Page 5 - Albina_1952_03
P. 5
A L B I N A 5
&
ii DIN UM A SOVIETICĂ
Intr’un club colhoznic
Vestitul tra ctorist
de I. Vodchin
Membrii colhozului „Jdanov“ din hotărîtoare. Cine va fi învingăto de N. Puşecinicov
raionul Kinel-Cercasc, regiunea rul? se întreabă colhoznicii. poet sovietic
Cuibâşev, se bucură de un trai In camera unde lucrează deobi-
îmbelşugat şi duc o bogată viaţă cef colectivul de teatru, învăţătoa Holda grea uşor şopteşte O tăcere se'nfiripă.
culturală. Cu câţiva ani în urmă, rea Ana Paletaeva este înconjurată Spicul copt plecând in j o s : Parcă toţi au amuţit —
colhozul a construit din fondurile de elevii şcolii locale. Ana Paletae Azi un tractorist soseşte Insă iată... peste-o clipă
venitului social o clădire nouă şi va conduce cercul dramatic al co Şi-i vestit şi e frumos. Zarvă mare s ’a pornit.
frumoasă pentru club. piilor. Tinerii artişti pregătesc
Această clădire are o bibliotecă piesa „Eu vreau acasă" de Serghei Cu flori prinse’n păr în grabă Fetele frumos gătite,
cu sală de lectură, o sală de cinema Mihailov. Fetele au şi plecat. S ’au oprit deodată’n loc,
cu 300 locuri, camere speciale pen Dar iată că se anunţă începerea Vin cântând, cică au treabă Şi deodată se aude
tru activitatea cercurilor de artişti filmului. Sala cinematografului se Pe la Soviet, în sat. Cum flăcăii râd cu foc.
amatori, o sală de conferinţe, ca umple de colhoznici.
mere de joc, sală de biliard şi al Mai bine de 80 colhoznici fac ' Vuet lung se-aude’n vale. Vorba s’a însufleţit.
tele. parte din colectivele de amatori ale Tractoristul e voios. Toţi privesc cu ochii vii.
Iată câtă activitate culturală se cercului dramatic, din echipa de Flăcăi mulţi îi ies în cale Bravul tractorist venit.
duce numai înlr’o singură zi la cor, din •orchestră, Sau din secţia Şi-l privesc de sus in jos. Are cozile-aurii.
club. sportivă. In clubul colhoznic ei îşi
E spre seară. Marea clădire a desvoltă aptitudinile şi talentele, Traducere din limba rusă de
clubului colhoznic este puternic lu sub îndrumarea conducătorilor pri Nicolae Nasta
minată. La cinematograful clubului cepuţi. ai cercurilor.
va rula noul film artistic sovietic "Din fondurile special rânduite
„Medicul sătesc”. Dar ma'i îhtâî'se din1 vdnitbl ’ isocial al colhozului,
prezintă un film pentru copii. conducerea clubului a înzestrat Noî soiuri de meri
Până se termină reprezentaţia pen echipa de fotbal cu inventar şi eclii-
tru copii, colhoznicii se adună în ipamep.t sportiv: !Âu fost cumpărate In livezile de pomi fructiferi ale noi plante fructifere — hibridul de
sala de lectură. în bibliotecă, în numeroase instrumente pentru or Ţării Sovietice au fost introduse 10 măr cu păr. Este vorba de un nou
odăile unde au loc repetiţiile co chestră, 3 aparate de radio-recepţie, noi soiuri de meri, soiuri obţinute soi de pom care să întrunească
lectivelor de artişti amatori. jocuri de masă şi numeroase cărţi de S. F. Cernenko, doctor în ştiinţe cele mai bune calităţi ale acestor
In bibliotecă s’au strâns nume noi pentru îmbogăţirea bibliotecii agricole, laureat al Premiului două soiuri de pomi, pentru ca în
roşi cititori. Bibliotecarul Semen colhoznice. Stalin. Fructele acestor meri se dis zona centrală a Ţârii Sovietice să
Semin împarte cărţi şi primeşte Clubul şi activiştii lui desfăşoară ting printr’o deosebită aromă, iar poată creşte un pom rezistent la
înapoi pe cele citite. In biblioteca o largă muncă cultural-educativă miezul lor are 12— 13 la sută zahăr. ger, cum este mărul, şi care sa dea
clubului se găsesc mii de volume. . printre. , membrji colhozului. In Deasetnerţi, s’a muncit mai bine fructe cu miezul dulce şi zemos ca
Ciubul a organizat bine’ddfi'mbur IafWă de)prezentarea filmelor artis de 40 de ani pentru obţinerea unei al perelor.
de cărţi în cadrul fondului mobil tice şi de popularizarea ştiinţei, aci
al bibliotecii regionale. Pe fişele ti se ţin regulat lecţii şi conferinţe cu
nerilor colhoznici Petre Scerhacov, ( t^me, literare,, ştiinţificei şi| politice, Din mlaştină —pământ roditor
Mihai Colosov şi Lidia Sidorenco, se dau spectacole şi se organizează
sunt înscrise zeci de cărţi pline de concerte. In afară de aceasta, de In R. Sr Ş. Kirghiză, până de cu In ultimii doi ani pentru seca
învăţăminte citite de ei. Cea mai seori, tineretul organizează serate rând, erau'mari întinderi de pă rea mlaştinilor s’au făcut milioane
mare parte dinlre acestea, sunt de dans. mânt neroditor, mlăştinos. In de metri cubi de lucrări de tera-
opere literare ale scriitorilor sovie In timpul muncilor agricole ,din timpul puterii sovietice suprafeţe sament. Numai colhozurile din ra
tici, literatură ştiinţifico-populară primăvară şi toamnă, activiştii clu întinse ale acestor regiuni' mlăşti ioanele Kursab şi Uzghen din re
sau clasică. Deasemeni, sunt citite bului pleacă la câmp, dând con giunea Osi, au primit anul acesta
de către tineret numeroase cărţi ce certe pentru brigăzile agricole, pen noase au fost redate agriculturii. 2.500 hectare de pământ arabil, pe
vorbesc despre agrobiologia miciu tru tractorişti şi pe la ferme. Ade Cu ajutorul staţiunilor de maşini şi care înainte se întindeau mlaştini.
rinistă şi experienţele înaintate ale sea ei aduc la locul de muncă cărţi tractoare s’au săpat sute de kilo Pe locurile unde erau mocirle a-
agriculturii sovietice. noi, reviste, şi organizează consfă metri de canale, |prin icare s’a ducătoare de boli, se plantează a-
Primind cartea cerută, colhozni tuiri unde citesc cu glas tare arti scurs apa din mlaştini. cum livezi şi vii.
ca Anastasia Saponova merge în cole despre lupta popoarelor pentru ---------------------------
camera vecină, unde soţul ei, bri pace, despre marile construcţii sta-
gadierul Nicolai Saporiov joacă do Creşterea pasărilor - izvor de bogăţie
mino. Alături, la o masă lungă, liniste ale comunismului.
aplecaţi asupra tablelor de şah, şa In zilele dela sfârşitul iernii, col Anul trecut, numărul păsărilor ore hotârîte, după îndrumările spe
hiştii chibzuesc îndelung asupra hoznicii, strâns uniţi, se pregătesc domestice a sporit în U.R.S.S. cu cialiştilor. Li se fac raze, iar cote
jocului. De câteva zile se desfăşoa- să scoată o recoltă şi mai înjibelşiu- (mai rnuit de 60 milioane. In colho ţele sunt luminate electric.
ri în clubul colhoznic campionatul zuri a luat fiinţă un mare număr Datorită creşterii numărului pă
de şah. Foarte mulţi privitori s’au gată de pe ogoarele lor, să măreas de noi ferme de păsări. Multe col sărilor, precum şi metodelor de în
adunat la tabla lui Alexei Prascu- că numărul cirezilor d^ vite pro hozuri cresc în fermele' lor câte grijire, fermele colhoznice au ajuns
rin şi Alexandru Cernov. Amândoi prietate obştească, pentru ca să sfe 5— 10.000 găini, gâşte, raţe şi ca în cursul anului 1951 să capete
sunt în fruntea campionatului şi bucure de o, viaţă tojt mai îmbelşu curcani din cele mai bune rase. de două ori mai multe ouă decât în
astăzi se dă bătălia pentru partida gată şi de o. cultură tot mai înaltă. Păsărilor li se dă hrană bună la 1950.
Vedere din satul colhoznic „ Octombrie Roşu" din regiunea Kiev.