Page 12 - Albina_1952_04

* AL
TTTM iM nw nTrm nr ■iubii n n w iii m iim '~r li 11 ■ 'i pin i m.h ■ 11■— ni

Cuvântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu

Din însărcinarea Comitetului Central al In timp ce propaganda Imperialistă nul Republicii Populare Române mobili­ lul şomajului, care apăsa pe învăţător
Partidului Muncitoresc Român şi a Consi­ caută din răsputeri să provoace psihoza zează poporul întreg la lupta pentru înde­ profesori. După o statistică parţială,
liului de Miniştri al Republicii Populare războinică, oamenii simpli de pe tot glo­ plinirea cu succes a planului cincinal, pen­ tocmită în anul 1933 de Asociaţia g
Române, aduc Congresului Învăţătorilor bul salută cu profundă satisfacţie răspun­ tru industrializarea şl electrificarea ţării, rolă a licenţiaţilor universitari dîn
un călduros salut. surile clare şi categorice date recent de pentru transformarea socialistă a agricul­ mânia, dintre profesori 5 la sută oci
Felicit cu acest prilej pe învăţătoarele tovarăşul Stalin la întrebările cu privire turii pe baza mecanizării ei, pentru conti­ posturi sigure, 63 la sută ocupau po;
şl învăţătorii care au primit decoraţii şi la situaţia Internaţională. Tovarăşul Stalin nua creştere a nivelului de trai al ceior ce întâmplătoare, iar 32 la 6ută erau şon
titlul de învăţător emerit pentru merite a caracterizat în mod concis şl profund muncesc. Promovarea culturii, desvoltarea Cu excepţia unui număr restrâns de
deosebite în munca de instruire şi educare calea coexistenţei paşnice a capitalismului şcolii de toate gradele fac parte integran­ mente mai înstărite, pentru care şc
a elevilor, în acţiunea de lichidare a ne- şi comunismului, arătând că o convieţuire tă din politica de construire a socialismu­ nu constituia o preocupare, marea r
ştiinţei de carte şi de ridicare a nivelului paşnică a capitalismului şi comunismului lui, dusă de partidul şi guvernul nostru. a învăţătorilor a fost ţinută In mizeri*
cultural al masselor muncitoare. este pe deplin posibilă atunci când există Partidul şl guvernul au luat în ultima toate guvernele burghezomoşlercşti,
Congresul dumneavoastră constitue un de ambele părţi dorinţa de a colabora, când vreme o serie de măsuri cu caracter eco- s’au perindat la cârma ţării, oricare
eveniment de seamă în viaţa publică a există voinţa de a-şi îndeplini obligaţiile nomlco-financiar. printre care cea mal Im­ firma lor politică.
ţârii noastre. El este primul congres de asumate, când se respectă principiile ega­ portantă o constitue reforma bănească şl Nu s'ar putea spune totuşi că parii
acest fel. Însemnătatea lui constă înainte lităţii şi neamestecului în treburile in­ reducerile de preţuri. Realizarea cu deplin burgheze n’au manifestat un anumit
de toate în aceea că reuneşte delegaţi ai terne aJe altor state succes a reformei băneşti a dus la întărirea teres” pentru învăţătorime. Dar acest;
unuia dintre cele mai numeroase detaşa­ In actualele împrejurări Internaţionale, puterii de cumpărare a leului, la creşterea era interesul pentru condiţiile lor
mente ale intelectualităţii noastre — învă- apare cu o deosebită claritate contrastul salariului real la intensificarea schimbu­ viaţă, sau pentru propăşirea lnvăţămă
ţătorimea. Faţă de restul intelectualităţii, puternic între lumea capitalismului şi lu­ lui de mărfuri tntre oraş şi sat, la îmbu­ lui public, ci interesul pentru captarea
învăţâtorimea are anumite particularităţi. mea socialismului. nătăţirea aprovizionării celor ce muncesc. turllor învăţătorimii în preajma dife
Ea vine în contact ziln.c cu masse mari Tovarăşul Stalin ne învaţă că trăsăturile Reforma bănească a creat condiţiile favo­ lor alegeri şi pentru specularea în
populare, îndeosebi la sate. principale aJe legii economice de teză a rabile unul avânt şi mal mare în toate do­ rese politicianiste reacţionare a lnflue
Statul de democraţie populară l-a încre­ capitalismului contemporan sunt asigura­ meniile economiei noastre naţionale. Ea pe care o avea învăţătorul in rândi
dinţat învăţătorului o misiune înălţătoare rea unul profit capitalist maximaJ, prin deschide perspectiva aprovizionării popu­ populuţiet.
aceea de a forma pe noul cetăţean al ţării exploatarea, ruinarea şţ sărăcirea majori laţiei cu mărfuri de larg consum, alimen­ Clasele exploatatei;re şt'.au că învă
noastre, ziditor al socialismului, de a tăţli populaţiei din ţara respectivă, prin tare, textile şi altele, în cantităţi din ce în rul este respectat de populaţia ţărăne:
făuri cadrele noi. necesare construcţiei so­ înrobirea şi jefuirea sistematică a popoare­ ce mai îndestulătoare, a desfiinţării siste­ că la învăţător ţăranul vine să ceară
cialiste, capabile să aplice în viaţă ştiinţa lor din alte ţări. în special ale ţărilor îna­ mului de aprovizionare pe cartele şi intro­ de aceea toate partidele burghezo-mt
şi tehnica nouă. Învăţătorul are frumoasa poiate, şi, în sfâ-şit, prin războaie şl ducerii sistemului de preţuri unice. reştl — liberalii, naţional-ţărănlştll,
şi nobila misiune de a lupta pentru stârpi militarizarea economiei naţionale utili­ Pentru atingerea acestor obîective este ziştil, legionarii şi alţii — au că:
rea obscurantismului şi înapoierii cultu zate pentru asigurarea profiturilor celor necesară realizarea unei serii de sarcini prin demagogia cea mal abjectă, să
rade, de a duce în massele cele mai largi mai mari. care vă sunt cunoscute din recenta Hotă­ ttge învăţâtorimea de partea lor, pentri
făclia culturii şi ştiinţei înaintate. învăţă In Statele Unite ale Americll, ca şi în rî re a guvernului şl partidului cu privire prin ea, să câştige şi să amăgească maf
torimea are misiunea patriotică de a creşte alte ţări imperialiste, cu preţui înfome­ la consolidarea succesului reformei bă­ ţărăneşti. Exploatând starea matei
din tinerii noştri oameni devotaţi cu trup tării maselor populare, el asupririi pro neşti. Creşterea producţiei industriale şi mizeră a învăţătorimii, partidele
şi suflet poporului muncitor, patriei noas­ priuluL popor şi aj subjugării altor po­ sporirea continuă a productivităţii muncii, zo-moşlereşti împărţea u la dreapta
tre, Republica Populară Română, oameni poare, se cheituesc sume uriaşe pentru mărirea producţiei-marfă în agricultură, stânga promisiuni demagogice, pe car
devotaţi cauzei pocii, educaţi în spiritul înarmări, pentru ducerea criminalului răz­ întărirea legăturilor de producţie şi de uitau a doua zl după instalarea lor
frăţiei între popoare, al dragostei neţăr boi agresiv în Coreea, pentru înăbuşirea schimb între oraş şi sat, respectarea obli­ putere.
murite pentru eliberatoarea şi prietena luptei de eliberare a popoarelor coloniale. gaţiilor faţă de stat, ocupă un loc de frunte Deosebit de desgustătoare era dem
noastră. Uniunea Sovietică, pentru învăţă Goana înarmărilor sdu.ee profituri colo­ printre aceste sarcini. gla fasciştilor legionari, care — alătur
torul oamenilor muncii din întreaga lume, sale magnaţilor monopol işti americani. Po­ Se prevede un an agricol bun. A vom lozinci menite să înşele şl să dezorien
genialul corifeu al ştiinţei şi culturii, tova­ porului muncitor din Statele Unite ale condiţii prielnice unei recolte bune. Tre­ ţărănimea, ca „omul şi pogonul” —
răşul Stalin. (Aplauze puternice. Asisten­ Americii goana înarmărilor i-a adus şo­ bue mobilizată întreaga ţărănime munci­ străduiau să prindă intelectualitatea ş;
ţa în picioare ovaţionează îndelung şi scan­ majul şi nesiguranţa zilei de mâine, infla­ toare, pentru ca nlciun petec de pământ deosebi învăţâtorimea în mrejele mlst
dează numele tovarăşului Stalin). ţia şi scăderea continuă a nivelului de să nu rămână necultivat, pentru ca mulul şi obscurantismului, a’e cult
Aceasta este cu adevărat o misiune fru­ trai. Pentru nevoile culturale ale popu­ toate culturile să fie bine îngrijite crimei şi al morţii.
moasă şi înaltă, care cinsteşte şl înobUează laţiei, fabricanţii de armament nu găsesc iar toate lucrările agricole să se des­
pe acela căru a îi este încredinţată. Este fonduri; chiar după statistici oficiale. Sta­ făşoare în termen şi în bune con- In aceste grele condiţiuni material
o mare satisfacţie morală şi o mare feri­ tele Unite ale Americii au ajuns să aibă diţiuni. Depinde de efortul organizat şi spirituale, în acest climat de decadenţi
cire să dai societăţii, ţării tale, elemente milioane de analfabeţi perseverent al oamenilor muncii, ca să culturii, învăţătorii — deveniţi obiect
valoroase, culte, luminate, capabile de Şi mai grea este situaţia celorlalte ţări avem anul acesta o recoltă îmbelşugată, demagogiei partidelor •burghezo-moşier»
fapte de ispravă. Această satisfacţie înaltă capitaliste. Aşa numitul Pact al Atlanti­ ca să putem aproviziona pe oamenii muncii divizaţi între diferite partide reacţionar
îniocucşte cu prisosinţă unele mici cului şi Planul Marshall — arme ale poli­ cu mai multă pâine, mai multă carne, mai erau îndepărtaţi dela misiunea lor act
satisfacţii de ordin personaj, de care este ticii expansioniste şi agresive a imperia­ multe grăsimi vegetale şi animale, mai rată de răspândltori al ştiinţei, culturi
adeseori lipsit învăţătorul din mediul ru­ lismului american — au adus aceste ţări mult zahăr. luminii. Cel mai luminaţi dintre Învăţă
ral, spre deosebire de locuitorii marilor într'o stare economico-financiară dezas­ Putem spune cu siguranţă, cu încredere au luptat cu mult curaj împotriva ace
centre orăşeneşti Ce-i drept această deo­ truoasă. In Anglia se secătuesc rezervele, în forţele poporului muncitor, ale clasei condiţiuni vitrege. Se găsesc în ari
sebire este inevitabilă deocamdată, când de aur, este gâtuită industria civilă, o se­ muncitoare, ale partidului nostru, că ceea- sute şi mii de memorii de ale învăţători
procesul de ştergere a deosebirilor dintre rie de ramuri ale industriei naţionale, în­ ce ne-am propus în domeniu] îmbunătăţirii memorii cu privire la ravagiile analfab*
oraş şi sat este abia Ia primele sale începu­ deosebi cele producătoare de mărfuri de traiului celor ce muncesc, vom realiza, aşa mului, cu privire la grelele condiţiuni
turi. Partidul şţ guvernul nostru fac şi vor larg consum, cum este industria textilă, cum şl până acum am realizat toate cele ce ter.a’e care împiedicau pe fii de ţăran
face toate sforţările pentru a crea învăţă­ sunt lovite de o criză gravă. ne-am propus, ridicând noi întreprinderi şi urmeze şcoala, cu privire la nevoile o]
torului, în special celui deia sate, cornii- In Franţa şi Italia, bântue haosul eco­ centrale electrice, construind Canalul Du­ săteşti, date uitării de guvernele b u
ţiuni cât mai bune de trai şi de activitate nomic, inflaţia şi şomajul. Lovite de ex­ năre Marea Neagră, construind noi dru­ moşiereşti I Aceşti dascăli luminaţi me
pedagogică. (Aplauze). Partidul şl guver­ pansiunea economică americană, se închid muri, căi ferate, aşezăminte de cultură. sentimentele de recunoştinţă şl căldură
nul dau o înaltă apreciere muncii rodnice numeroase întreprinderi ale industriei na (Aplauze puternice). care mat fiecare om ai muncit le nutn
pe care o duc cu modestie şi abnegaţie ţionale franceze şi italiene. Jugul fiscal, pentru şcoala unde & învăţat în copilă
zecile de mii de învăţători, răspândiţi pe mizeria masseJor, criza de locuinţe, devin Tovarăşi şi tovarăşe, Câine dintre noi nu s'a apropiat cu un ;
tot întinsul ţării noastre. Numai o parte tot mai apăsătoare timent de emoţie şi de duioşie de fosta
dintre ei sunt membri ai partidului nostru. O cruntă mizerie, foamete şi teroare In domeniul învăţământului public, ca şcoală, care dintre noi nu-şi aminteşte
Dar în marea lor massă, ei au menirea de domnesc în Iugoslavia, vândută imperia­ şi în alte domenii, sau chiar într’o măsură drag şcoala şi pe acel care l-au înv;
a duce în popor cuvântul partidului, ei in­ liştilor americani de clica de spioni şi mai mare decât in alte domenii, regimul carte 1 Cu toate condiţiile grele din a
troduc în viaţă politica statului de demo asasini Tito-Rankovici. burghezo-moşieresc a lăsat ţării noastre o vreme, cu toate metodele câteodată 1
craţie populară. Politica de discriminare faţă de U.R.S.S., grea şi tristă moştenire. Clasele exploata­ bare de educaţie, care se practicau
De bună seamă, frfntru a-şi îndeplini de China, de ţările de democraţie popu toare nu erau Interesate să dea o largă des- şcoala veche, aceste amintiri bune şi
cu cinste misiunea, Învăţătorul trebue să iară, dictată de imperialiştii americani la­ voltare şcolii. Fabricanţilor şi moşierilor coastă recunoştinţă pentru cel care n<
fie ei însuşi bine Dregătit, să aibă bune cheilor lor din guvernele marshailizate, din ţara noastră nu le trebuia lichidarea învăţat, sunt vii în sufletul fiecăruia <
cunoştinţe ştiinţifice şi pedagogice. Aceste loveşte nu numai în interesele oamenilor analfabetismului. Ei nu erau interesaţi în tre noi. (Aplauze puternice).
cunoştinţe trebue să aibă I.a bază o cultură muncii, dar şi în cele ale întreprinzători­ culturalizarea masselor populare, deoarece Tovarăşi şi tovarăşe,
generală şi nu orice cultură, ci n cultură lor şi duce la pierderea unor avantajoase aceasta ar fi dus la o creştere a conştiinţei
cu adevărat progresistă, care ajută ome­ pieţe de comerţ exterior masselor, la intensificarea luptei lor pentru In situaţia şcolii, In situaţia învăţ;
nirea să meargă.înainte, — o cultură ca~e Se ascut necontenit contradicţiile din­ un trai mai bun. Clasele exploatatoare n’a- rimll şi în conţinutul învăţământului
se inspiră din învăţăturile marxism leninis­ tre ţările capitaliste. Totodată, creşte a- veau nevoie de un popor cult, ci de robi petrecut o schimtere hotăritoare după
mului. vântul luotei revoluţionare a oamenilor supuşi, care să lucreze pentru ele. Intere­ berarea ţării noastre ae către Armata
Menirea acestui Congres este de a ajuta muncii din ţările capitaliste şl al luptei sul lor pentru şcoală şi cultură se limita v'.etteă, după răsturnarea regimului k
pe învăţători în munca minunată pe care de eliberare naţională a popoarelor din la acele cunoştinţe pe care trebuia să le ghezo-moşîeresc de către oamenii" mui
o duc, pentru desfăşurarea cu succes a ţările coloniale şi semicoloniale. aibă omul muncitor dela oraş şi dela sat conduşi de Partidul Comunist Român,
revoluţiei culturale, de a da un avânt pu­ Cu totul alta este situaţia în lagărul so­ pentru a putea munci cu mai mult randa­ girnul de democraţie populară arată, d
ternic muncii de ridicare a nivelului cul­ cialismului şi păcii. Trăsăturile esenţiale ale ment în interesul capitaliştilor, moşierilor Instaurarea Iul, cel mai mare Interes p
tural şl profesional al maselor de învă­ legii econom’ce de bază a socialismului, şi al statului lor. tru desvoltarea Învăţământului public
ţători, de a determ na o cât mai activă ne învaţă tovarăşul Stalin, sunt: asigurarea Sub regimul burghezo-moşieresc ţara culturalizarea masselor. pentru pregăti
participare a învăţătorimii la activitatea satisfacerii maximale a necesităţilor mate­ viitorilor cetăţeni, constructori conştlc
obştească pe tărâmul construcţiei socialiste riale şi culturale, in permanentă creştere, noastră număra peste 4 milioane de anal­
şi îndeosebi al culturalizării maselor largi ale întregii societăţi, prin creşterea şi per fabeţi şl semianalfabeţi. După datele ofi­ al socialismului. La teza concepţiei re
ale poporului; de a pune în centrul preo­ fecţionarea neîntreruptă a producţiei so­ ciale de atunci, cu mult micşorate, numai muluj de democraţie populară asupra
cupărilor învăţătorimii însuşirea Învăţătu­ cialiste, pe baza tehnicii celei mai înain­ în anul 1933 peste un milion de copii de văţământului, asupra educaţiei tineretul
rii marxist-leniniste. deschizătoare de largi tate. stă nu cultul morţii, ci cultul vieţii, cu!
orizonturi. (Aplauze) O vie ilustrare a acestei legi o constitue vârstă şcolară nu puteau urma şcoala şl în-
Cunoaşteţi împrejurările internaţionale realizările grandioase ale Uniunii Sovie­ groşau astfel numărul neştiutorilor de muncii creatoare, cultul luptei dârze p
In care are loc acest Congres. Problema tice, care, ducând o consecventă politică carte. tru fericirea poporului. (Aplauze).
care preocupă în cel mai înalt grad po­ de apărare a păcii, ridică grandioase con­ Vorbind despre activitatea şcolară din Pentru a păşi la cor.9trulrea soclallsr
poarele iubitoare de pace şl libertate este strucţii ale comunismului, pune în aplicare anul 1933, anul sângeroasei represiuni de lut. a fost nevoie să se schimbe fun
problema apărării păcii. Împotriva aţâţă­ noi şi noi măsuri de ridicare a standardu­ la Griviţa, un fost ministru de instrucţie mentei principiile de organizare a şco
torilor unuj nou război mondial — Impe­ lui de viaţă al populaţiei, obţine noi şi publică al guvernului burghezo-moşieresc de orientare a învăţământului şl de înd
rialiştii americani şi englezi. lagărului noi succese pe calea înfloririi culturii şl de atunci a fost nevoit să recunoască că o J mare a cadrelor didactice.
războinic, în frunte cu Statele Unite ale a ştiinţei, succese printre care un loc de „frecvenţă atât de îngrijorător scăzută a Partidul nostru a înfăptuit reforma în
Americll, I se opune forţa mereu crescândă cinste îl ocupă cele ale şcolii sovietice elevilor, face Iluzoriu întreg învăţământul ţământuiui, care marchează hotarul In
a lagărului păcii, în frunte cu puternica de toate gradele, în care învaţă peste 40 primar la sate". Politica şcolară a burghe­ şcoala veche, burgheză, şl şcoala nouă
Uniune Sovietică, care are scrise pe dra­ de milioane de elevi şl studenţi. ziei şi moşierimli consta în restrângerea regimului de democraţie populară.
pelul ei luminoasele cuvinte ale tovară­ Acesta este exemplul admirabil care numărului şcolilor, în reducerea sumelor Reforma învăţământului a deschis I;
şului Stalin : călăuzeşte, în munca de construire a socia­ destinate învăţământului şi cadrelor di­ porţile şcolii pentru copiii oamenilor mi
„Pacea va fi menţinută şi consolidată, lismului, ţara noastră ca şi celelalte ţări dactice. cli.
dacă popoarele vor lua în propriile lor de democraţie populară. (Aplauze puter­ învăţătorii şi profesorii nu primeau cu Guvernul a sporit din an în an tom
mâini cauza menţinerii păcii şi o vor apăra nice). lunile salariul lor de mizerie. Mulţi din­ rile bugetare destinate învăţământului |
până jn capăt". Partidul Muncitoresc Român şi guvern tre dumneavoastră îşi amintesc de flage­ bl ic.