Page 14 - Albina_1952_04

fi A L B l N A

REGULILE AGROTEHNICE

PENTRU PRINCIPALELE PLANTE DE CULTURA

Publicăm mal Jos extrase din broşura platforme şl se udă din când în când. însămânţările numai cu maşina în rân­ (folosind ultima urmă a roţii maşinii de
„Regulile agrotehnice pentru princi­ Dospirea are loc în cca. un an. După duri. semănat);
palele plante de cultură". primele 6 luni, se reface grămada de Pentru culturile ce se seamănă des, — Maşinile ce seamănă cu tractoru!
1—2 ori, amestecându-se bine. Se adau­ distanţele între rânduri sunt cele de­ vor fl înzestrate cu marcatoare, pe ur­
ARATURA DE PRIMA VARA gă cca. 1—2% var.
terminate de construcţia maşinilor şl ma cărora, la întoarcere, va călca roata
In cazul când nu s’au putut ara din Se foloseşte ca îngrăşământ de bază, nu se vor mal face modificări. din faţă a tractorului în urma doua. Iar
toamnă toate suprafeţele, se vor ara sau la plantarea cartofilor şl legumelor, La semănatul plantelor prăşitoare: cele cu tracţiune animală vor fl înzes­
iarna când terenul este amorţit sau în dându-se 8—20 tone la ha. porumb, floarea soarelui, sfeclă, fasole, trate cu avan tren (partea dinaintea ma­
primăvară, cât mai timpuriu posibil, soia, ricin, sorg pentru sămânţă şi mă­ şinii de semănat).
pentru a împiedica pierderea uaiezelei Cenuşa turi, năut, bob şi al culturilor ce se Acest lucru prezintă deosebită impor­
din sol. seamănă în mod special pentru a fl tanţă mai ales atunci când îngrijitu!
Arătura se execută la 18—20 cm. a- Este un îngrăşământ ce conţine cca. prăşite: mei, mazăre, linte, raplţă, culturilor urmează să se facă mecani­
dâncime şi se grăpează în aceeaşi zi, 7— 36% potasiu, 2—8% fosfor şl mac, cânepă, diverse culturi semincere zat.
înainte de fiecare popas. Când arătura 8— 25% calciu, după planta dela care — se vor folosi din plin maşinile spe­ Pe o parcelă va lucra un singur agre­
se face cu tractorul, se grăpează odată provine.
în agregat cu plugul şi dacă mai este Se dă cu 10—15 zile înainte de se­ ciale, Iar cele obişnuite se vor modifica gat. Tractoristul ce însămânţează par­
după nevoie. Modificarea acestora se cela o va îngriji şi în timpul vegeta­
nevoe, se mai grăpează odată oblic (pie­ mănat sau la arătura de toamnă, în face prin înlăturarea a o parte din brăz- ţiei.
ziş) pe direcţia brazdelor. cantitate de 500—600 kg/ha, răspân- dare sau discuri, lăsându-se numai nu­ Semănatul culturilor prăşitoare cu
Odată cu arătura de primăvară, se dindu-se cât mai uniform. Se poate da
îngroapă şi bălegarul de grajd, bine pu­ şi ca îngrăşământ în timpul vegetaţiei. mărul de brăzdare sau discuri necesare maşina se va face numai în suveică
pentru a se realiza distanţele de car» (întoarcere pe loc), fiind cu desăvârşire
trezit. Nu se dă pe sărături. Ca să nu se pră- e nevoie între rânduri. Interzis semănatul în figuri.
Arătura de primăvară se lucrează cu fuiască, se amestecă cu pământ.
Adâncimea semănatului (Se indică în­
grapa sau extirpatorul — la nevoe — Ingrăşămlntele chimice Maşinile speciale de semănat, prăşl- tr’un tabel adâncimea semănatului pen
toarele, precum şl maşinile cu
lin­
ca şl arăturile de toamnă. Azotatul de amoniu conţine 33% a- guriţe de semănat cereale se pot aranja tru flecare plantă).
ÎNGRĂŞĂMINTE zot. şl pentru semănatul în cuiburi.
Bălegarul de grajd Se introduce în sol ca îngrăşământ Culturile valoroase şl îndeosebi IGIENA CÂMPULUI
Bălegarul e dospit şi are cea mal la semănat şl mal ales în timpul vege­ grâul, Inul şl cânepa pentru fuior, se Măsurile tehnlco-organlzatorlce pre­
mare putere de îngrăşare, când a căpă­ taţiei. Se dă pe solurile alcaline şl vor semăna în rânduri încrucişate, adică ventive pentru apărarea câmpului şl
tat o culoare cafenie închisă, iar paiele neutre (care nu sunt acre) la toate cul­ jumătate de sămânţă se seamănă într’o culturilor de îmbâcsire cu buruieni şi
din el se rup uşor în furcă. Aceasta se turile. direcţie şt cealaltă jumătate perpendicu­ dăunători, fac parte din sistemul de lu­
realizează de obicei după un timp de Azotatul de amoniu şl calciu conţine lar pe prima, mărindu-se şi norma de crări denumit igiena câmpului.
3—4 luni de putrezire în platformă. 20 % azot; se poate folosi pe terenu­ sămânţă cu 15—20%. 1. Distrugerea buruienilc-r de pe ha­
Pentru ca să se îngroape sub brazdă rile acide (acre) la toate culturile, o Pentru semănatul Inului de fuior, se turi (răzoare), drumuri, şosele, căi fe­
odată cu aratul, bălegarul trebue trans­ parte la semănat, Iar restul în timpul folosesc maşini speciale ce seamănă în rate, locuri virane, coaste, râpl, terase.
portat la câmp în preziua aratului. vegetaţiei. rânduri înguste, 7—8 cm. Islazuri (păşuni), fâneţe, plantaţii, mar­
Dacă aceasta nu e posibil, atunci căra­ Azotatul de sodiu conţine 16% azot; In lipsa acestora se pot aranja şl se- ginea pădurilor, etc', trebue să se facă
tul se face pe îndelete, cu mult înainte se poate folosi pe toate solurile, în mănătorlle obişnuite, micşorându-se dis­ regulat la apariţia lor şi în orice caz
de arat, şi se aşeză în stive bine înde­ special pe cele acide, la toate culturile tanţele între rânduri până la 8—9 cm. înaintea înfloririi buruienilor, pentru a
sate la capătul locului, pe un strat de şi mai ales la sfecla de zahăr, la semă­ Terenul trebuie să fie foarte bine pre­ le împiedica să producă seminţe.
pale, apoi se acoperă cu un strat de pă­ nat sau în timpul vegetaţiei. gătit şi curăţit de coceni de porumb, 2. In câmp plivitul, combaterea cus
mânt de 20 cm., spre a-1 feri de vânturi Sulfatul de amoniu conţine 20—21% floarea soarelui pentru a nu se înfunda cutei şl lupoaiei se execută în acelaş
şi ploi. Imprăştierea lui se va face în azot, se poate folosi pe toate solurile tuburile aprepiate ale maşinii. timp pe toate loturile.
momentul aratului. La fiecare 3- -4 ha. alcaline (leşietice) şi neutre. Pe solurile 3. Pentru a se distruge Insectele şl
se face o grămadă separată. acide, este necesar să se aplice un a- La semănatul culturilor în amestec, germenii de boli, din resturile de
Bălegarul poate ajuta oricărui fel de mendament calcaros. Se foloseşte la este bine ca o plantă să se semene în­
plante (bumbac, floarea soarelui,' po
pământ. toate culturile şi în special la culturile tr’o direcţie, iar cealaltă perpendicular rumb etc.) rămase pe câmp după recolta­
Pe cele uşoare, nisipoase şi ce ume­ irigate. pc prima. In primul rând, se seamănă re, acestea se vor aduna şi se vor arde.
plantele ce se introduc mal adânc. La
zeală puţină, le leagă, le măreşte pu­ Superfosfatul conţine 14—20% fos­ ici sc seamănă şi plantele furajere pe- 4. Identificarea şi combaterea vătă­
tinţa de a reţine mai multă apă, fă- for. mătorilor.
cându-le mai roditoar-e. La aceste pămân­ Se foloseşte pe toate solurile, dar în lene, sub plantă protectoare. Câmpul va fi controlat regula* şi cu
Gospodăriile individuale vor folosi
turi e nevoie de 10—15 tone de băle­ special pe cele neutre şl alcaline. Se dă din plin maşinile de semănat existente, deosebire acolo unde în anii trecuţi au
gar bine dospit la ha. tuturor culturilor, cea mal mare parte în aşa fel ca suprafaţa semănată cu ma­ fost atacuri, pentru a se identifica dela
Solurile din regiunile mai reci, cu ca îngrăşământ de bază, Iar restul în şina să fie cât mal mare. Început vătămătorii plantelor şl a-i corn
ploi mai multe (podzolurile), care sunt timpul semănatului sau vegetaţiei. Pentru culturile prăşitoare, acolo bate mai uşor.
grele, spălate şi sărace, când sunt în­ unde lipsesc maşinile se recomandă să Cazurile semnalate se vor anunţa
grăşate îşi îmbunătăţesc structura şi SAMANŢA* Şl PREGĂTIREA EI se semene în cuiburi, rândurile fiind imediat telefonic şl telegrafic, organe­
*91 măresc rodnicia prin faptul că de­ Tratarea seminţelor însemnate cu marcatorul, astfel: lor agricole.
vin mai afânate, se încălzesc mal uşor In lung şl lat, adică în patrat — pen­ In acelaş timp, se va organiza comba­
se îmbogăţesc în substanţe hrănitoare, Seminţele de grâu, orz şi ovăz. con­ tru porumb, floarea soarelui, pepeni, terea cu mijloace looale, fără a se aş
e astfel de soluri se dau 20—30 tone diţionate şt cu putere de încolţire veri­ dovleci, ricin, dându-se astfel posibili­ tepta alte dispoziţluni.
de bălegar la ha. mai puţin dospit. ficată, se vor trata obligatoriu contra tatea să sc lucreze cu prăşitoarea în 5. Reglementarea păşunatului pe
Pe solurile mijlocii din regiunile cu măluret şi tăciunelui. lung şl în lat; câmp. Se interzice păşunatul cuburilor
mai puţină umezeală, este nevoie să se Tratarea grâului contra măluret se — în lung, pentru cartofi, sorg pen­ de orice fel, cu excepţia semănîturilor
dea lS-'tiO tone bălegar potrivit de dos­ face conform instrucţiunilor anuale date tru sămânţă şi mături, distanţa între făcute special în acest scop. La fel, este
pit. de Ministerul Agriculturii. cuiburi urmând a se potrivi în confor­ Interzis a se lăsa vitele pe arături, căci
Bălegarul de grajd se dă direct (în Tratarea contra tăciunelui sburâtor şl mitate cu Indicaţiile ce se dau pentru la bătătoresc şl răspândesc în acelaş
anul când se face cultura) la culturile îmbrăcat al ovăzului, se face pe cale culturile respective, în partea specială timp, un mare număr de seminţe de
cu o valoare mare industrială sau peri­ umedă cu soluţie slabă de formol (la a lucrării. buruieni purtate în lână, cozi, coame, pe
oadă lungă de vegetaţie, cum sunt plan­ 100 litri apă se dă 350 cm. c. de forma- copite, precum şi în balegă.
tele prăşitoare : sfeclă, cartofi, porumb, lină 40%); socotind 270 litri soluţie La întretăierea urmelor lăsate de
floarea soarelui, legume, bumbac şl pentru 1.000 kg. sămânţă, prin scufun­ marcator, atunci când s’au făcut urme LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE
cânepă. dare. în lung şi în lat sau la distanţe soco­
Bălegarul se dă sub brazdă, odată Tratarea contra tăciunelui sburător al tite din ochi când s’au însemna* urme îngrijirile de primăvară
cu arătura adâncă. grâului şi orzului se face numai în in­ numai în lung, se fac cuiburi cu sapa Primăvara de timpuriu, imediat ce se
Bălegarul foarte bine dospit sau stalaţii speciale. sau săpăliga, se pun 3—4 seminţe sau poate ieşi la câmp, toate semănăturile
mraniţa, se dă ca hrană suplimentară Sămânţa de porumb, ce se va semăna un cartof şi apoi se acoperă cu pământ. ieşite viguroase din Iarnă se g"ăpeazâ
In timpul vegetaţiei. Cantităţile ce se pe loturile semincere, se va trata cu Odată cu însămânţatul în cuiburi se re­ deacurmezlşul rândurilor; parcelele
dau la ha, variază după felul plantei, prafuri contra măluret, 150 g. la 100 comandă să se facă îngrăşatul la cuib, mici se grăpează oblic.
bogăţia solului în substanţe hrănitoare kg. sămânţă. îndeosebi la cartofi, porumb, pepeni, Culturile ieşite slabe se vor grăpa
şl starea de umezire a solului. Tratarea seminţelor se face după In­ dovleci, floarea soarelui, cu bălegar de după ce s’au întărit şl numai după indi­
Mustul de bălegar se foloseşte la : strucţiunile detailate ale Ministerului grajd bine putrezit şl chiar îngrăşă- caţiile tehnicienilor.
— udarea bălegarului insuficient de Agriculturii, la centrele stabilite de mite chimice. Pe porţiunile unde culturile sunt des­
umed ; sfaturile populare. Se pot da câte 200—300 gr. bălegar călţate, se dă cu tăvălugul după indica­
— udarea grămezii de compost sau Responsabilul centrului va ţine evi­ la cuib sau 150—200 gr. amestec de ţiile tehnicienilor.
— ca îngrăşământ suplimentar în denţa zilnică a cantităţilor tratate. bălegar cu îngrăşăminte chimice din Culturile de toamnă trebue neapărat
timpul vegetaţiei, în care caz se dă Responsabilul centrului va fl ajutat care 70—80% bălegar şi 20—30% în­ plivite în primăvară, odată sau de două
2—5 tone la ha. subţiat cu 2—3 părţi de către şefii de sectoare, care vor mo­ grăşăminte chimice — azotat de amoniu, ori ; pe loturile semincere se va fac?
apă. biliza şi îndruma agricultorii spre a- superfosfat şi sare potaslcă — după ne­ şi secăritul.
Apoi, se va da superfosfat, dacă cul­ ceste centre, conform planului întocmit voile plantelor, cerinţele în îngrăşă­ La secară, se va face polenizarea
tura respectivă nu l-a primit ca îngrăşă­ în acest scop. Gospodăriile agricole de minte fiind indicate în partea specială artificială suplimentară.
mânt de bază. stat şi gospodăriile colective vor trata pentru fiecare plantă în parte. Lucrarea începe când secara e în
După ce mustul a pătruns în pământ, sămânţa în cadrul gospodăriilor. Agen­ Plantatul de vară al cartofilor se va floare şi se face dimineaţa, după ce s’a
solul se lucrează cu grapa sau cu o u- tul agricol va întocmi un plan de face în lipsa maşinilor de plantat car­ luat rouă, repetându-se din 2 în 2 zile
nealtă pentru lucrarea între rânduri. muncă pe sectoare, gospodării şl zile, tofi, numai în urma marcatorului şi la Se execută de doi oameni ca~e trag
pentru a evita aglomerarea şi timpii casma. o funie pe deasupra lanului, atingând
Găinaţul păsărilor morţii. In acest scop, se înfige casmaua la uşor spicele pentru a scutura polenul.
100 kg. găinaţ conţine în mijlociu : ndânclrnea de plantat şi printr’o uşoară
J.6 kg. azot, 1,5 kg. fosfor, 0,8 kg. po­ SEMĂNATUL mişcare laterală, se deschide, fără a CEREALE DE PRIMAVARA
tasiu şl 2 kg. calciu. Timpul semănatului se fixează de că­ scoate casmaua, o groapă în care se
Păstrarea se face sub şoproane us­ tre Ministerul Agriculturii potrivit con- pune cartoful. Apoi se scoate casmaua (Grâul, orzul şi ovăzul!
cate. Se usucă şl se acoperă cu pă- diţiuntlor naturale de climă ale regiunii şi se nivelează terenul. Odată cu plan­ Semănatul
mâr.t. respective şi rezultatelor obţinute de tatul cartofilor se pot da şl îngrăşăminte
Se poate da ca îngrăşământ da bază, Staţiunile Experimentale ale Institutului la cuib. Toate aceste plante suportă bine în­
însă este bine să fie folosit în timpul de Cercetări Agronomice. O importanţă deosebită prezintă pen­ gheţurile târzii, precum şi brumele tim
vegetaţiei, In special la culturile de le­ In acest scop, teritoriul ţării a fost tru mecanizarea lucrărilor realizarea în- purii de primăvară. Ele trebue să fie se
gume şi pentru pregătirea îngrăşăminte­ împărţit în zone naturale de în~âniân- sămânţărilor în rânduri perfect drepte mânate cât mal devreme şl în termen1'
lor granulate (grăunţoase). ţâre — separat pentru însăminţările şi cu distanţe perfect egale între rân­ cel mal scurţi, în cadrul epocii I.
Înainte de întrebuinţare, se mărun- de primăvară şi separat pentru cele de duri. Adâncimea de însămânţare depinde
ţeşta bine. toamnă — şi apoi pentru fiecare zonă In acest scop. este necesar ca : de mărimea seminţei, dar şl de umidita
Se poate da şi sub formă de soluţie, s’au fixat epocile optime de însâmân- — maşinile do semănat să fie bine tea şi structura solului. Aceleaşi ele
o parte la cinci părţi apă. ţare de primăvară şi toamnă. verificate, atât înainte de începutul, cât mente hotărăsc şl cantitatea de sămân
Composturi Se recomandă în mod cu totul deose­ şi în timpul lucrului: dacă distantele în­ ţă ce se dă la hectar. Cu cât solul este
mai umed şl mal greu, cu atât se dă i
bit, ca semănatul, în cadrul epocilor op­ tre rânduri sunt egale şl dacă piuliţele
In compost pot Intra toate resturile time de însămânţare, să se facă într’un braţelor brăzdarelor sunt bine st'-ânse ; cantitate mai mare de sămânţă la hecta»
dela bucătărie, gunoiul din curie frun­ termen cât mai scurt. — terenul să fie ţăruşat pentru oa şi se îngroapă mal în faţă şl Lnvers, cu
zele, măturătuna, tulpinele de bumbac, Metode de semănat. Gospodăriile de maşina să meargă drept. cât solul e mai uşor şi are umezeai?
floarea soarelui, paiele, vrejii dela di­ sfat, gospodăriile agricole colective şi Din zoce Sn zece lăţimi de maşină se mai puţină, cu atât norma la ha. esta
ferite plante, etc.' Acestea se oun în întovărăşirile agricole vor executa toate va verifica mersul drept prin ţăruşare (Continuare in pag. 7-a)
' < ■ ■