Page 6 - Albina_1952_03
P. 6
6 A L B I N A
Căminul cultural, Preşedinta colectivei
casă de înfrăţire Jesak ampute# din Padina
a naţionaltăţilor Deşi era zi de sărbătoare. Călin
Stanca, preşedinta gospodăriei colective
conlocuitoare Primii Ia predarea cofelor de carne ,.1907" din Padina, raionul Buzău, s ’a
sculat tot cu noaptca’n cap. A dat o
La m asa de şah, doi tineri stau aple raită pe la grajdul nou, ridicat anul
Vasile, colector,
Ştiind că prin faptele lor întăresc executiv ; Sârbu
caţi şi gândesc asupra mutării pieselor: schimbul de mărfuri între oraş şi Staicovici Gheorghe, învăţător, We- trecut de colectivişti, a stat de vorbă
Toth Andrei, de naţionalitate maghiară cu grăjdarii, a m ângâiat coama lui
sat, întăresc leul nou, deputaţii sfa ger Mihail, salariat la sfat, Luca
şi lan cu Florea, român. Alături, încon tului popular al comunei Apoldul de Gheorghe, preşedintele gospodăriei Mosorel, un cal roib de toată frumu
jurat de un grup de tineri, Zubereţ Şte Sus, raionul Sebeş, au hotărît să agricole colective, Dominte Cons seţea.
fan învaţă o melodie populară slovacă. fie primii Ia predarea cotelor de tantin socotitor, Oprean Nicolae, — Pornim la ’nsămănţări, roibule.
carne. Fruntaşii în această acţiune Vasiu Dumitru casier la coopera Să faci şi tu treabă bună.
Lovenţchi Ţvetco, bibliotecarul căminu
sunt tovarăşii: Fusoiti Ioan, secre tivă. Aceşti tovarăşi au predat drept — Armata e gata de atac. Aliaţii
lui cultural, împarte cărţi potrivite fie tarul organizaţiei de bază P.M.R., cotă 465 kg. carne de vită. noştri de nădejde sunt. S.M.T.-iştii. —-
cărui cititor. Milutinovici Jivco prim e L uca Ioan, Lutsch Ioan, deputaţi; Pilda bun.ă a fost urmată şi de strigă vesel spre preşedintă colectivis
şte cartea cerută şi scrisă în limba lui, Budrală Dumitru, preşedintele sfa alţi ţărani săraci şi mijlocaşi din tul Marin Nănău, care intrând pe poar
tului popular, Cionca Roman, Glo- comună, care au venit să-şi predea
limba sârbească. Rolh Ana e de naţio tă şi văzănd-o pe Stanca, i-a ghicit
dariu Nicolae, Kirr Ioan, Hristescu cotele lor.
nalitate germană. Şi pentru ea, biblio parcă gândurile.
tecarul scoate din raft o carte scrisă în Paraschiva, membri în comitetul B. Dumitru — Şi cele 10.000 kg. îngrăşăminte şi
limba germană. Răsfoind cărţile, fie m etodele agrotehnice înaintate sovie
Au realizaf 3.30© Iei ecou amil
care se îndreaptă către casă, mulţumit tice, — răspunse preşedinta, căreia
că are putinţa să afle in cărţi alte cu şi sunt gafa peafru campania de primăvară parcă îi râdeau ochii ei mari, umbriţi
noştinţe folositoare cu care să-şi lumi de gene negre. Nănău despachclă din
neze mintea. Muncitorii şi tehnicienii dela termen scurt ; Moraru Ion dela sec jurnal nişte broşuri agrotehnice, pe
Intr'una din camere, Belin Dobro- gospodăria agricola de stat Slol- ţia montaj, care în loc de un motor, care venise să le schim be la biblioteca
nici-Argeş, au reuşit să repare în a reparat două motoare şi a obţinut
mir, directorul căminului cultural, îşi colţului roşu.
bune condiţiuni întregul inventar importante economii de piese şi ma
axează pe hurtie convocarea colectivu — Omul care nu pune mâna pe carte,
a-gricol al gospodăriei, cu cinci zile teriale. Iată cum înţeleg muncitorii
lui de conducere al căminului cultural. înainte de termen, realizând în şi tehnicienii dela gospodăria agri e ca pomul sălbatic. Nu dă roade bune.
Muncile agricole de prim ăvară au în acelaş timp o economic de 3.300 lei. colă de stat Stolnici să lupte pen Cu cât citeşte mai mult şi roadele Iul
ceput şi căminul cultura! trebue să fie In această muncă, s’au evidenţiat tru o recoltă bogată, pentru întă în muncă sunt mai de soi, — spune me
tovarăşii Gheorghe Voicu, care tre
de mare ajutor ţăranilor în lupta pen rirea noului leu, pentru înflorirea reu preşedinta. La începui nu se citeau
buia să repare o semănătoare, şi
tru obţinerea unei recolte bogate. care a reuşit să repare trei semă patriei în gospodărie decât 10— 15 cărţi pe
Iată ce ar fi putut întâlni călătorul nători, făcând acest lucru într’un Gheorghe Vrabie lună. Acum, numai în luna Februarie,
poposit în după am iaza zilei de 28 F e cei 78 colectivişti au citit 207 cărţi şi
bruarie la căminul cultural din co Chiaburi condamnaţi psntru nepredarea cotelor între ciiitoarele de frunte se numără
muna Variaş, raionul Sânnicolaul Marc. Călin SJnnca.
Iţi tresaltă inima de bucurie privind La cererea ţăranilor muncitori, Ştefan Valea, Ion Ilerlo şi Teodor Nici n’ai bănui câtă putere de mun
tribunalul regiunii Arad s’a depla Ursoi, au demascat ticăloşiile celor
pe aceşti oameni ai muncii români, că şi cât rost la treabă are fem eia asta,
sat în comunele Gurba şi Chereluş doi chiaburi, care au ascuns mii de
sârbi, maghiari, germ ani înfrăţiţi pen puţintică la trup şi numărând mai bine
pentru a judeca pe chiaburii Ion kilograme de cereale.
tru totdeauna. Partidul i-a luminat ca Reghiş şi Teodor Reghiş. Chiaburii au fost pedepsiţi pen de 40 de ani. Cine nu ştie cât a muncit
să vadă că duşmanii adevăraţi ai ţăra Exploatatori fără milă ai celor tru fărădelegile lor. Ion Reghiş a ea până ce laolaltă cu ceilalţi colecti
nilor muncitori români, uirbi, maghiari care le munceau pământul, cei doi fost condamnat la 6 ani închisoare vişti a pus pe picioare gospodăria? Nu
chiaburi au căutat să se sustragă iar Teodor Reghiş la 4 ani, iar ce
sau germani, sunt chiaburii. Vrajba de degeaba fusese aleasă asesoare, apoi
dela predarea cotelor, dosind mari
neam, pe care chiaburii, ca alde Ci- cantităţi de cereale. realele ee le dosiseră au fost con deputată a satului. De când e preşe
rici Mifiai, Arsin Jivco. Anton Pedcr, La proces, ţăranii muncitori ca fiscate. dintă, e mereu în mijlocul oamenilor.
Weltcr Frilz, au zgândărit-o atâţia ani, Aurel Bun din Gurba, Toader Baba, D. Siniteanu Unde te duci, unde le ’ntorci, dai de ea.
a fost izgonită. In locul urii de neam, Şi nu numai atât. Dar ea însufleţeşte,
Saboforî aî însămânţănlor
alungată pentru totdeauna, ţăranii ca nimeni altul, pe toţi din jurul el.
muncitori din Variaş au aşezat dragos demascaţi Ia căminul cu furai De aceea le e dragă tuturora şi când
tea frăţească, iubirea fierbinte faţă de colectiviştii vorbesc de Călin Stanca,
patria lor scumpă. Republica Populară Chiaburul Dumitru Clonţ din co tural, în faţa adunării obşteşti, pre ei nu spun niciodată: preşedinta, ci pre
muna Macşeni, raionul Pogoanele,
Română. şedintele sfatului popular şi ţăranca şedinta noastră.
fost primar, a căutat pe toate căile colectivistă Maria Radu au arătat
să saboteze însămânţările de primă
vară. Chiaburul nu şi-a selecţio cât de ticăloasă este fapta chiaburi
nat şi tratat seminţele necesare lor — aceşti duşmani ai ţărănimii
campaniei de primăvară. La fel cu muncitoare. Chiaburii au fost o-
chiaburul Clonţ a încercat să sabo bligaţi să-şi trateze seminţele şi să
teze şi chiaburul Eftimie Voicu. pornească de îndată la însămânţat.
Dar nu le-a mers. La căminul cul- I. Niţă
uruAu.
Gospodăria colectivă „Griviţa Roşie” despre nevoia de a veni regulat la
din comuna Curpiniş, raionul Timişoa Odată cu însămânţările muncă în tot timpul anului, despre
ra, a dobândit în anul trecut recolte norme şi întrecerea socialistă. Dease-
frumoase. Cu cât drag priveau in vară pornesc şl întrecerea socialistă meni, tuturor coleclivişti'or li s’au fă
colectiviştii spre lanurile de grâu, po cut cunoscute sarcinile prevăzute în
rumb şi floarea soarelui 1 Toamna le-a zării artificiale la floarea soarelui, po mari. Numărul colectiviştilor a sporit planul de producţie.
adus belşug în casă. lenizare făcută de brigadierul Panika dela 117 familii, câte se aflau la sfâr Cu brigadierii şi şefii de echipe s’au
Alexandru şi în urma careia s'a reuşit şitul anului trecut, la 247 familii. S’a
Alături de munca cu tractoarele, cu ţinut lecţii despre organizarea muncii,
maşinile agricole şi de aplicarea învă să se obţină 1.961 kg. la hectar, adică mărit, deasemenca, avutul obştesc al evidenţa regulată a zilelor-muncă lu
cu 1.000 kg. mai mult decât la ţăranii
gospodăriei. Astăzi gospodăria colec
ţăturilor agrotehnice, însufleţirea cu individuali. Tot datorită întrecerii so crate de fiecare colectivist şi despre
care au lucrat colectiviştii antrenaţi în cialiste dintre brigăzi, s’au reuşii să tivă are 31 bovine, 50 porci, 221 cai, foloasele cuprinderii cât mai multor
numeroase păsări, sfupi şi mai multe
întrecerea socialistă, a făcut ca să crea se dobândească 4.600 kg. porumb la maşini şi unelte agricole. întinderea de colectivişti în întrecerea socialistă.
scă rodnicia pământului. încă din pri hectar, cea mai mare recoltă pe regiu Acum brigăzile, echipele şi numeroşi
măvară, s'au încheiat contracte de în nea Timişoara. La gazeta de perete au pământ, dela 475 hectare câte erau în colectivişti discută punctele întrecerii şi
anul trecut, s’a
mărit la peste 1.100
trecere intre cele două brigăzi şi chiar încheierea contractelor de întrecere.
şi intre! colectivişti, in contractele de putut fi citite deseori numele fruntaşi hectare. Pentru urmărirea şi popularizarea în
lor în muncă: comunistul Benko Şte
întrecere se prevedea : terminarea îna fan, utemiştii Bivolu Alexandru, Viorel Oamenii au fost împărţiţi în opl bri trecerii, pentru o bună evidenţă a
inte de .vreme a muncilor prevăzute în găzi, dintre care şase de câmp, una fruntaşilor şi pentru alte probleme le
plan ; calitatea superioară a muncii; Ivan, Pavlov Susana şi alţii. legumicolă şi alia zootehnică. In frun gate de întreceri, s'a alcătuit o comi
Totuşi nu s’a folosit toată puterea în
prezenţa regulată la muncă a tuturor tea brigăzilor au fost aleşi oameni des sie din care fac parte şi preşedintele
colectiviştilor ; răspunderea persona'ă ; trecerii socialiste. Mulţi dintre colecli- toinici şi pricepuţi, care au dovedit gospodăriei colective, secretarul orga
folosirea metodelor agrotehnice sovie vişti n’au cunoscut prevederile din con multă tragere de inimă. Brigăzile la nizaţiei de bază P.M.R. şi socotitorul.
tractele de întrecere. Gazeta de perete,
tice înaintate etc. Pentru urmărirea şi rândul lor şi-au împărţit oamenii în La gazeta de perete, la colţul roşu,
popularizarea întrecerii socialiste s’a colţul roşu şi agitatorii, de multe ori echipe. Fiecare brigadă şi-a primit ma jamenii discută despre întrecerea so
n’uu ştiut să muncească in aşa fel,
alcătuit o comisie, s’au format echipe şinile, uneltele şi vitele de muncă tre
încât să însufleţească zi de zi întrece cialistă pe care o vor porni odată cu
de agitatori şi s'a folosit gazeta de pe rile pornite. buitoare. Cu colectiviştii intraţi abia însămânţările de primăvară. Fiecare
rete. In toiul întrecerii socialiste s’au In faţa gospodăriei colective din Căr- în anul acesta s’au ţinut lecţii, unde li colectivist doreşte ca brigada lui să
iscat iniţiative ca cea a folosirii poleni- pineşti stau în anul acesta sarcini reîi s’a vorbit despre munca în gospodărie, câştige drapelul roşu de fruntaşă.
