Page 31 - Albina_1952_03

A L B I N A 7

Sârbotoarea tineretului lumii Poporul nostru
» i
-4
La 21 Martie 1943, în plin război, creze haine militare pentru războiul din osândeşte folosirea armei bacteriologice
canid pe câmpurile de luptă milioane Coreea.
de tineri îşi jertfeau viaţa pentru a sal­ In ţările capitaliste şi coloniale, tine­ de către imperialiştii americani
va omenirea din ghiarele fascismului retul îşi împleteşte lupta împotriva răz­
german şi militarismului japonez, Con­ boiului cu lupta împotriva foamei, şo­ Folosind arma bacteriologică, impe­ roase localităţi din Coreea, avioanele
siliul Mondial al Tineretului a luat ho- majului şi asupririi. Pentru libertate şi rialiştii americani se dovedesc a fi cei americane au aruncat saci de hârtie
tărîrea ca săptămâna 21—28 Martie 0 viaţă omenească luptă tinerii mun­ mai sălbatici duşmani ai omenirii. Şti­ plini cu păianjeni, frunze galbene, car­
să se sărbătorească de întreg tineretul citori din Singapore (Malaezia), care rile aduse de ziare arată că monştrii îşi ne, păsări purtătoare de microbi. Tică­
lumii ca o săptămână a luptei pentru muncesc 10— 15 ore pe zi şi primesc înteţesc fărădelegile lor. loşiile fără seamăn, înfăptuite de impe­
In ultima vreme au fost aruncate de rialiştii americani au fost dovedite la
pace şi fericire. drept plată atât cât abia pot mânca o către avioanele americane în R. P. ‘Clii- faţa locului de o comisie a Asociaţiei
De atunci, în fiecare primăvară, zeci singură dată. Pentru libertate luptă neză şi Coreea noi cantităţi de insecte internaţionale a juriştilor democraţi.
de milioane de tineri din toate ţările tinerii din America unde foametea şi purtătoare de microbi ai diferitelor boli Sguduite de neînchipuitele ticăloşii,
lumii, înmănunchiaţi în Federaţia Mon­ mizeria se adâncesc mereu. şi pachete cu alimente otrăvite. In popoarele şi-au ridicat valul lor de pro­
dială a Tineretului Democrat, se folo­ Cât de minunată şi de înfloritoare multe locuri din China de Nord, printre teste, cerând să fie oprită mâna
sesc de acest prilej pentru a-şi trece în este, în schimb, viaţa tinerelului din care se numără localităţile Fencen, călăilor.
revistă forţele şi a-şi manifesta voinţa Uniunea Sovietică şi ţările de democra­ Lantou, Ciar.pai, Andun, Tumentu şi Alături de întreaga omenire dornică
lor nestrămutată de a apăra cu orice ţie populară 1 In aceste ţări tineretului altele, au fost găsiţi ţânţari, muşte, de pace, poporul nostru înfierează cri­
preţ pacea. 1 s’au deschis largi căi către îndeplini­ păianjeni şi alte insecte purtătoare de mele imperialiştilor americani şi cere
rea celor mai minunate năzuinţi. De molime. Deasemenea, în Phenian, să fie aspru pedepsiţi cei vinovaţi de
Liniştea oamenirii este iarăşi ame­ Unsan, Sunan, Lunjang şi alte nume­ întrebuinţarea armei bacteriologice.
ninţată. Tineretului din ţările capitali­ aceea, tinerii din ţările libere muncesc
ste şi coloniale i se pregăteşte din nou cu elan deosebit şi sunt gata să apere „înfierez faptele bestiilor americane"
soarta de a fi folosit drept carne de viaţa minunată ce şi-o făuresc, împo­
tun, de către sângeroşii imperialişti triva poftelor nesăţioase ale imperialiş­ Acum 21 ani, când abia intrasem în soare, ura împotriva bestiilor ameri­
americano-englezi împotriva Uniunii tilor. In această privinţă vitejia de care învăţământ, nu mi-aş fi închipuit pen­ cane care, neţinând seamă de nici o
Sovietice şi a ţărilor de democraţie dau dovadă ostaşii coreeni şi volun­ tru nimic în lume, că pentru anii aceş­ lege umană, folosesc arma bacteriolo­
populară. In faţa primejdiei care ame­ tarii chinezi este grăitoare. tia de muncă încordată voi .primi titlul gică. Sunt mamă a doi copii şi eu vreau
ninţă omenirea, tineretul îşi strânge Tinerii ţării noastre sunt mândri că de învăţătoare emerită. Ştiu că fără să-i văd oameni adevăraţi. Mă urmă­
rândurile, alcătuind o forţă uriaşă în fac parte din cei peste 72 milioane de ajutorul partidului n’aş fi căpătat, în reşte adeseori imaginea femeii ace-1
calea planurilor nebuneşti ale război­ membri ai Federaţiei Mondiale a Tine­ anii din urmă, rezultate atât de bune în leia din Coreea, care-şi ţine în braţe
nicilor imperialişti. Sărbătorind anul retului Democrat, în ale cărei prime munca mea. In curând va fi congresul copilul mort, însângerat. Atunci înţe­
acesta Săptămâna Mondială a Tinere­ rânduri păşeşte gloriosul tineret sovie­ învăţătorilor pe ţară. De aceea, în cins­ leg şi mai mult durerea şi ura ei îm­
tului, milioanele de tineri de pretutin­ tic. tea congresului, mă străduesc tot mai potriva cotropitorilor americani. Şi
deni îşi spun cuvântul lor răspicat îm­ Zeci şi zeci de nume de tineri sta- mult să contribui la luminarea copiilor iată că acum imperialiştii, aruncă nori
potriva imperialiştilor americani care hanovişti ca Ion Bobocea, Aurelia Sar- de ţărani muncitori din comuna mea. de gâze infectate cu microbi, asupra
au cotropit Coreea şi folosesc arma cozi, Furtună Ion, Virgil Petresou, sunt De curând am reuşit să ne facem că­ satelor, asupra copiilor care abia
bacteriologică, care vor să întindă răz­ scumpe întregului popor. Aceştia întru­ min cultural. O bună parte din activi­ păşesc în viaţă.
boiul în întreaga omenire. chipează munca şi lupta tineretului tatea mea o desfăşor pe tărâm obştesc. De aceea, spun răspicat: „înfierez
înfruntând teroarea sălbatică deslăn- pentru construirea socialismului în pa­ Socot că un învăţător legat de popor pe această cale faptele bestiilor ame-'
ţuită de guvernele reacţionare plătite tria noastră. are datoria de a pune toată priceperea, ricane, care folosesc arma bacteriokH
de imperialişti, tineretul din ţările ca­ Avântul cu care este sărbătorită pe tot sufletul în lupta pentru transfor­ gică, pentru răspândirea de molime.
pitaliste şi coloniale duce o luptă hotă- întreg globul Săptămâna Mondială a marea socialistă a satului. Cer să se curme imediat criminalul
rîtă şi dârză pentru pace, libertate şl Tineretului, în anul acesta, dovedeşte Sunt însă în ţările capitaliste şi în război bacteriologic şi pedepsirea celor
independenţă naţională. Faptele eroice cât de fierbinte este dorinţa de pace primul rând în America, miliardari care care l-au pus la cale”.
ale tinerilor francezi Henri Martin şi urăsc fericirea şi munca noastră paş­ Boneanu Alexandrina
Raymond Dien sunt cunoscute în în­ a popoarelor, ce puternică şi hotărîtă nică. învăţătoare emerită
treaga lume. Tinerele ţesătoare dela o este voinţa tineretului de a întări pacea Vreau să-mi arăt, prin această scri­ comuna Lehliu, reg. Ialom iţa
fabrică din Japonia au refuzat să lu- ji prietenia între popoare.
„Vor da socoteală pentru fărădelegile lor"

Din Republica Populară Ungară Am născut şi crescut 8 copii. I-am N'am cuvinte să pot arăta cât de m ult
hrănit şi îngrijit ca pe ochii din cap, îi urăsc pe aceşti ticăloşi.
Cu sprijinul şi ajutorul dat de de tractor şi un mare număr de se­ să-i păstrez sănătoşi, să-i văd mari şi Dar aflu că m am ele din Coreea, că
Partidul celor ce muncesc şi al mănători trase de animale, 7.600 să mă bucur de ei la bătrâneţe. Nu întreg poporul coreean şi fratele lu i,
statului de democraţie populară, cultivatoare, 6.100 batoze, 50 com­ mi-a fost uşor. Fabricanţii şi moşierii poporul chinez, luptă şi biruesc şi a-
agricultura R. P. Ungare obţine bine şi alte numeroase maşini şi u- nu vedeau în copiii mei decât viitori ceastă încercare. Popoarele nu se plea­
an de an succese tot mai în­ nelte agricole. robi care să muncească pentru ei şi că. E le sunt încredinţate că dreptatea
semnate. Ţărănimea muncitoare Ţărănimea muncitoare maghiară care la nevoe puteau fi folosiţi drept este de partea lor şi că până la urmă
are putinţa să-şi muncească pă­ se îndreaptă cu încredere spre coo­ carne de tun. vor învinge.
mântul şi să crească vite de rasă perativele agricole de producţie, sin­ Azi am numai trei fete şi patru fe­ S ă se team ă căpcăunii am ericani,
după învăţăturile ştiinţei şi agro­ gura cale care le asigură cu adevă­ ciori. Al 8-lea copil a pierit in războiul răspânditorii holerei şi ai ciumii, de
tehnicii sovietice. Agricultura este rat buna stare. De pe urma muncii tâlhăresc al lui Antonescu. ■Aflu şi mi mânia m am elor din toată lumea, ale
înzestrată cu un număr tot mai făcute în comun, cu mijloace meca­ se încrâncenă inima când aud de mişe- căror inimi sângerează alături de in i­
mare de maşini şi unelte agricole, nizate, rodul cules este mult mai bo­ liile înfăptuite in Coreea de căpcăunii mile m am elor coreene. Im perialiştii a-
care înlesnesc munca ţăranului gat decât al ţăranilor muncitori americani. Inebuniţi de furie că n’au mericani vor avea de dat socoteală pen­
muncitor şi-i dă putinţa să dobân­ individuali. Cu fiecare an creşte ve­ putut îngenunchia un popor care-şi tru fărădelegile lor.
dească recolte mari la hectar. Nu­ nitul cooperativelor. De unde în apără libertatea, bogătaşii am ericani
mai în staţiunile de maşini şi trac­ 1949, pentru o zi-muncă se plăteau Szani Ecaterina
toare erau anul trecut peste 8.500 15,50 forinţi (aşa se cheamă banii s’au apucat să dea cu gaze, să arunce mamă decorată cu Gloria Materna
tractoare, 8.700 pluguri de trac­ ungureşti), în 1951 plata unei zile- gângănii molipsite cu ciumă, holeră, clasa II, comuna Moşniţa Nouă^
toare, 1.200 semănătoare acţionate muncă a crescut la 25,24 forinţi. tifos sau cu alte boli îngrozitoare. regiunea Timişoara

via titoistă de Averell Harriman — Zadruga titoistă înseatimă robie Lazăr Kolisevski, peste 2.500 de
După inspecţia făcută în Iugosla­
membri ai zadrugilor au dat decla­
unul din bogătaşii ce conduc poli­ raţii de părăsire a acestor zadrugL
tica imperialistă a Statelor Unite forţată, în care se îngraşă chiabu­ ceaşcă pe te miri ce. Lucrul acesta In satul Oreşcovici, plasa Ba­
ale Americii — „New York Times“, rii. Bcgătanii, chiaburii şi alte a fost recunoscut t fără ruşine de dea Topola, 850 au părăsit za­
unul dintre cele mai reacţionare elemente corupte, care jecmă­ chiaburul Mito Nicolici, membru în druga. In plăşile Strujka şi Oh--
ziare americane, a fost nevoit să re­ nesc pe ţăranii săraci şi mijlocaşi, zadruga „Jedinstvo" din Surcin. El rid, ţăranii muncitori sunt arestaţi
cunoască, cu părere de rău, că „lu­ au pus mâna pe posturile de condu­ a spus : „înainte aveam 30 de ar­ pentru că doresc să iasă din za­
crurile merg prost pentru Tito, pe cere din aceste aşa zise cooperative gaţi, iar acum de când sunt în za- drugi. ,
plan intern11. agricole. Veniturile în aceste zadru­ drugă am 500“. De aceea, printre Ţăranii muncitori din Iugoslavia',
Inhămând ţara la carul de război gi nu se împart după muncă, ci în ţăranii muncitori din regiunea Po- urmând pilda muncitorilor, ascultă
mare parte după avere. Aşa zisa drinie, după cum este nevoită să
al imperialiştilor americani, Tito şi „cotă parte“ se fixează după supra­ recunoască gazeta titoistă „Oslo- îndemnul adevăraţilor comunişti
clica lui storc Iugoslavia de bogăţii, faţa de pământ, după numărul vite­ bodjenje11 din 17 Iulie 1951, circulă iugoslavi şi luptă împotriva tu­
pentru a sătura burţile stăpânilor lor şi după inventarul agricol adus vorba : „Zadruga titoistă este robie, turor samavolniciilor la care
de peste ocean. Ţăranii muncitori în cooperativă. Astfel, chiaburii pri­ sunt supuşi de clica fascistă
iugoslavi, ca şi muncitorii, sunt for­ mesc cam 30 la sută din venituri, în ea nu trebue să rămânem11. titoistă. De multe ori pun mâna
ţaţi să plătească cu sudoare şi sân­ pentru pământul adus, iar circa 20 Munca în aceste aşa zise „coope­ pe topoare şi se apără împo­
ge planurile criminale ale dictato­ la sută drept plată pentru diferite rative agricole11 este din ce în ce triva jefuitorilor titoişti, aşa cum
rului fascist dela Belgrad. Pentru munci de conducere pe care le au. mai mult sabotată de ţăranii mun­ au făcut cei din satul Mircovaţ.-
a putea stoarce cât mai multe pro­ citori. Câmpurile rămân în para­ Mulţi dintre ţăranii muncitori în­
duse agricole, titoiştii au înfiinţat Ţăranilor muncitori le rămâne nu­ gină, producţia scade, vitele se îm­ groaşă rândurile partizanilor şi
zadrugile (cooperative agricole ţă­ mai 15 la sută, căci circa 35 la sută puţinează, iar inventarul agricol se luptă împotriva duşmanilor poporu­
răneşti de muncă). N’a trecut însă sunt înghiţite prin biruri şi cote iroseşte. Mulţi ţărani muncitori se lui iugoslav : clica lui Tito-Ranko­
multă vreme şi ţăranii muncitori mari de cereale, de titoişti. retrag din cooperativele titoiste, în­ vici, unealtă a imperialiştilor ame-»
din Iugoslavia, împinşi cu forţa în In zadrugi ţăranii muncitori din fruntând teroarea cruntă a poliţiei ricani. In lupta aceasta poporul iu-*»
zadrugi, au înţeles că acestea nu Iugoslavia au ajuns o mână ieftină lui Tito-Rankovici. Numai în Mace­ goslav va birui, pentru că lupta se
sunt altceva decât lagăre de muncă de lucru. EI sunt siliţi să mun- donia, după declaraţiile titoistului duce pentru o cauză dreaptă.