Page 10 - Albina_1952_04
P. 10
A L B I N A '
a
Se întăreşte gospodăria Cooperativa din Rasnic fruntaşa Ia achiziţii Restifue statului 400.000 lei
noastră Hotărîrea guvernului şi partidului cu Astfel, zilele trecute când numeroşi Iniţiativa patriotică
privire la consolidarea succesului re ţărani săraci şi mijlocaşi se adunaseră a membrilor cooperativei
Gospodăria noastră colectivă „Drum
nou“ a luat fiinţă in anul 1950. Înfiin formei băneşti a însemnat un puternic în fata cooperativei, comunistul Cata- din Sado va Veche
imbold în munca de achiziţii şi pentru nescu Virgil, casierul cooperativei şi
ţarea gospodăriei este rezultatul muncii
politice dusă de comunişti, care au mo cooperativa din comuna Rasnic, raio utemistul Constantin Predu, achizitorul Hotărîţi să contribue din toate pute
nul Prahova.
cooperativei, au valorificat împreună rile la întărirea succesului reformei bă
bilizat în jurul lor pe cei mai înaintaţi Prin munca de lămurire dusă de că peste 1.000 kg. porumb şi alte produse neşti, ţăranii muncitori din Sadova Ve
ţărani săraci şi mijlocaşi din comună. tre agitatorii de partid, s’a isbutit ca alimentare.
Am avut încredere în cuvântul parti che,,. raionul Caransebeş şi-au luat an
dului şi acum ne pare bine. Roadele în timp de trei săptămâni, cooperativa Chiar în aceiaşi zi, asemenea pilde au gajamentul să înapoieze statului suma
muncii noastre s’au văzut anul trecut. să achiziţioneze cantitatea de 7.173,200 fost urmate de numeroşi ţărani munci cu care a fost împrumutată cooperativa.
kg. porumb, 300 kg. grâu, peste 2.200
Despre aceasta, poate vorbi colectivistul[ ouă, etc. tori, printre care se numără şi ţăranul Adunarea generală a cooperatorilor a
Ardelean Mihai, care a robit cu întreaga sărac Gheorghe Tudoran. hotărît să restitue în cel mult 10 luni.
sa familie pe moşia boerului Hotfoludi Succesul sporirii achiziţiilor se dato- In felul acesta contribue cooperativa suma de 400.000 lei. Adunarea generală
Morca. Poate vorbi şi fruntaşul în reşte printre altele şi exemplului per din comuna Rasnic la lărgirea schim a stabilit şi modul cum va fi realizată
muncă Vilica Păcurar, care a slugărit sonal pe care l-au dat comuniştii, de bului de mărfuri dintre oraş şi sat. suma proprie care să înlocuiască banii
pe moşiile lui Hotfoludi Ferenţ şi Sîg- putaţi precum şi salariaţii cooperati înapoiaţi statului.
mund Acoş. vei. Aurel Frigioiu S’au luat următoarele măsuri:
Succesele dobândite în muncă însă — mărirea părţii sociale dela 50 lei
ne-au adormit vigilenţa. Aşa s'a făcut Uniunea raională a cooperativelor la 200 lei;
că în mijlocul nostru s’au putut strecura — membrii organizaţiei de bază,
duşmani. Ca şerpii se strecurasem prin de consum Agevacop-Tr. Severin activiştii căminului cultural şi salaria
tre noi chiaburii Brudasca Anton, Bol- şi-a însămânţat grădinile cu legum icole ţii cooperativei şi-au luat angajamen
dur Augustin, Bucium llie şi unealta tul să ducă muncă de lămurire pentru
lor Catanas Cozma, care reuşise să Pentru a aproviziona piaţa oraşului terenurilor cu apă, au fost construite atragerea în cooperativă a încă 300
ajungă până în comitetul de conducere, şi oamenii muncii cu zarzavaturi şi patru eleştee şi canalurile necesare. membri;
cn scopul de a lovi în gospodărie, pro legume din abundenţă, Uniunea raio Până în prezent au fost însămânţate — toţi membrii cooperatori îşi vor
vocând desbinare între conducere şi nală a cooperativelor de consum Turnu- 7,22 hectare cu mazăre timpurie, 4 achita în timpul cel mai scurt restan
colectivişti. Severin, încă din toamnă a luat mă hectare cu ceapă, 4 hectare cu usturoi, ţele din părţile sociale subscrise.
Demascaţi de către organizaţia de surile necesare pentru ca cele 31 hec etc; a fost pregătit totodată terenul In afară de acestea, adunarea gene
bază anul trecut, aceşti chiaburi au fost tare teren pentru grădinărie să fie pre pentru celelalte însăniânţări. rală a cooperatorilor a hotărît să se ia
asvărliţi afară din gospodărie. Se părea gătite şi însămânţate Ia timp. Terenu Din plantele prevăzute de însămân o serie de măsuri organizatorico-econo-
că am curăţat buruenile vătămătoare rile au fost arate şi îngrăşate cu peste ţat în urgenţa l-a, au fost însămân mice, care să mărească fondul de rul
din gospodărie. 60.000 kg. gunoi de grajd. Pentru a ţate 90 la sută. ment al cooperativei;
Dar cum se întâmplă acolo unde te obţine o producţie de bună calitate, Pregătindu-se temeinic şi însămân
renul nu este bine curăţat, aşa s’a în U.R.C.C. Agevacop a pregătit pe o ţând la timp terenurile ce le posedă. — viteza de circulaţie a mărfurilor
tâmplat şi la noi; sămânţa acestor bu- suprafaţă de 200 metri pătraţi răsad Uniunea raională a cooperativelor de va fi sporită dela 70 la 40 zile, elibe
rând astfel credite în valoare ds
rucni a încercat sancolţească din nou. niţe calde, în care au crescut răsadurile consum Agevacop contribue Ia întări 55.700 lei.
In şedinţa din ziua de 5 Aprilie anul rea noului leu şi la ridicarea nivelului — micşorarea cheltuelilor de regie in
curent, noi am demascat pe Săncrăian de ardei graşi, roşii şi varză timpurie. dc trai al oamenilor muncii. aşa fel, încât să se asigure o creştere a
Pavel, fost mare comerciant, Chichisan Deasemenea. în vederea irigării Ion Grasu rentabilităţii de 4 ori faţă de anul 195!.
Salavastru, agentul chiaburului Boldu' Astfel, se va adăoga la fondul propriu
Augustin, Masalor Vasile şi pe Pop Au suma de 82.000 lei.
gustin, traficant de piei, care rămă Local nou pentru căminul cultural
seseră camuflaţi pentru a ne lovi gos Către sfârşitul anului 1948 s’a deosebită au depus Petrea Chirilă, Conştienţi de datoria lorjn lupta pen
podăria. propus în organizaţia de bază Iftimie Sopila, Haralambie Latiş, tru consolidarea succesului reformei bă
Aşa am curăţat noi gospodăria noas neşti, ţăranii muncitori din Sadova
tră de aceste burueni. Vom ara terenul P.M.R. ca să se construiască noul Chirilă Chiriluş, Savin Alixevici şi Veche şi-au luat şi alte angajamente,
în aşa fel, încât sămânţa lor să nu mal local, cu puterile satului. Propune alţii. care să contribue la întărirea alianţei
rea a fost discutată la adunările
Ţăranii muncitori din comuna
încolţească printre noi. Acum am pornit căminului, purtată din om în om. Dorna Arin, raionul Vatra Dornei, dintre clasa muncitoare şi ţărănimea
cu şi mai mult avânt în îndeplinirea Câţiva mai îndoelnici stăteau deo sunt mândri de clădirea nouă a că muncitoare. Ei au hotărît să-şi valori
înainte de vreme a însămânţărilor de fice prin cooperativă tot prisosul de
primăvară, pentruca printr’o recoltă şi parte. Cei mai mulţi însă s’au ală minului cultural. Nu va mai trece produse. Pentruca acest prisos să fie
turat comuniştilor şi umăr la umăr, multă vreme şi vor avea putinţa ca
mai îmbelşugată, să dăm o puternică lo au pornit treaba. Ţăranii săraci şi să vină aci să vadă un film, să as
vitură aţâţătorilor l:a i■■ nou război. cât mai mare, ei şi-au luat angajamen
mijlocaşi au făcut muncă voluntară culte radio, conferinţe, sau să ci
Ciucă Ioan cu braţele sau ca carul, ba au mai tească ziare, broşuri şi cărţi folo tul să realizeze planul însămânţărilor
brigadier în gospodăria agricolă dat şi bani, fiecare cât a vrut, sau de primăvară cu 5 zile înainte de ter
colectivă „Drum Nou", din comuna materiale de construcţie, atunci sitoare. men.
Hida, regiunea Cluj când s’a simţit nevoie. Stăruinţă Albu Vasile Leon Bohatir
— — bb— — aa— — — ra»
Gazeta de perete zilnică „Glasul nici alte lucruri însemnate ca: pre
colhoznicului" apare în colhozul Gazeta de perete „Glasul colhoznicului" gătirea nutreţului pentru vite şi
„Steaua Roşie", raionul Ostro- repararea grajdurilor.
gojschi, regiunea Voronej, dela însămânţărilor, gazeta a publicat orar şi luând maşinile în păstrare Temele care se ridică în gazetă
începutul lunii Aprilie 1951. Gazeta articole şi informaţii privitoare la socialistă. sunt foarte felurite. Gazeta se inte
este un organ de luptă al organi fruntaşii la însămânţări, la activi Intr’un număr special, sub titlul resează de munca culturală cu
zaţiei de partid şi al conducerii col tatea colectivelor comsomoliste, la „Să întărim lupta împotriva pier masele, de cultură fizică şi sport şi
hozului. pentru întărirea producţiei munca agitatorilor. derilor în timpul strânsului recoltei altele.
colhoznice, pentru ridicarea produc Semănăturile au fost terminate şi să îndepărtăm lipsurile", „Glasul Gazeta de perete nu înfăţişează
tivităţii muncii şi creşterea şepte- într’un termen scurt şi la un nivel colhoznicului" a publicat articole numai viaţa colhozului. Ea oglin
lului. agrotehnic înalt. Acest succes se cuprinzând critici tăioase împotriva deşte evenimentele din ţară şi străi
Colectivul de redacţie al gazetei datoreşte şi muncii gazetei de pe proastei gospodăriri a combaineri- nătate. Regulat se dau informaţii
de perete, în frunte cu redactorul rete „Glasul colhoznicului". lor Vasile Pevnev şi Ivan Şvedov, despre marile construcţii ale comu
responsabil — comunista Alexan Când a început ultima şi cea mai care au secerat foarte de sus, lăsând nismului, despre evenimentele din
dra Mitrodanova Golovenco — a însemnată etapă a luptei pentru paiul înalt. Gazeta a arătat că acest Coreea. Multe articole interesante
adunat în jurul gazetei numeroşi recoltă, secerişul grânelor, gazetei fapt a adus după sine timpi morţi au apărut în gazeta de perete cu
colaboratori. Colectivul de cores de perete i-au revenit sarcini de pentru maşini şi unele pierderi de privire la lupta pentru pace.
pondenţi permanenţi, alcătuit din mare însemnătate. Organizaţia de recoltă. In gazetă apar adesea caricaturi,
30 de oameni, care fac parte din partid a colhozului, împreună cu Tovarăşul agronom Anikonov l-a înfăţişând lipsurile colhoznicilor.
felurite sectoare de producţie, scrie membrii colectivului de redacţie, au criticat pe brigadierul brigăzii I-a, Ele sunt desenate de coinsomolista
regulat articole. Gazeta „Glasul făcut planul pentru felul cum trebue Lobchin, pentru lipsă de disciplină Claudia Belonsova.
colhoznicului" ia parte activă la Colectivul de redacţie lucrează
toate evenimentele din viaţa colho sprijinită de către gazeta de perete, în muncă. Brigada nu a lucrat după un plan bine chibzuit, aprobat
zului. Ea biciueşte cu ascuţime lip strângerea recoltei, treeratul şi întruna şi ca urmare, s’a întârziat de organizaţia de partid.
surile care frânează desvoltarea însilozatul. legatul snopilor şi facerea clăilor. Un serios ajutor primeşte gazeta
colhozului. Povestind despre metoda cunos Materialele scrise, discutate apoi de perete din partea activiştilor clu
In timpul însămânţărilor de pri cutului combainer al Cubanului, şi în şedinţele de partid şi în şedin bului sătesc. Aceştia se îngrijesc de
măvară, gazeta de perete a publi pavoazarea gazetei de perete, orga
cat chemarea;-„Să creştem tot mai Dumitru Gontari, gazeta i-a chemat ţele conducerii colhozului, au dus la nizează cititul ei cu glas tare şi
mult recolta stalinistă!". Sub a- pe combainer! să urmeze pilda îndepărtarea lipsurilor. Odată cu discutarea observaţiunilor făcute de
ceastă lozincă, până la terminarea acestuia, lucrând după graficul aceasta, gazeta de perete nu a uitat colhoznici.