Page 8 - Albina_1952_03
P. 8
8 A L B I N A
rytBTW
CU MAZ Ş l CU T Â L C
♦
V
B l
Zaiţev are cuvântul Unii ara, alţii repara
de M. Zoşcenc« Comitetul executiv al sfatului popular din comuna Botoroga,
raionul Vida, regiunea Telorman, nu se îngrijeşte de pregătirea cam
In tinereţea lui, colhoznicul Ni- schimbat viaţa ţăranului în anii paniei însămânţărilor de primăvară. Până la 24 Februarie cele zece
chita Fomici Zaiţev avusese o me orânduirii colhoznice !“ ateliere pentru reparatul uneltelor nici nu începuseră să funcţioneze.
teahnă : Zaiţev tăcu o clipă, apoi continuă Aceste ateliere nu au fost aprovizionate cu cărbuni, deşi la cooperativa
Câteodată -chiar şi cea mai obiş pripit, dar cu căldură în glas : locală sunt destui cărbuni. Deasemenea, în comună nu s’au fixat centrele
nuită frază (să zicem : „m’am dus — M’am oprit la un colţ. Mi-am pentru selecţionarea seminţelor.
la cancelarie") ieşea la dânsul cam scos căciula şi m’am gândit la
aşa : „Ei, aşa că, după cum vă spun mine. Văd că şi eu nu mai sunt nici
dau eu o raită pe la aia, cum îi zice, pe departe cum eram atunci când
tii, aha da, la cancelarie, carevasă- am intrat în colhoz. Pe vremuri îmi
zică". potriveam barba cu foarfecă de tuns
Curgeau cuvintele din gura lui ca oile, iar acum mă duc la frizeria sa
mazărea din sac, încurcând orice tului. Cărţi nu citisem până la vâr
frază. sta de treizeci şi şapte de ani. Acum
Când vorbea cu cineva, Zaiţev îşi citesc aproape în fiecare zi, la lumi
mai spunea şi el gândurile cu oare na becului electric. îmi desăvârşesc
care rânduială, dar cum ieşea să învăţătura mea de două clase, ca să
vorbească dela tribună, în loc de cu nu rămân în coada societăţii sovie
vântare ieşea o negură de vorbe tice... Stau aşa fără căciulă pe uliţă
atât de deasă, încât ascultătorii în şi inima mi se umple de bucurie la
cepeau deobicei să facă haz pe so gândurile acestea mari. Şi deodată
coteala vorbitorului. Dar Zaiţev, om simt un fulger străbătându-mi tot
cu scaun la cap, a pus el însuşi ca trupul. „Aoleu, — îmi zic, — şi
păt „iscusinţei" lui de vorbitor. când mă gândesc că acum douăzeci
Mulţi ani n’a mai rostit nici o cu şi unu de ani nu voiam să intru în
vântare. colhoz ! Mai bine de un an m’am
lată însă că nu de mult a venit o împotrivit ca un berbec. Şi încă, în
zi mare în viaţa artclului agricol. întunecimea mea, am mai făcut şi
S’a sărbătorit împlinirea a douăzeci prostia să critic măsurile partidului
şi unu de ani dela organizarea arte- şi ale puterii sovietice, care duceau — Acu pleci hi arat, măi frate ? Soarele a urcat de două
lului. ţărănimea spre un ţel fericit..." suliţe !
După ce s’a citit raportul şi s’au După ce tăcu puţin, Zaiţev adău — Da de unde 1 Mă duc la Roşiori să-mi repar plugul, că
rostit câteva cuvântări înflăcărate, gă cu glas încet : cele 10 ateliere de reparat din comuna noastră, încă nu s’au apu
lista vorbitorilor s’a încheiat. Pre — Pentru toată prostia mea din cat de lucru.
şedintele colhozului, Fedor Culcov, trecut, pentru neştiinţa mea politică O --------------------------
tocmai se ridicase ca să închidă a- şi pentru întunecimea mea, pentru
dunarea, când deodată se auzi gla toate acestea îmi cer acum cu ple „Mai sunt foi în calendar!“
sul lui Nichita Zaiţev : căciune iertare dela societate, dela
partid.
— Eu... uite... aşi vrea să spun Când s’a citit Hotărîrea cu pri — Tovarăşe secretar, ce s’aude
ceva... La aceste cuvinte, Nichita Fomici vire la pregătirile pentru campania cu împărţirea planuriior de cul
Feodor Ivanovici Culcov, uitând se plecă adânc în faţa adunării. însămânţărilor de primăvară, unul tură ?
de meteahna acestui vorbitor, spu Apoi, găsindu-1 din ochi pe secreta din membrii comitetului executiv — Neică, mai e timp d’aşa ceva!
se : rul biroului de partid, se plecă şi al sfatului popular din .emuua Mu vedeţi cât sunt de ocupat ? Am
în faţa lui încăodată ca reprezen Sacui-Caransebeş a spus : atâtea pe cap, auleu !...
— Zaiţev are cuvântul.
tantului partidului. — Trebue să fim gata până la — Poate ai dumneata multe pe
Oamenii începură să se uite mi Vorbitorul coborîse de mult dela 10 Februarie? Foarte bine, mai e cap, da’ce facem noi de planuri ?...
raţi unul la altul. Culcov, înciudat tribună, dar aplauzele furtunoase timp ! .Că au trecut atâtea zile peste data
că-l lăsase pe Zaiţev să vorbească, nu mai conteneau. — Tocmai asta am vrut să din calendar 1
adaugă cu asprime : In pauza de dinaintea concertu spun şi eu ! a intervenit agentul a- — Nu vă grăbiţi, oameni buni !
— Bagă de seamă, Nichita Fo lui, mai mulţi oameni se apropiară gricol ; mai e timp pentru treaba a răspuns secretarul. Vorba bătrâ
mici, să vorbeşti scurt. de Zaiţev. Mulţi îi lăudau cuvânta-, asta ! nească : mai sunt foi în calendar!
Zaiţev dădu din cap a încuviin rea plină de căldură. Unul din cei — Gând la gând cu bucurie ! a Sătenii s’au dus atunci şi la alţi
ţare şi u că la tribună. Se vedea că de faţă îl întrebă : complectat secretarul Andrei Ion. membri ai comitetului executiv.
era tare turburat. — Când ai învăţat, Fomici, să Că şi eu, auleu, am atâtea pe cap!... Aceştia, după ce le-au ascultat pă
Toţi se gândeau că o să se încur vorbeşti atât de lămurit ? Aşa că nu pot să umblu cu doi pe sul, le-au spus :
peni într’o mână !
ce negreşit în vorbe, ca şi altădată. Zaiţev răspunse cu obişnuita lui — Ba eu spun, — şi-a dat — Are dreptate secretarul ! Mai
Dar n’a fost aşa. Numai la cele din vorbă încrucişată : cu părerea un deputat mai vârstnic sunt foi în calendar !
tâi fraze a tropăit Zaiţev pe loc cu — Păi, uite, cum să zic, la o — să-i dai încolo de „pepeni” şi — Păi or mai fi 1 au zis sătenii.
obişnuitele lui „uite" şi „cum îi adică nu înţeleg nici eu cum de-am să vă îngrijiţi din vreme de îm Dar vedeţi că tot amânându-ne cu
zice", pe urmă vorba lui s’a îndrep vorbit atât de lămurit. De bună sea părţirea planurilor de cultură pe împărţirea planurilor dela o zi la
tat, iar cuvintele veneau pline de mă, ca să zic aşa, citesc astea, cum gospodării. Că timpul trece şi-o alta, pe motiv că mai sunt foi în
căldură, într’o rânduială destul de Ie zice, cărţi, învăţ dela scriitorii să ne găsească primăvara nepregă calendar, vine primăvara şi... o să
bună. clasici, dar, ca să zic aşa, mai am tiţi ! ne uităm ca mâţa’n calendar !
Desfăcându-şi braţele, Zaiţev mult până la desăvârşire şi eu, uite, — Ce ştii dumneata ? a râs se Noi ne întrebăm : oare tovarăşii
spuse : carevasăzică... cretarul. Dac’am spus că mai e dela secţia agricolă a sfatu+ui popu
— Uitaţi-vă prieteni dragi ce s’a Intrerupându-1 pe Zaiţev, cineva timo, mai e ! lar raional n’au grijă să-l înveţe
întâmplat cu mine când veneam în spuse : Şi timpul a trecut. A trecut şi 10 pe Andrei Ion că sunt zile în ca
coace la adunarea sărbătorească. — Nu încape îndoială : cărţile Februarie, au trecut şi alte zile de
Mergând prin satul nostru nou, mă te-au ajutat să vorbeşti mai lămurit, aşteptare şi sătenii au trecut mereu lendar, dar că fiecare zi e zi de
minunez de cele ce văd de jur-îm- dar, ceea ce e mai deosebit, tu ai pela sfatul popular, întrebându-1 muncă, nu de tărăgăneală ?
prejur. Văd case bune, văd trotua vorbit din toată inima. de fiecare dată pe Andrei Ion : Valeriu Fiorlan
rul asfaltat, mai văd straturi de
flori, văd un băetan pe bicicletă şi Toţi cei de faţă încuviinţară
văd automobile înşiruite lângă această părere. „Ajutor11 american
club... „Curat, — îmi zic, — s’a (Din „Crocodil").
de Virgil Florescu
Sulă la sută Intr’un sat din sudul Franţei — Cum o duceţi ? face unul
lată vin nişte yankei... Intrebăndu-l pe-un ţăran.
iranul este o ţară bogată :n pe zece la sută dintre iranieni nu-i pot „Uite ploaia de lăcuste!" Spune-mi drept, aveţi nevoe
trol, aşezată în partea de Miază-Zi suferi pe americani. Zic ţăranii între ei. De-ajutor american ?
a'Asiei. Petrolul acestei ţări ar vrea — Bine, întrebă ziaristul, dar cei
să-l aibă şi americanii şi englezii. lalţi 80 Ia sută dintre iranieni ? Spilcuiţi americanii — Aoleu ! strigă ţăranul.
Un ziarist străin stătea te vorbă — O-ho-ho ! îi răspunseră oame Caută să intre'n vorbă... Dumneata mă scoţi din fir e :
cu un grup de localnici. Unul din nii. Ceilalţi 80 la sută dintre irani „Vrei nu vrei, îşi zic sătenii. Am avut şi inundaţii,
tre aceştia îi spune :
— Zece la sută dintre iranieni eni îi urăsc şi pe englezi şi pe ame Ăştia cad ca musca’n ciorbă!" Ne-ajunge-o nenorocire!
nu-i pot suferi pe englezi, iar alţi ricani deopotrivă !... (după revista poloneză „Szpilky”)
Tiparul , Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" — Piaţa Scânteii
