Page 1 - Albina_1952_04
P. 1
Anul 53, Seria 11-a Nr. 223 Miercuri 9 April:? 1952
8 pagini
—
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul
*tr. Dobrogeana Gherea 2
de conducere Tel 5 89 48
ADMINISTRAŢIA
Mihail Sadovcanu Editura de Stat—Imprimate
şl publicaţii — Sectorul
Gala Galaction
Publicaţii
Al. Cazaban Bucureşti Str Brezolanu 27
Ion Călugăru “ C R ei/is/fi supfârntum fă Tel 4 66.70
Dumitru Mihalache A B O N A M E N T * }
aaşe&âmînmor ('uthwafe Un exemplar
Dumitru Corbea 7,50 le' anual
Şerban Nedelcu 15 Bani
Taxa poştală plătită In numerar cont. aprobării Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.933/942
Pentru recolte bogate!
Hotărîrea guvernului şi partidului şoara a obţinut 3.000 kg. mazăre la
privind măsurile necesare pentru con hectar; gospodăria colectivă din Doro-
solidarea succesului reformei băneşti banţi-Arad a scos de pe 18 hectare,
pune în faţa oamenilor muncii de pe câte 45.000 kg. sfeclă de zahăr la hec
ogoare sarcina de a da ţării cât mai tar. Acestea toate au fost cu putinţă
multă producţie-marfă. datorită faptului că pământul a fost
Întreaga cantitate de produse agri muncit pe tarlale întinse, aplicându-se
cole vândute statului sau pe piaţă metodele agrotehnice sovietice.
reprezintă producţia-marfă în agricul Deşi nu pot scoate roade tot aşa de
tură. Pentru a face ca producţia- bogate ca atunci când lucrează în gos
marfă să fie cât mai mare, este nevoe podării socialiste, ori în întovărăşiri
ca toţi cei ce muncesc pe ogoare să agricole de tip T.O.Z., ţăranii munci
lucreze astfel, încât să dobândească tori individuali au putinţa să-şi mă
recolte deosebit de bogate, care să în rească sporul de recoltă, punând în
destuleze casa ţăranului muncitor şi practică unele măsuri agrotehnice care
totodată să-i prisosească, pentru ca să se pot aplica în mica gospodărie indi
aibă cât mai mult pentru vânzare prin viduală.
cooperativă, ori la piaţa. Scoţând mai Fiecare ţăran muncitor are datoria
multă producţie-marfă, agricultura va patriotică de a face în aşa fel, ca ogorul
pune la îndemâna industriei mai multe lui să dea cât mai bogate roade.
materii prime, va asigura îmbunătă Aceasta este atât în folosul lui, cât şî Membrii gospodăriei agricole colective „Zorile” din comuna Grădinari,
ţirea hranei populaţiei muncitoare dela al întregului popor muncitor. Deaceea, raionul Mihăileşli, regiunea Bucureşti, Işl valorifică surplusul lor dt
oraşe. Aceasta va înlesni creşterea pro trebue să-şi îndeplinească lucrările la produse la cooperativă.
ducţiei industriei, care va trimite Ia timp, să ţină seama de sfaturile pe care
sate tot mai multe tractoare, pluguri, le primeşte din partea organelor Minis
tot mai mari cantităţi de încălţăminte, terului Agriculturii. El trebue să aleagă
pânzeturi, etc. Deasemenea, se asigură şi să trateze sămânţa, să îngraşe pă „Cuvintele marelui Stalin ne dau noi putori
rezervele necesare nevoilor de apărare mântul, să însămânţeze cât mai mult în lupta pentru a recoltă bogată, pentru pace"
a patriei noastre dragi, împotriva unel cu maşinile, la vremea cea mai potri
tirilor războinice ale imperialiştilor vită şi în cel mai scurt timp. Este nece Cuvântul dătător de nădejde al ce sluşeşte înţelesul adânc al fiecărui rfi^
americano-englezi şi ale uneltelor lor sar, deasemeni, să plivească semănătu lui mai scump prieten al oamenilor puns dat de tovarăşul Stalin.
ticăloase de teapa bandei titoiste dela rile şi să prăşească porumbul şi cele muncii de pretutindeni, al marelui Au luat apoi cuvântul numeroşi ţă
Belgrad. lalte prăşitoare des şi la vreme. O Stalin, a ajuns şi în comuna Corbu rani muncitori.
Arătând calea pe care se poate singură metodă agrotehnică, ca de din regiunea Argeş. Când au aflat că Ţăranul muncitor Virgil Bărăgan a
asigura sporirea producţiei-marîă în pildă grăpatul arăturilor de toamnă, în după-amiaza- zilei de Duminică, 6 arătat că fiecare ţăran muncitor est*
agricultură, tovarăşul Stalin ne învaţă îndată ce s’a svântat pământul, aduce Aprilie, va avea loc o adunare— le
că sunt 3 factori ce slujesc la creşterea un spor de recoltă de 200—300 kilo gată tocmai de răspunsul dat de dator să demaşte toate svonurile răs
producţiei-marfă şi anume: trecerea grame la hectar. tovarăşul Stalin la întrebările unor zia pândite de chiaburii din sat, care as
dela gospodăria mică la gospodăria Căminele culturale au datoria să rişti americani — s'au strâns în sala cultă „Vocea Americii" şi caută să în
mare, întărirea gospodăriilor mari ale sprijine din toate puterile lupta pen căminului cultural numeroşi ţărani şele oamenii, semănând neîncredere în
statului şi aplicarea metodelor agroteh tru obţinerea unei recolte bogate. Prin
nice înaintate. adunări şi conferinţe, prin pilda acti muncitori. lotţeie păcii. Alexandru Enăchescu
Aplicând învăţătura stalinistă în viştilor săi, căminele culturale trebue Deschizând adunarea, Amfisa P. şi-a luat angajamentul că acum, după
condiţiile ţării noastre, partidul şi să ajute la mobilizarea ţăranilor mun Ion, directoarea căminului cultural, a ce prin cuvintele marelui Stalin a că
guvernul au deschis larg calea către citori în munca de înfăptuire la timp rostit cuvinte de adâncă mulţumire pătat şi mai multă încredere în victo
recolte bogate. Zeci de mii de ţărani a tuturor lucrărilor. La adunările faţă de marele Stalin, pentru răspun ria păcii, va lucra şi mai bine ogoare
muncitori au părăsit calea gospodăriei căminelor culturale să fie invitaţi teh
mici, individuale, care-i osândea la nicieni dela sfaturile populare, S.M.T., surile atât de limpezi şi de înţelepte, le, nu va pierde nici un ceas în campa
sărăcie şi exploatare şi au pornit pe gospodării de stat, brigadieri dela care au dat noi forţe în lupta pentru nia însăinânţărilor.
drumul luminos al gospodăriilor agri gospodăriile colective, care să explice pace oamenilor cinstiţi din întreaga — „fu felul acesta înţeleg eu să
cole colective. Deasemenea, mii de cu deainănunttil metodele agrotehnice lume. lupt pentru pace, să urmez învăţătu
ţărani muncitori şi-au unit delniţele în ce trebuesc folosite la fiecare muncă
tarlale întinse, alcătuind întovărăşiri agricolă. Să fie popularizate exemplele Despre înse;T»nătstea deosebită a cu- rile marelui Stalin", a încheiat ei.
agricole de tip T.O.Z. Ei au înţeles comuniştilor şi ale tuturor fruntaşilor '■intelor staliniste a vorbit învăţătorul Spre sfârşit, a vorbit şi Nicolae B.
astfel că pentru a dobândi recolte in aplicarea metodelor agrotehnice so Cataraga Ion. Vorbitorul a arătat că Gheorghe. După ce a arătat bogatele
bogate, trebue să se unească, să aplice vietice. Bibliotecile să răspândească şi tovarăşul Stalin a dat răspunsuri ta învăţăminte căpătate în ziua aceasta la
metode agrotehnice sovietice. Din mai mult cărţile agrotehnice, să des- câteva din întrebările care frământă căminul cultural, el a îndemnat pe ţă
exemplul dat de gospodăriile colective volte gustul pentru cilitui acestor cărţi.
şi mai cu seamă de unele gospodării In aceiaşi vreme, conducerile cămine? milioane şi milioane de oameni. Ome ranii muncitori să păşească cu puteri
de stat, s’a putut vedea că pământul lor culturale nu trebue să uite că bătă nirea priveşte cu ură uneltirile impe sporite la îndeplinirea grabnică a pla
e sgârcit numai cu acei care nu ştiu lia pentru o recoltă îmbelşugată se rialiştilor americani de a aprinde un nului de însămânţări şi a tuturor mun
sâ-i silească a fi mai darnic. Când este desfăşoară în condiţiile ascuţirii luptei nou pârjol în lume. Bancherii ameri cilor de primăvară.
lucrat aşa cum trebue, pământul ne dă de clasă. De aceea, ele să lupte pentru
roade nemaiîntâlnit de bogate. Din întărirea vigilenţei ţăranilor muncitori. cani înarmează Japonia şi Gminanîa — Cuvintele marelui Stalin ne dau
experienţa colhoznicilor sovietici s’a Să fie demascată orice încercare chia- de Apus, pustiosc oraşele şi satele Co- r:oi puteri în lupta pentru o recoltă bo
putut vedea că un hectar de pământ, burească de a sabota însămânţărife. Să icei, folosesc cea mai josnică armă, gată, pentru pace — a spus Nicoiae
dacă este muncit după învăţăturile se ducă lupta împotriva credinţelor n’tna bacteriologică; poruncesc ucide B. Gheorghe. Dobândind recolte mari
ştiinţei, dâ recolte deosebit de mari, De deşarte întreţinute de chiaburi, care rea unor patrioţi de frunte ca Belo- b» hectar, noi ţăranii muncitori îri *i-
pildă, colhoznicul Mark Ozer-nîi a împiedică pe ţăranii muncitori să facă
dobândit mai mult de 20.000 kg. la timp însămânţările. tannis în Grecia. In aceste momente, rim ţara noastră, care luptă cu multă
porumb la hectar. Alţi colhoznici au Recoltele bogate dobândite pe „fron tovarăşul Stalin arată limpede că un nădejde în frontul păcii.
recoltat câte 5—0.000 kg. grâu la tul cerealelor", aşa cum denumeşte «i treilea război mondial nu este mai Numeroşi ţărani muncitori şi-au a-
hectar şi chiar mai mult, aîungându-se tovarăşul Stalin bătălia pentru ridi aproape în prezent, decât acum 2 sau râtat dragostea faţă de marea Uniune
la mai mult de 10.000 kg. la hectar. carea producţiei-marfă în agricultură, 3 ani. Aceasta se datoreşte faptului că Sovietică, fortăreaţa cea mai puterni
Şi la noi s'au dobândit recolte mari. vor contribui la întărirea patriei noas fopoarete au înţeles, aşa cum le-a în că a frontului păcii şi faţă de stegarul
De pildă, gospodăria agricolă de stat tre, la creşterea buneistări a tuturor văţat Stabn, că pacea este în mâna oâcii, I. V. Stalin, care prin cuvintele
Periş, regiunea Bucureşti, a recoltat
anul trecut 4.700 kg. orz la hectar; gos celor ce muncesc din Republica ior şi sunt hotărîte s'o apere până la sale dă noi puteri oamenilor muncii în
podăria colectivă din Cărpiniş-Timi- Populară Română. capăt. Şi rând pe rarul, vorbitorul de lupta pentru viaţă, pace şi fericire.
