Page 13 - Albina_1952_04

j la Congresul învăţătorilor din R. P. R.

bugetul votat recent de Marea Aduna- asupra sarcinilor educaţiei politehnice, ca o obligaţie de onoare de a fi în fruntea Cu voinţă şi perseverenţă, îndreptând®*
Jaţlonală se prevăd pentru acţiuni so- anume de a da elevilor o serie de noţiuni luptei pentru îndeplinirea prevederilor pla­ ne cu hotărîre spre izvoarele marxlsm-le-
culturale peste 5 miliarde 300 milioa- fundamentale: despre electricitate, despre nului cincinal, cu privire la lichidarea com­ ninismului, călăuzindu ne de dragoste
el noi sau 106 miliarde lei vechi. A- aplicarea electricităţii în industria meca­ pletă a neştiinţei de carte în Republica pentru cultură, pentru popor, vom ieşbvic­
tă sumă reprezintă un spor de 19,4% nică şi chimică, despre planul de electri­ Populară Română. torioşi din această luptă. (Aplauze puter­
de anul 1951 şi 17,5% din totalul ficare (Goelro); elevii să frecventeze de La îndeplinirea tuturor acestor sarcini, nice).
tuielilor bugetare ale R.P.R. pe anul cel puţin 1—3 ori o instalaţie electrică, în interiorul şi în afara şcolii, sunt che­ Cunoaşterea temeinică a ştiinţe.l marxist
2. Aproape 40% din această sumă sunt uzine, sovhozuri; să cunoască elementele maţi să participe zecile de mii de profe­ leniniste, a adevărului ştiinţific despre na­
inate pregătirii cadrelor necesare con- agronomiei etc. Cadrelor noastre didactice sori şi de învăţători din şcolile Republicii tură, viaţă, societate, este necesară pentru
irii socialismului. (Aplauze), aceste indicaţii ale lui Lenin trebue să le Populare Române. aprofundarea oricărei ramuri a ştiinţei —
ute de mii de foşti neştiutori de carte au servească drept călăuză în activitatea lor In multe şcoli au apărut în ultimii ani fizica, chimia, matematica, fără să mal
•Ivit cursurile de alfabetizare cu durata pedagogică-educativă. învăţători noi crescuţi de regimul de de­ vorbim de istorie, iirnbă, literatură. Mate­
loi ani, iar în primul nostru plan de învăţătorul trebue să educe pe elevi în mocraţie populară. Acesta este un feno­ rialismul dialectic este călăuza sigură a
1 ani analfabetismul va fi pe deplin li- spiritul patriotismului socialist şl al inter­ men îmbucurător, dar noii învăţători re­ omului de ştiinţă. Numai această concepţie
lat. S’au înfiinţat câteva mii de noi naţionalismului proletar, în spiritul luptei prezintă o minoritate faţă de marea massă permite studierea lucrurilor şi fenomenelor
i elementare. In anul şcolar 1951,1952 împotriva duşmanilor interni şi externi ai a învăţătorimii, care s'a format la şcoala în mişcarea, desvoltarea şi transformarea
: cuprinşi în învăţământ 96%, din nu- regimului de democraţie populară. burgheză, în perioada când burghezia şi lor şi nu o prezentare scolastică, înţepenită
u! copiilor de vârstă şcolară, Trebue să se acorde o deosebită atenţie moşierlmea erau clase dominante, şi care a acestora. In ştiinţă se desfăşoară o luptă
ub regimul burghezo-moşieresc, minori­ studierii în şcoli a limbii române, făurită a fost hrănită cu ideile reacţionare ale ascuţită între materialism şi idealism, lupta
lor naţionale le era răpit dreptul la de popor prin eforturile a zeci de genera­ culturii burgheze. Împotriva concepţiilor Idealiste, pentru
>lă în limba maternă. Aplicarea de către ţii; a literaturii progresiste, clasice şi con­ Pentru a-şi putea îndeplini misiunea, triumful materialismului. Aceasta este în­
imul de democraţie populară a politicii temporane, care oglindeşte năzuinţele po­ pentru a-şi putea duce la bun sfârşit sar­ săşi lupta pentru progresul ştiinţei. D®-
■onale lenlnisl-staliniste se oglindeşte în porului, lupta şi cuceririle sale, a istoriei cinile, massa învăţătorilor nu are decât aceea, sarcina combaterii vederilor reaeţloe
; peste 3500 de şcoli elementare României, care înfăţişează lupta de un singur drum : acela al lichidării ve­ nare, idealiste, în diferite ramuri ale ştiin­
medii, precum şi în institutele de în- veacuri a poporului pentru libertate. chilor vederi burgheze asupra şcolii, asu­ ţei trebue să preocupe in cel mai înalt
ământ superior, In care predarea se învăţătorii şi profesorii trebue să cul­ pra metodologiei, al lichidării concepţiei grad pe profesorii şi învăţătorii noştri da
3 in limba maternă a minorităţilor na- tive mândria naţională pentru tradiţiile re­ burgheze asupra lumii şi vieţii. (Aplauze diferite specialităţi.
îale. voluţionare, progresiste ale poporului nos­ puternice). Marile desbateri ştiinţifice din Uniunea
Din grija partidului şi guvernului între tru, interesul şl dragostea pentru opera lui Fără îndoială că însuşirea concepţiei Sovietică în Jurul problemelor filosofici,
i 1948—1951 s’au întocmit şi tipărit Nicolae Bălcescu, Victor Babeş, Gheorghe marxist-leniniste asupra lumii, nu este un lingvisticii, biologiei şi fiziologiei, desco­
) de manuale şcolare noi într’un tiraj Marinescu, Aurel Vlaicu, pentru ope­ proces uşor, ci unul îndelungat şi adesea peririle remarcabile ale savanţilor sovie­
aproape 28 de milioane exemplare, rele realiste ale unor scriitori şi artişti ca anevoios, un proces care dă naştere unei tici în domeniul structurii materiei vii, al
tre care aproape 3 milioane de exem- Mihail Eminescu.lon Luca Canagiale, Ion lupte chiar în conştiinţa oamenilor, educaţi structurii atomului, al cosmogonie!, consfi-
re în limba maternă a minorităţilor na- Creangă, Gheorghe Coşbuc, Teodor Aman, în vechile concepţii şi in vechea mentalitate. tue izvoare de preţioase învăţăminte pen­
Nicolae Grigorescu. Dar, la întrebarea dacă învăţătorii formaţi tru cadrele noastre ştiinţifice şi didactice.
Uniunea Sovietică este centrul ştiinţei şl
• ,tru ca tânăra generaţie să-şi poată Tineretul nostru trebue învăţat să cu­ la şcoala veche pot să-şi asimileze concep­ culturii universale.
bogăţi cunoştinţele prin însuşirea Inain- noască şi să iubească minunatele frumu­ ţia marxist-leninistă, dacă ei pot să se
el culturi sovietice, prin reforma învă- seţi şl bogăţii ale ţării noastre. Pământul elibereze de balastul vechilor concepţii, Trebue să relevăm îndeosebi marele rol
ântului s’a introdus în programul şcolii patriei noastre ne oferă tot ceeace trebue dacă au condiţiile necesare pentru aceasta, pe care-1 joacă în desvoltarea a numeroasa
diu] limbii ruse, începând din clasa a pentru a face viaţa omului bogată şi fe­ trebue să răspundem categoric : Da Aceste ramurj ale ştiinţei (filosofie, lingvistică.
ricită. Avem câmpii mănoase, al căror rod
-a elementară. poate- fi înzecit, in măruntaiele pământului condiţii există. învăţătorii au aptitudinile Istorie şi altele) geniala lucrare a tovară­
şului Stalin,
„Marxismul şi problemele
Prin reforma învăţământului s'au creat intelectuale necesare pentru aceasta, au
nostru se găsesc: petrol, fier, cărbune şl
-me noi de învăţământ : şcoli de doi ani alte comori. încă necercetate. Avem că­ condiţii noi mult îmbunătăţite, de muncă lingvisticii", lucrare care marchează un
şi de trai. La putere nu se mai află bur­
nou pas în desvoltarea
materialismului
ntru muncitori, şcolile profesionale ale deri de apă, a căror putere, încă neîmblân­ ghezia şi moşierlmea retrogradă, obscu­ dialectic. Ridicându-se împotriva tendinţe,
zervelor de muncă, şcolile tehnice medii, zită, poate pune în mişcare sute de uzine rantistă. ci clasa cea mai avansată a so­ lor de înăbuşire a criticii in ştiinţă, tova­
1 institute superioare de învăţământ, pe întreg întinsul ţării Să înarmăm pe ti­ răşul Stalin proclama în această lucrare
cietăţii, clasa muncitoare, care şi-a pus ca
au creat recent Institutul de Ştiinţe nerii f'i ai patriei noastre cu puterea ştiin­ scop să construiască socialismul şi să li­ lupta de opinii pe tărâm ştiinţific, drept
xiagogiee de pe lângă M, I. P. şi Insti­ ţei, să aprindem în sufletul fiecărui tânăr chideze clasele exploatatoare. Invăţători- forţă metrice de dezvoltare a ştiinţei. A-
tui pentru Perfecţionarea Cadrelor Dl- mândria de stăpân al acestor bogăţii ne­ mea se bucură de sprijinul permanent al ceastă indicaţie a tovarăşului Stalin tre­
.etice. secate, şl râvna de a le pune în slujba po­ clasei muncitoare. Aşa dar există condi- bue să servească drept un îndemn puter­
Învăţământul nostru superior cuprinde porului, pentru binele omului, pentru în­ ţiunile materiale, politice şi morale favo­ nic pentru oamenii op ştiinţă şi cultură
5.000 de studenţi, viitori constructori de florirea patriei noastre. (Aplauze prelun­ rabile pentru ca perioada de asimilare a din ţara noastră, în lupta lor împotriva opL
aşini electrice necesare electrificării ţării, gite). concepţiei ştiinţifice asupra lumii să fie nillor reacţionare antiştiinţifice, în dome­
instructori de maşini grele, de care au ne- In procesul învăţământului trebue acor­ cât mai scurtă. însuşirea învăţăturii mar­ niul filologiei, fizicii, chimiei, biologie^
>e întreprinderile noastre metalurgice, dată o mare atenţie cunoaşterii nepreţuite­ xist-leniniste, conştiinţa superiorităţii el ştiinţei medicale şi a altor discipline ştiin­
darurgice, petrolifere etc., viitori econo- lor .valori ale culturii sovietice, studierii covârşitoare dă o înaltă satisfacţie spiri­ ţifice. (Aplauze puternice).
işti, agronom!, zootehnicleni, istorici, limbii ruse, a cărei cunoaştere ne dă putin­ tuală oricărui om de cultură cinstit. Un Prin contactul viu, permanent, pe care-1
rofesori, literaţi. ţa de a citi în original operele nemuritoare astfel de om de cultură, chiar fără a fi are învăţătorul cu massa populaţiei, în
Prin Ilotărîrea din 16 August 1951 a ale lui Lenin şl Stalin, operele lui Puş- membru de partid, pe măsura creşterii con­ sjiecial a populaţiei săteşti, el întâlneşte la
artidului şi guvernului s’au îmbunătăţit kin, Tolstoi, Gorki. Şcoala trebue să cul­ ştiinţei sale şi pe măsura însuşirii mar- fiecare pas formele ceie mai grosolane ala
ondiţiile de trai şi de muncă ale cadrelor tive sentimentul de prietenie şi colaborare xism-leninismulu! se apropie de partid — concepţiilor idealiste, obscurantist» şl
1 iee din învăţământul elementar şl frăţească cu marele popor sovietic, drago­ detaşament care cuprinde elementele cele mistice. Sarcina învăţătorului este da
x a. stea faţă de glorioasa Uniune Sovietică, mai avansate ale societăţii — şi devine un a combate misticismul şi prejudecăţile
Partidul şi guvernul au luat hotărîrea care ne-a eliberat şi ne ajută să ne clădim militant pentru marea cauză a lui Marx- de a explica fenomenele naturii, de a răs­
ie a clădi la Bucureşti un centru univar- patria noastră socialistă, faţă de cel mai Engels-Lenin-Stalin. pândi adevărul ştiinţific asupra originii
itar, care va cuprinde o nouă clădire a bun prieten al poporului nostru, tovarăşul In ultimii ani s’au tradus în româneşte pământului, vieţii şi a omului. Cunoaşterea
Jniversltăţii ,,C. 1. Parhon", precum şi clă- Stalin. (Aplauze puternice. Congresiştii o- numeroase lucrări ale clasicilor marxism- acestor adevăruri trebue să contribue la
llrl pentru un număr de Institute tehnice vaţionează îndelung pentru Uniunea Sovie­ leninismului. Tezaurul nesecat al ştiinţei mobilizarea oamenilor muncii şi îndeosebi
le învăţământ superior: energetică, me- tică şi marele Stalin). marxist-leniniste se află astfel la înde­ a tineretului la munca constructivă, crea­
alurgie, chimie, construcţii etc. Tovarăşi şi tovarăşe, mâna oricui. Să-l folosiţi din plin, tovarăşi toare, pentru construirea unei vieţi feri­
Actualmente se elaborează un vast plan şi tovarăşe, pentrucă în măsura în care cite, nu pe lumea cealaltă, ci pe lumea
veţi pune stăpânire pe el, veţi putea lua
le durată pentru pregătirea, prin şcoală, Vorbind despre rolul social al învăţători­ parte din ce în ce mai activ şi cu mai mult asta. Se ştie că, pentru a ţine în jug pe
î cadrelor necesare In toate domşniile lor, în cuvântarea ţinută în anul 1918 la succes la construirea societăţii socialiste, muncitori şi ţărani, moşierii şi capitaliştii
dădeau celor flămânzi şi goi, în locul li­
instrucţiei socialiste, plan care va fi Congresul învăţătorilor Internaţionalişti la făurirea culturii socialiste în conţinut
supus aprobării Comitetului Central şi din toată Rusia, marele Lenin a 6pus : şi naţionale în formă, la înflorirea şi pro­ chidării suferinţelor ş' lipsu-ilor depe a-
guvernului. S’a depus o muncă intensă în „Armata învăţătorilor şi profesorilor păşirea patriei noastre. (Aplauze puter­ ceastă lume, numai speranţa într’o fericire
vederea elaborării planurilor de învăţă­ trebue să-şi pună sarcini culturale gigan­ nice). pe lumea cealaltă.
mânt la toate obiectele pentru şcolile de tice şi, în primul rând, trebuie să devină Noi, comuniştii, luptăm pentru a fă irl
toate gradele şi de tipuri diferite — după armata principală a învăţământului socia­ Există vreo forţă care să poată împie­ fericirea pe pământ. In activitatea noastră
model sovietic. Continuă munca de pro­ list". Insă — continuă marele Lenin — „Nu dica dragostea şi dorinţa învăţătorimii de ne întemeiem pe cunoaşterea legilor na­
filare a învăţământului superior şi a te poţi limita la cadrul îngust al activităţii a se avânta spre culmile ştiinţei marxfst- turii şi societăţii şi ne călăuzim de ela
învăţământului mediu tehnic. didactice. Cadrele didactice trebue să se leniniste ? Nu există asemenea forţă ! Dacă în interesul fericirii şi buneistări a oa­
mai sunt printre învăţători unii care se
Aceste fapte ilustrează grija partidului contopească cu întreaga massă muncitoare cramponează de ideologia burgheză retro­ menilor muncii.
Drumul pa care suni chemaţi să meargă
şi a guvernului pentru şcoală şi cultură, care luptă. Sarcina pedagogiei noi este de gradă, elemente prinse în păienjenişul ob­ învăţătorii — şi, în general, intelectualii
pentru formarea de cadre noi, pentru edu­ a lega activitatea didactică de sarcina or­ scurantismului şi al misticismului, al na­ devotaţi poporului — este drumul parti­
carea tinerei generaţii de ziditori ad ganizării socialiste a societăţii". Această ţionalismului şi cosmopolitismului, apoi cipării active la făurirea acestei vieţi feri­
socialismului. sarcină de a lega activitatea didactică de aceştia nu formează decât o minoritate cite, pe care ne-o aduce construirea so­
Statul şi partidul încredinţează învăţă­ sarcina organizării socialiste a societăţii infimă de oameni avuţi, interesau în res­ cialismului în patria noastră (Aplauze pu­
torilor milioanele de cetăţeni de mâine; o are şi învăţătorimea din ţara noastră. taurarea vechilor stări de lucruri nepăsă­ ternice).
le încredinţează misiunea de a forma, învăţătorului îl revine un rol de seamă tori faţă de interesele culturii, faţă de Să vă slujească drept exemplu tipul so.
începând cu şcoala elementară, cetăţeni de în lămurirea ţărănimii muncitoare asupra şcoală şi faţă de luminarea poporului. vietic ai învăţătorului, cu temeinicia de cu­
tip nou, oameni noi ai societăţii socialiste. avantajelor mecanizării agriculturii, ale în­ Fiind în număr restrâns faţă de marea noştinţe care îl caracterizează, cu conştiin-
Ce răspundere mare pentru învăţători şl tovărăşirilor de lucrare în comun a pă­ massă a intelectualităţii învăţătoreşti. ei c’ozitatea şi modestia lui, cu devotamentul
totodată ce cinste înaltă! mântului, asupra superiorităţii gospodării­ nu pot constitui o piedică serioasă pentru său nemărginit faţă (ie popor, faţă de cau­
In lucrările sale, marele Stalin ne aver­ lor agricole colective. aceste masse, şi nu va fi necesar un efort za lui Lenin şi Stalin. Studiaţi cu perse­
tizează împotriva „diletanţilor şi atotştiu­ învăţătorul trebue să fie exemplu în prea mare pentru combaterea şi îndepăr­ verenţă experienţa admirabilă a şcolii so­
torilor" şj ne învaţă că societăţii socia­ îndeplinirea obligaţiilor cetăţeneşti faţă de tarea lor, odată ce marea massă a învăţă­ vietice, adevărat focar al ştiinţei şi cul­
liste îl trebue oameni culţi, având cunoş­ stat şi 6ă lumineze ţărănimea muncitoare torilor a luat în serios misiunea sa de fac­ turi'., făuritoarea minunatelor generaţii de
tinţe ştiinţifice solide, capabili să devină asupra obligaţiei patriotice de a respecta tor activ al vieţii publice. constructori ai socialismului şi comunismu­
buni specialişti, oameni folositori societă­ cu sfinţenie legile Republicii Populare Ro­ învăţătorimea legată de popor şi devo­ lui.
ţii, î-n orice domeniu vor lucra. mâne, mobilizând ţărănimea 6ăracă şi mij­ tată poporului, trebue să lupte pe întregul Faceţi ca acest C m.eres să aducă o con­
Elevii pe care-i creşteţi astăzi în şcoală, locaşa la lupta împotriva chiaburimii — front, pe frontul ridicării nivelului învă­ tribuţie nouă ia desvoltarea şcolii noastre,
vor fi mâine stahanoviştl, tehnicieni, peda­ exploatatoarea ţără..imii muncitoare. ţământului, al creşterii de cadre noi pen­ chemată să pregătească omul cu o înaltă
gogi, Silvanii. Şcoala este izvorul princi­ „Să devină una din verigile care unesc tru industrie, agricultură, comerţ, coope­ cultură, omul societăţii socialiste pe oare
pal de cadre pentru construirea socialis­ massele ţărăneşti cu clasa muncitoare — raţie, pentru diferitele sectoare ale vieţii o construim.
mului. Denceea, este necesar ca şcoala lată sarcina principală a învăţătorului dela culturale, să lupte pentru lichidarea anal­ Fiţi la înălţimea sarcinii do cinste, pe
noastră să predea elevilor cunoştinţe ştiin­ sat, dacă vrea într’adevăr să servească fabetismului şi răspândirea culturii în care v’o încredinţează poporul muncitor,
ţifice în legătură indisolubilă cu practica, cauza poporului său, cauza libertăţi! şi in­ masse. Învăţătorii au datoria să lupte îm­ guvernul Republici! Populare Române,
cu activitatea în producţie. dependenţei poporului" — a spus în anul potriva moravurilor vechii societăţi şi îm­ Partidul Muncitoresc Român.
Spor la muncă Congresului învăţători­
In acest sens. încă în anul 1920, Lenln 1925 tovarăşul Stalin, cu prilejul Congre­ potriva elementelor retrograde, obscuran­ lor in siujba poporului muncitor, a socia­
tiste, din rândurile proprii, care încearcă
cerea şcolii sovietice ,,de a pune ca sarcină sului învăţătorilor din Uniunea Sovietică. să frâneze mersul înainte al învăţămân­ lismului şi a păcii, în slujba răspândirii
învăţătorul are un mare rol în răspândi­
necondiţionată trecerea imediată la învăţă­ culturii înaintate în popor. în slujba feri­
mântul politehnic, de a face de îndată paşii rea cunoştinţelor ştiinţifice în popor, în tului, profitând de buna credinţă a oame­ cirii poporului! (Aplauze puternice şi înde­
nilor cinstiţi, de libertăţile regimului de
imediat accesibili înspre învăţământul lupta împotriva misticismului .şi prejude­ democraţie populară, de lipsa de vigilenţă lung repetate. Congresiştii în picioare ova­
căţilor, împotriva stării de înapoiere cultu­
politehnic". In continuare, Vladimlr rală lăsată moştenire de regimul burghez.o- şi de combativitate a unora dintre învă­ ţionează cu entuziasm scandând numele to­
Ulei Lenin dădea o serie de indicaţii moşicrcsc. învăţătorul trebue sa considere ţători. varăşului Gheorghe Gbcorghiu-Dej).