Page 11 - Albina_1952_04
P. 11
A L B I N A 9
Comuna Buda fruntaşă
Hotărîrea Consiliului de Miniştri în întrecerea patriotică
întrecerea patriotică pornită întră
privind introducerea minimelor agrotehnice comunele Buda şi Coloneşti, raionul
Zeletin, a adus ţăranilor muncitori din
Consiliul de Miniştri, în şedinţa din 28 Martie transplantatul la timpul stabilit şi producerea Buda suocese însemnate în realizarea
1952, seminţelor. însămânţărilor de primăvară.
Pentru introducerea în practica agricolă a c) In sectorul pomicol: curăţirea pomilor şl Urmând pilda comuniştilor Constanj
lucrărilor necesare măririi continue a producţiei terenului, aratul şi săpatul, folosirea îngrăşămin tin Dănăilă, Ion Isac, Dumitru LupchP
vegetale, telor, strângerea zăpezii în jurul pomilor, apăra an şi a deputaţilor Nicolae Darie, Du
In temeiul art. 72 din Constituţia Republicii rea contra rozătoarelor şi plantatul la timp. mitru Armeanu, Gheorghe Adam, care
Populare Române, d) In sectorul viticol: plantatul la timp, îngră au pus plugul în brazdă încă dela 25
şatul, desgropatul, tăiatul, arăcitul, legatul, pră Martie, ţăranii muncitori din Buda au
HOTĂRĂŞ TE şitul, culesul la timpul stabilit, îngropatul şi com- terminat în 10 zile însămânţările din
plectarea golurilor. epoca întâia.
ART. 1. Se stabilesc următoarele lucrări agri e) In sectorul protecţiei plantelor: Pornindu-se la vreme muncile din
cole ca minime şi obligatorii: — Lucrări de prevenire: tratarea seminţelor de epoca doua, în comuna Buda s’a însă-*
a) In sectorul culturilor de câmp: desmiriştirea, grâu, ovăz şi bumbac, stropirile la legume, pomi mânţat în 3 zile 91,75 hectare cu po
arătură adâncă de vară sau toamnă, folosirea şi vii, gazarea mazărei şi a materialului săditor; rumb.
îngrăşămintelor naturale sau chimice, curăţatul — Lucrări de combaterea cuscutei, orobanchei, Constantin C. Predescu
seminţelor, alegerea celor mai bune pre a paraziţilor la plantele industriale şi paraziţilor
mergătoare, semănatul în termenii stabiliţi, accidentali. corespondent
reţinerea zăpezilor, grăpatul culturilor şi arătu Se vor distruge şoarecii, hârciogii şi ţistarii.
rilor de toamnă şi primăvară, plivitul culturilor, ART. 2. Prezentele minime agrotehnice se vor
prăşitul, recoltatul în termeni optimi şi depozi executa în baza regulilor agrotehnice anexate, O noua întovărăşire
tarea separată a seminţelor pe soiuri. întocmite de Ministerul Agriculturii. în raionul Vaslui
Pentru bumbac se mai adaugă: rezervarea ART. 3. Prezentele minime agrotehnice şl
celor mai bune terenuri, amenajarea terenurilor reguli agrotehnice se aplică de toate gospodăriile In urma discutării Hotărîrii din 18
pentru cultura irigată, însămânţarea în tarlale agricole, oricui ar aparţine ele, precum şi de Septembrie 1951 a C.C. al P.M.R., mai
mari, mecanizarea semănatului şi prăşitului la către S. M. T. în toate gospodăriile în care exe mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi din
gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agri cută lucrări. satul Gura Munteni, raionul Vaslui,
cole colective. ART. 4. Ministerul Agriculturii şi preşedinţii au înţeles că pentru a se bucura de roa
b) In sectorul culturii legumelor: arătura comitetelor executive ale sfaturilor populare vor dele mecanizării şi pentru a putea apli
adâncă şi folosirea îngrăşămintelor, pregătirea pune în aplicare şi vor urmări executarea lucră ca cu folos metodele agrotehnice
răsadurilor, inclusiv repicatui, semănatul şi rilor prevăzute în prezenta Hotărîre. înaintate, este bine să-şi unească pă
mânturile şi să muncească într’o înto
Preşedintele Consiliului de Miniştri Director general vărăşire agricolă alcătuită după statu
PETRU GROZA al Treburilor Consiliului de Miniştri tul model.
PETRE BELLE Datorită activităţii agitatorilor orga
nizaţiei de bază Zanet Constantin şi
In pag. 6—7 Vasilescu Maria şi a deputaţilor Dârţu
Regulile agrotehnice pentru principalele plante de cultură Eleonora şi Volocaru Petrică, în înto
vărăşire au intrat 39 ţărani muncitori,
Intovărăşiţii şi-au ales un comitet
IN IN TÂM PINAREA LU I 1 M AI de conducere, care, în frunte cu preşe
dintele, tovarăşul istrati Ion, a organi
zat şi conduce munca pentru buna des
Am pornit întrecerea socialistă, pentru a dobândi recolte bogate făşurare a însămânţărilor de primă
vară. Lucrările la câmp au început
Gospodăria noastră colectivă se avut loc anume pentru pornirea nează cu şi mai mult avânt în în cele mai bune condiţiuni, arătura
întăreşte pe zi ce trece. In ea au întrecerii, aproape 100 ţărani colec muncă. Acum, în fruntea întrecerii fiind făcută cu tractoarele S. M. T.
intrat până acum 582 familii şi tivişti şi-au luat angajamentul de socialiste este brigada a 6-a, con Moara Grecilor, cu care întovărăşiţi!"
cuprinde 2.040 hectare. In gospodă a nu lipsi nici o zi dela muncă. Toţi dusă de Ştefan Toth. Jiac Ion îşi au încheiat contract.
rie, munca a fost bine organizată colectiviştii şi-au luat angajamen ţine angajamentul şi este fruntaş
încă dela începutul anului. Toţi tul de a face in aşa fel, ca până la în brigada sa. Constantin Dârţu
coiectiviştii au fost încadraţi în 11 împărţirea veniturilor nimeni să nu Datorită muncii în întrecere so corespondent
brigăzi, iar fiecare brigadă a fost aibă mai puţin de 80 zile-muncă. cialistă, până la 9 Aprilie au fost
împărţită în 5 echipe. Brigăzilor li Jiac Ion şi-a luat angajamentul să însămânţate 15,85 hectare mac, Schimb de experienţă
s’a repartizat inventarul agricol, pe fie mereu fruntaş în brigada 6-a 20,45 hectare mazăre, 6,35 hectare
bază de contract. din care face parte. orz, 118,51 hectare ovăz, 39,81 hec între căminele culturale '
Pentru buna desfăşurare a însă- La câteva zile după pornirea tare borceag, 84,25 hectare floarea
mânţărilor de primăvară, ne-a fost întrecerii, în fruntea muncii se aflau soarelui, 62 hectare sfeclă de zahăr, In comuna Boroaia, raionul Fălti
de un preţios ajutor, exemplul dat colectiviştii din brigada a 5-a, con 40 hectare ceapă, 62 hectare ustu ceni a avut loc o consfătuire pentru
de colectiviştii din Călăraşii Vechi, dusă de Slavco Popovici. Toţi mem roi, 22 hectare cu plante medicinale. schimb de experienţă între responsa
regiunea Ialomiţa, care au pornit brii acestei brigăzi depăşesc zilnic Astfel luptăm pentru o recoltă boga bilii echipelor de teatru dela căminele
munca în întrecere socialistă. norma cu 20—25 la sută; printre tă, pentru asigurarea hranei popo culturale. La această consfătuire au
Urmându-le pilda, toate brigăzile fruntaşi, se află comunistul Mun rului muncitor, pentru belşug în ca luat parte delegaţi din 15 comune.
din gospodăria noastră colectivă au tean Liuba, apoi Gera Ludovic, sele noastre. Delegaţii căminelor culturale din sa
pornit întrecerea socialistă, pentru Capăt Dumitru şi alţii. losif Jambor tele Buda şi Slătioara, comuna Râşca,
au arătat cum şi-au dus munca pentru
a dobândi recolte bogate. Pe fiecare zi, întrecerea socialistă membru în gospodăria colectivă din a atrage în echipa de teatru oameni în
La adunarea generală care a capătă forme tot mai vii, ne antre Cenad-Timişoara vârstă.
întâmpină 1 Mai grăbind însămânţările In comuna Giuleşti fac parte din e-
chipa de teatru fraţii Vasile, Gheorghe
In câmpia Banatului şi mai ales de lămurire, din casă în casă. To termine însămânţările cu 5 zile îna şi Elena Jitaru, activişti care s’au e-
în raionul Deta, zilele dela începu varăşul Zaharia Petre, membru inte de termen. După zilele ploioase videnţiat în munca de culturalizare a
tul lui Aprilie s’au arătat deosebit de partid, merge zilnic în cel puţin dela sfârşitul lui Martie, colectiviş ţăranilor muncitori. Organizaţiile
de frumoase, prielnice pentru des 8 case şi ţăranii pe care i-a vizi tii au pornit cu mare însufleţire la U.T.M. din comunele Giuleşti, Dumbră-
făşurarea tuturor forţelor în bătălia tat sunt printre primii la însămân- însămânţat, au terminat semănatul viţa, Dolhasca şi Fântâna-Mare, spriji
însămânţărilor de primăvară. Co ţări. In urma discuţiilor cu tovară culturilor din epoca I-a cu 4 zile nă din plin căminele culturale.
mitetul executiv al sfatului popular şul Zaharia ei au înţeles însemnă înainte de termen şi sunt pe termi Din discuţiile purtate a ieşit la ivea
Peciul Nou s’a îngrijit de mobili tatea cinstirii lui 1 Mai cu victorii nate cu semănatul porumbului, câ lă faptul că piesele care sunt prezentate
zarea ţăranilor muncitori la arat şi cât mai mari în campania agricolă nepii şi răsădesc zarzavaturile pe ţăranilor muncitori trebue să fie strâns
semănat, pentru ca să nu fie pier de primăvară. 15 hectare de grădinărie. legate de munca lor, de problemele
dut nici un ceas bun de muncă. Până în seara zilei de 11 Aprilie Pentru ca ţăranii muncitori din care-i frământă. Delegaţii căminelor
In cinstea zilei de întâi Mai, în ţăranii muncitori nu numai că au Peciul Nou să dobândească suc culturale din comuna Dolheştii-Mari,
trecerea patriotică cu alte comune terminat însămânţatul culturilor cese şi mai mari în cinstea zilei de Valea Bourei, Boroaia, Baia, Dolhasca
din raion, a luat un mare avânt. din epoca I-a, dar au semănat mare 1 Mai, se cere ca şi căminul să spri şi Fântâna-Mare, au arătat cum au
Mulţi ţărani muncitori din Peciul parte şi din culturile epocii a doua. jine bătălia însămânţărilor cu toate pregătit ei programul de teatru şi reci
Nou au terminat de semănat toate Au fost însămânţate pe lângă alte formele sale de activitate. Campa tări pentru a veni în sprijinul campa
culturile lor la 10 Aprilie. Fruntaşi plante şi aproape 100 hectare cu po nia însămânţărilor de primăvară nu niei însămânţărilor de primăvară.
sunt comunistul Diaconov Nicolae, rumb şi 7 hectare de cânepă, din este numai o treabă a sfatului Multe echipe artistice, ca cele din Dol
Fiţii Dumitru şi Pop Petru. cele 20 hectare contractate de ţă popular. Prin organizarea de şeză hasca, Boroaia, Dolheşti şi S.M.T. Făl
Sfatul popular s’a îngrijit ca ranii individuali cu întreprinderile tori, printr’o bună răspândire a ticeni au prezentat programe la locul
toate atelajele să iasă zilnic la de stat. cărţilor şi ziarelor, prin folosirea de muncă.
câmp, făcând un plan pe gospo In munca lor, ţăranii muncitori gazetelor de perete, activiştii cultu Din consfătuire s’a văzut că sprijini
dării de folosire a atelajelor şi con din Peciul Nou urmează pilda co rali pot şi trebue să dea un mare
rea campaniilor agricole este o datorie
trolând executarea acestui plan. Vi lectiviştilor din comună, care şi-au ajutor în bătălia însămânţărilor. de cinste a căminelor culturale.
teza zilnică a însămânţărilor creşte, luat angajamentul ca în cinstea lui
deoarece comuniştii, deputaţii şi în 1 Mai, marea sărbătoare a oameni M. Chirlac Alexandru Ţărăniţă.
văţătorii duc o susţinută activitate lor muncii din întreaga lume, să corespondent corespondent
