Page 3 - Albina_1952_03
P. 3
A L B I N A 3
îşi îndeplinesc datoria patriotică Ţăranii muncitori din Gorani
de a plăti impozitele la timp luptă pentru întărirea leului m u
Ca în toate satele noastre, şi în satul Deasemeni, s’au grăbit să-şi facă La o lună de zile dela reforma tele şi fac economii. Acestea toate sunt
Bobiceşti din raionul Balş, ţăranii această datorie patriotică deputaţii bănească şi reducerile de preţuri, în fapte vii care arată dragostea lor de
muncitori şi-au dat bine seama că re Marin Moană, Dumitru I. Roşu şi seara zilei de 29 Februarie, la căminul patrie, hotărîrea de a întări alianţa cu
forma bănească le îmbunătăţeşte tra alţii. cultural din Ciorani-Prahova s’au adu clasa muncitoare, fără ajutorul căreia
iul, lovind în acelaş timp în chiaburi, Peste 100 de membri de partid, depu nat cam 200 de ţărani muncitori. Be nu s’ar fi putut înfăptui atât de multe
în speculanţi. taţi, membri ai organizaţiilor de masă, cul electric din sala mare lumina feţele în Ciorani. In ultima vreme ţăranii
Deasemeni, au înţeles că au datoria au dat astfel exemplu personal, plăiin- oamenilor care au venit să facă soco muncitori au dus la baza de recepţie
de a lupta pentru întărirea leului nou, du-şi impozitele. teala realizărilor dobândite de ei în 9.000 kg. carne, au plătit ca impozite
suma de 30.000 lei şi au făcut economii,
nu numai prin dobândirea unei recolte In Bobiceşti, numai în 20 de zile, s’a lupta pentru întărirea Icului nostru. contribuind prin muncă voluntară la
bogate şi predarea cotelor, ci şi prin plătit 50 la sută din întreg impozitul Manea Alexandru, preşedintele sfatului construcţia şcolii şi electrificarea co
plata la timp a impozitelor către stat. depe primul trimestru al anului. Mem popular comunal, a luat primul cuvân munei, lucrări ce ar fi costat 15.600 lei.
Acum, impozitele sunt rânduite după brii organizaţiei de bază, împreună cu tul. Din cele spuse de el şi de alţi ţă
rani muncitori, s’a văzut că au fost Cu trei zile înainte de începutul
dreptate. Ion D. Preoteasa, care nu are agitatorii pregătiţi de ei, ca Alexandru
lobândite succese însemnate lunii Martie, la Ciorani s’a deschis
decât 0,75 hectare, e scutit de tot de Şerban, Ilie R. Stoica, Marin Mateescu,
Ţăranii muncitori d:n Ciorani spri
impozit, în vreme ce chiaburul Gh. lo- utemiştii Gh. I. Şerban, Ion Vladu şi campania însămânţărilor de primăvară.
jină leul nou, valorificându-şi pro
nescu, cu 32 hectare, e impus la 5.000 alţii au dus muncă de lămurire din ca dusele la cooperativă sau vânzându-le Pregătirile pentru campanie erau de
lei. să în casă pentru ca fiecare ţăran mun mult gata. Ţăranii muncitori Constan
pe piaţă deadreptul Ia consumatori. In
Comunistul Ion Şerbănescu a fost citor să-şi îndeplinească îndatoririle că felul acesta ei înţeleg să răspundă aju tin Adam, Vasile D. Solomon, urmând
primul ce şi-a achitat impozitul, după tre stat. torului dat de clasa muncitoare, aju exemplu! comuniştilor Florea P. Ră
reforma bănească ; apoi el a spus ve După ce agitatorii au discutat cu el tor care se vede dm plin în comuna duţă şi Nicolae Doniţă au ieşit printre
cinilor: D. Bărbulescu a răspuns: Ciorani. Numai după reforma bănea primii la însămânţatul ovăzului şi or
— Drept e că cei 50 lei ce-i dau eu, — Noi ăştia ce muncim avem acum scă, la cooperativa din comună au fost zului. Până acum au fost însămân
impozitul pe primul trimestru al anului multe foloase. Chiar azi, am pri aduse mărfuri industriale în valoare de ţate în sat 35 hectare.
ăsta, pentru 1,87 hectare arabil şi 0,17 zeci de mii de lei. • Muncitorii dela In sala căminului cultural, între oa
hectare vie, cât am, e puţin. Dar alătu mit scrisoare dela fecioru-meu, îl S.M.T. au ajutat la electrificarea co meni se găsea şi ţărymul muncitor
raţi altora şi altora, câte nu face sta ştiţi, Valeriu, cel care învaţă la şcoala munei. La rândul lor, ţăranii au valo Minea C. Matei, in timpul dării de sea
tul din ei tot în folosul nostru: şcoli, pedagogică din Craiova. Parcă eu nu rificat prin cooperativă 22:934 kg. grâu, mă, preşedintele sfatului popular a a-
dispensare, şosele, . poduri... Noi scoa ştiu că înainte vreme trebuiai să fii ta 5.890 kg. porumb, 12.850 bucăţi ouă, mintit de nenumărate ori numele lui.
tem banii din buzunar, dar se întorc re înstărit, ca să-ţi dai copiii la carte? 14 kg. lână, 144 kg. untură şi altele. Ţăranul muncitor Minea C. Matei a
apoi tot la noi, — încheie Ion Şerbă — Pe piaţa din Ploeşti, — a spus fost printre primii din comună la plata
nescu. Acu’, statul le poartă de grijă. Ştiu toa preşedintele în continuare — mulţi ţă impozitului în lei noi, la predarea co-
te acestea, de aceea mi-am dat şi eu la
După el, printre primii ce şi-au plătit rani muncitori ca Marin D. Bolo lei de carne şi la însămânţările de
impozitul, au fost comuniştii Tudor Za- timp cota de 50 kg. carne şi azi am van, au vândut mălai cu un preţ primăvară.
haria, Alexandru Anghel, Matei Ştefan să-mi plătesc impozitul de 7 5 .lei ce-1 mai mic, de pildă cu un leu şi Toţi cei adunaţi la căminul cultural
şi alţii. datorez, — a încheiat el cu voe bună. cincizeci de bani. Şi ţăranii muncitori şi-au luat apoi angajamentul că vor
Minea C. Matei, Radu Călin, ilie P. Va lupta mai departe să întărească leul
sile, Florea Răduţă, Constantin Adam nou, că vor valorifica produsele lor
Însămânţările au pornit — şi mulţi alţii au valorificat produsele prin cooperativă şi la piaţă, deadreptul
lor prin cooperativă sau au dus pe pie
consumatorilor.
dar căminul cultural nu ie sprijină ţele oraşelor grâu şi ouă, vânzându-le — Chiar de mâine voî porni să în
direct muncitorilor. Fi nu vând specu
lanţilor ca Vasile Mihalache, Gheor sămânţez, — a spus moş Ilie P. Va
La începutul lunii Februarie tovară Radu, Zburliş Gheorghe, Popescu ghe Mihalache, Nicoiae Stan, care du sile.
şul Vovca Petre, directorul căminului Nicolae, Popa Marin şi alţii, care au ceau la piaţă produsele ţăranilor şi ir
cultural din comuna Valea Mare, raio semănat între 25 ari şi un hectar de umflau preţurile. Aceşti speculanţi au A doua zi dimineaţă, din faţa sfatu-
nal Slatina s’a apucat să întocmească ovăş sau orz. fost demascaţi după reforma bănească tului popular s’a pornit spre Ploeşti
planul de muncă al căminului, pe lu •Despre toate acestea, tovarăşul in adunarea căminului cultural de că încă un convoi de cinci căruţe cu saci
nile Februarie-Martie 1952. Vovca află însă târziu de tot. Şi nu e tre comuniştii Florea Răduţă, deputat plini. Căruţa lui Marin Bolocan e în-
De atunci a trecut mai bine de o lună deloc de mirare. Tovarăşul Vovca n’a raional şi de Aurel Neagu, deputat co vârfuită cu fel de fel de produse agri-
de zile. Planul de muncă al căminului avut timp — fiind foarte „ocupat” — munal. role. El merge la oraş să le vândă, iar
cultural a rămas însă neterminat. nici măcar să vadă că la gazeta de pe Ţăranii muncitori din Ciorani ştiu că cu banii primiţi să-şi cumpere materi
— Noi, tovarăşe, — spune directorul rete mai sunt articole în care se vor achitându-şi la timp obligaţiile faţă de
căminului, căutând să justifice această beşte despre însămânţările din toamna stat întăresc leul. De aceea, ei îşi dau ale pentru a-şi construi o casă nouă.
lipsă, — am muncit chiar fără plan trecută, dar-mi-te să aibă grijă de popu cota de carne, plălesc la timp impozi- Aurel Munteanu
de muncă. Iată, aceasta se vede şi din larizarea fruntaşilor din campania
procesele verbale. Au fost ţinute mai de primăvară. In ceeace priveşte con
multe conferinţe. La noi căminul cul ferinţele în cadrul căminului, despre Cum a sprijinit câminuS cultural
tural merge bine chiar şi fără plan de pregătirea campaniei, selecţionarea şi
muncă. tratarea seminţelor, necesitatea ieşirii formarea unei întovărăşiri permanente
Cu alte cuvinte — după spusele to la vreme la câmp, nici pomeneală. To
varăşului director al căminului, toate varăşul Vovca a încercat să arate că In comuna Tudor Vladimirescu din cele noastre de pământ într’o tarla
merg strună. Când însă a venit vorba planul nu este încă terminat şi că des regiunea Galaţi, 270 ţărani muncitori mare, spre a putea lucra cu maşinile
despre felul cum căminul cultural spri pre aceste lucruri, într’adevăr foarte şi-au alcătuit o întovărăşire agricolă S.M.T.-ului, aşa cum se lucrează în
jină campania de însămânţări, tova- importante, el prevăzuse să fixeze o permanentă, pe o suprafaţă de peste colhozuri şi in gospodăriile colective.»
răşul Vovca a încurcat-o rău. conferinţă prin 31 Martie, adică toc 380 hectare, ti şi-au ales un comitet Bibliotecara Eugenia Gheorghiu a
— Păi aceasta, — spuse el — este mai când bună parte din planul de în- de conducere format din şase ţărani organizat la căminul cultural discuţii
o sarcină a sfatului popular. Nu este sămânţări va fi înfăptuit. Se vede dar muncitori. asupra mai multor broşuri, în care se
el oare organ al puterii de stat ? Sfa cât de inimos la treabă şi plin de ini Iată cum s’a dus munca pentru al vorbea despre metodele agrotehnice
tul se ocupă de repartizarea planurilor ţiativă este tovarăşul director împreună cătuirea acestei întovărăşiri. După ce sovietice.
de cultură, de organizarea campaniei cu tot colectivul de conducere al cămi s’a prelucrat la căminul cultural Hotă- Cu prilejul serbărilor duminicale, la
intr’un cuvânt coordonează munca în rîrea partidului asupra muncii pentru căminul cultural din comuna Tudor
tot timpul camnim.pt. 1 a dre i : vorbind, nului cultural din Valea Mare, care se construirea de noi gospodării colective Vladimirescu s’au ţinut conferinţe,
sfatul popular a avut grija aceasta, găseşte la numai câţiva paşi de sediul şi întovărăşiri agricole, comuniştii, în în care s’a vorbit pe larg despre avan-
aşa că chiar fără căminul cultural, raionului. frunte cu Constantin Bălănică, loniţă tagiile întovărăşirilor. La gazeta de
Activiştii căminului cultural din Va Apostol şi Niţă Lupoaie au pornit ho- perete a căminului cultural au apărut
treburile cu însămânţările merg bini tărîţi la luptă pentru înfiinţarea înto mai multe articole ce sfătuiau pe ţă
şor. lea Mare pot da un mare ajutor, ca în- vărăşirii. Ei au reuşit să folosească ranii muncitori să^se înscrie în înto
Intr’adevăr, în comuna Valea Mare, sămânţările să meargă şi mai bine, tot sprijinul sfatului popular, al cămi vărăşire.
ţăranii muncitori în frunte cu comu ca toţi ţăranii să iasă la timp la muncă nului cultural şi al tuluror organiza Chiaburii Marin S. Hâncu, Manola-
pe ogoare, ca semănăturile de toamnă ţiilor de masă. O bună parte din acti che Tudorie şi Tiii Piloţi, cu ajutorul
niştii, urmând pilda gospodăriei co vitatea dusă pentru înfiinţarea întovă
lective „Zorile Socialismului”, au ieşit să fie îngrijite. Activiştii culturali tre- răşirii s’a desfăşurat în cadrul cămi unor oameni de-ai lor ca Hâncu M. Ion
bue să folosească mai bine îndrumările şi Ion Rusii, împrăştiau tot felul de
la însămânţat de cum a început să se nului cultural. svonuri menite să-i oprească pe ţăranii
şi sprijinul partidului şi al organelor
svânte pământul. Până la 2 Martie au Cercul agrotehnic a avut un rol de săraci şi mijlocaşi de a forma întovă
fost însămânţate mai mult de 54 de stat. Pentru ca munca să meargă osebit de important în munca de for răşirea. Aceşti svonişti au fost de
hectare cu ovăz şi orz. O minunată mai bine trebue să se lucreze în colec mare a întovărăşirii. mascaţi în faţa întregului sat, în adu
tiv, nu un tovarăş să ia asupra sa De multe ori ţăranul muncitor ion nările căminului cultural.
pildă au dat-o comuniştii. In comună Asanache, care a vizitat Uniunea So
Astăzi,
întovărăşiţii
din comuna
sunt două organizaţii de bază. Tova toate sarcinile pe care nici nu le poate vietică, a povestit cu multă căldură Tudor Vladimirescu sunt gata de
răşii Vişoiu Gheorghe şi Doinea Ma îndeplini. la cercul agrotehnic despre viaţa mi a începe însămânţările de primăvară.
rin, amândoi secretari de organizaţie, - Deasemeni totdeauna este de mare ' nunată a colhoznicilor sovietici: Ei şi-au reparat uneltele Ia timp, au
sunt fruntaşi. Secretara organizaţiei ajutor un plan de muncă. — Tovarăşi, belşugul depe ogoarele selecţionat sămânţa, au cărat bălegar
de U.F.D.R., tovarăşa Magdalena Mi- Să nu lipsim campania însămânţă- colhoznicilor se datoreşte în bună pe ogoare şi au încheiat contract cu
hai, deasemenea a ieşit printre primii rilor de primăvară de sprijinul preţios parte aplicării ştiinţei agrotehnice S.M.T.-ul, pentru toate muncile agri
Dar aceasta nu se face cu spor decât
la semănat. Pilda lor a fost urmată a- al căminelor culturale I cole.
pe tarlale mari, pe ogoare unite. De
poi şi de ţăranii muncitori Dumitru C. Constantin aceea, şi noi trebue să ne unim pete- A. Băbeanu