770 litri de lapte pe an. lată dar cută ce trebue făcut pentru îndeplN
^ ' ' K M * .
câteva din rezultatele directe ale nirea şi depăşirea planului,
