Page 17 - Albina_1952_04
P. 17
—■ r I
1 I X *
Trăiască 1 Mai, Ziua Solidarităţii Internaţionale a celor
ce muncesc, Ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările!
Anul 55, Seria ll-a Nr. 225 Miercuri 23 Aprilie 1852
— 8 pagini — '
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul
str. Dobrogeanu Gherea 2
de conducere Tel. 5.89.48
ADMINISTRAŢIA
Mihai! Sadoveanu Editura de Stat—Imprimate
şi publicaţii — Sectorul
Gala Ga'action
Publicaţii
Al. Cazaban Bucureşti str. Brezolanu 27
U tei/fc/a suptăm ăiuifâ
Ion Călugăru Tel. 4.66.76
Dumitru Mihalache A B O N A M E N T E
7,50 lei anual
aaşe&ămînmbt’ tUiUiunde
Dumitru Corbea Un exemplar
Şerban Nedelcu 15 Bani
Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.933 942
1 Mai, măreaţa zi de luptă
: i r
a oamenilor muncii de pretutindeni i -îl:
Ziua de 1 Alai, marea sărbătoare a puternicii Uniuni Sovietice, ţările de
celor ce muncesc din 'urnea întreagă, democraţie populară pun temelii trai
este întâmpinată anul acesta cu noi nice economiei lor naţionale. Industria
succese în lupta pentru pace, libertate grea din R.P. Bulgaria, R.P. Ungaria,
şi democraţie. R. Polonă şi R. Cehoslovacă, a crescut
In această luminoasă zi de primă de 2—3 ori faţă de anii dinaintea răz
vară, sute şi sute de mii de oameni ai boiului. Ţărănimea muncitoare din a-
muncii, de pe întregul cuprins al scum ceste ţări păşeşte în număr tot mai
pei noastre patrii, îşi vor manifesta mare pe calea cooperativelor agricole
solidaritatea cu oamenii muncii de pe de producţie.
întregul glob pământesc. Ei îşi vor ma Reazimul principal al luptătorilor
nifesta hotărîrea neclintită de a lupta pentru pace este tăria Uniunii Sovietice,
ou şi mai multă dârzenie în uriaşul ţara unde se construeşte comunismul,
front al păcii, în fruntea căruia păşeşte unde producţia globa'ă a întregii in
marea ţară a socialismului, Uniunea dustrii de astăzi a întrecut de două ori r t i i i i
Sovietică, împotriva planurilor crimi producţia cunoscută înainte de război,
nale de război ale duşmanilor înver unde se ridică construcţiile uriaşe ale Campania însămânţărilor este în toi. In fotografie însămănţatul cti
şunaţi ai păcii şi libertăţii popoarelor, comunismului, care întrec prin măreţia semănătoarea trasă de tractor în comuna Ţăndărei, regiunea Ialomiţa
imperialiştii americano-englezi. lor tot ceeace s’a construit până acum
Condus de Partidul Muncitoresc în lume.
Român, poporul nostru este mândru că In această vreme în Statele Unite, In cinstea lui 1 Mai
alături de sute de milioane de oameni Anglia, Franţa, Italia şi în alte ţări su
cinstiţi de pe întinsul întregului pă puse dolarului, uzinele şi fabricile îşi
mânt luptă pentru isbânda păcii şi prie închid porţile. Muncitorii sunt lăsaţi In mine, fabrici şi uzine
teniei între popoare. pradă foametei şi mizeriei. La minele Petrila, în fruntea luptei la sută. Prim topitorii Ion Bădescu şT
întâmpinând 1 Mai, oamenii muncii
De 1 Mai, ziua solidarităţii interna pentru mai mult cărbune se află mi lohan Pătru sunt în fruntea întrecerii
din ţara noastră se întrec în a munci ţionale a celor ce muncesc, milioanele nerii din sectorul IV, care în prima ju socialiste. In 15 zile s’au făcut economii
mai bine, cu mai mult spor. de oameni ai muncii de pretutindeni mătate a lunii Aprilie şi-au realizat pla de 352.983 'ei.
Urmând pilda muncitorilor dela o- îşi vor arăta unitatea lor de nesdrunci- nul îri'proporţie de 100,3 la sută. Echi
raşe, ţărănimea muncitoare depune ne nat, voinţa lor neclintită de a apăra pele conduse de Nicolae Mic'ea şi Eu Peste tot în ţară, în fabrici şi uzine,
încetat stăruinţi pentru îndeplinirea la cauza păcii şi democraţiei. In ziua de gen Rădoi sunt în frnnlea celorlalte. mii de muncitori se întrec cu entuziasm
vreme a muncilor de primăvară. După 1 Mai, privirile şi gândurile întregii în muncă pentru a da ţării mai mult
exemplul colectiviştilor din Călăraşii Oţelarii dela Reşiţa au obţinut noi cărbune, mai mult oţel, mai mult pe
Vechi, regiunea Ialomiţa, au pornit în omeniri muncitoare sunt aţintite spre succese în muncă. In perioada 1 —15 trol, mai multe tractoare, maşini agri
trecerea socialistă şi alte gospodării Uniunea Sovietică, cetatea de neînfrânt Aprilie ei şi-au depăşit planul cu 11,9 cole şi produse de larg consum.
a păcii, spre marele stegar al păcii, cel
colective, ca cea din Bf'şenova Nouă, mai înţelept conducător de popoare,
raionul Timişoara, Conţeşti, regiunea
Teleorman, Roşieşti, raionul Vaslui şi Iosif Vissarionovici Stalin. Colectiviştii au terminat însâmânţârile
altele. Pilduitoare este acţiunea ţăra Căminele culturale au datoria să a- Pe ogoarele patriei noastre ziua de dela 15 Aprilie. In muncă s’au eviden
nilor muncitori din regiunea Dolj, care rate ţărănimii muncitoare marea însem 1 Mai este întâmpinată cu noi victorii ţiat colectiviştii din brigada condusă
s’au angajat să întâmpine ziua de 1 nătate a zilei de 1 Mai. să întărească în campania însămânţărilor de primă de tovarăşa Elena Agache. Această bri
Mai cu planul de însămânţări îndepli în inima fiecărui ţăran muncitor dra vară. gadă a depăşit norma cu 20 la sută.
nit la toate culturile. gostea fierbinte faţă de poporul sovie Muncind în întrecere socialistă, co Din brigada întâia s’au evidenţiat ute-
Sprijinul neîncetat pe care l-a pri tic, care ne-a eliberat de sub jugul fas lectiviştii din comuna Roşieşti, raionul miştii Gheorghe Zaharia şi Roman Ni
mit ţărănimea muncitoare din partea cist şi ne ajută să construim socialis
statului nostru de democraţie populară mul la noi în ţară. Căminele culturale Vaslui, au terminat insămânţările încă colae.
prin credite, tractoare şi mărfuri indus au deasemenea sarcina de mare cinste,
triale, la un preţ ieftin, a dus la o sim de a face ca fiecare ţăran muncitor să In regiunea Dolj
ţitoare îmbunătăţire a traiului ei. Re înţeleagă însemnătatea luptei pentru
forma bănească şi noile reduceri de o recoltă bogată şi a împlinirii îndato însâmântatul bumbacului e în toi
preţuri deschid căi şi mai luminoase ririlor patriotice faţă de stat. Cămi învăţând din experienţa câştigată în Catană au depăşit cu 60 la sută nor
ţărănimii sărace şi mijlocaşe. nele culturale să înteţească activitatea anii trecuţi şi însuşindu-şi cunoştinţe mele la însămânţat.
Datorită conducerii înţelepte a parti culturală pentru a îndruma ţărănimea noi în cadrul cursurilor agricole de
dului nostru şi sprijinului neprecupeţit muncitoare să păşească pe calea gospo iarnă, muncitorii gospodăriilor agricole Din prima zi, în raionul Corabia, au
fost însămânţate sute de hectare cu
dat de marea Uniune Sovietico, ţara dăriilor colective. Fiecare ţăran munci de stat, colectiviştii şi ţăranii munci bumbac. In comuna Ciuperccnii Noi,
noastră a încetat de a se mai număra tor să afle prin căminul cultural cât de tori din legiunea Dolj muncesc de zor,
printre ţările cu agricultură înapoiată. folositoare sunt învăţăturile şi expe pentru a termina cât mai grabnic în- 60 ţărani muncitori cultivatori au în
In tot mai mare măsură sunt folosite rienţele înaintate ale agriculturii sovie sămânţarea bumbacului. sămânţat 30 hectare cu bumbac. Comu
tractoarele şi maşinile agricole, meto tice. niştii Ion Alecu şi A. Ştefan au termi
dele ştiinţifice a'e înaintatei agrotehnici Oameni ai muncii de pe ogoare! Colectiviştii din comunele Poiana nat primii insăniânţarea bumbacului
sovietice. Numai anul .trecut au fost Ziua de 1 Mai, sărbătoarea unităţii oa Mare, Piscul Vechi şi Moţăţei au ter pe suprafeţele prevăzute în planul de
înfiinţate 50 de S.M.T. Ţărănimea mun menilor muncii din întreaga lume, să minat însămânţarea bumbacului pe su cultură. Suprafeţe mari au însămânţat
citoare din ţara noastră se îndreaptă fie pentru fiecare un izvor de noi forţe prafeţele planificate. în prima zi şi ţăranii muncitori din co
tot mai hotărîtă pe drumul gospodăriei în lupta pentru terminarea la vreme a Membrii gospodăriei agricole colec munele Tunarii Vechi, Piscul Vechi, Ce
colective. In fiecare an lumina cărţii se însămânţărilor, pentru întărirea scum tive „1 Mai“ din comuna Maglavit, a- tatea, Poiana şi din alte comune.
răspândeşte tot mai mult. S’au ridicat pei noastre Republici Populare Ro jutaţi de tractoriştii dela S.M.T. Poiana Până la 19 Aprilie planul de însă-
nenumărate cămine culturale, şcoli, dis mâne, pentru victoria frontului mon Mare. au însămânţat într’o singură zl mânţare a bumbacului fusese realizat
pensare, creşe, case de naşteri, etc. dial al păcii, în fruntea căruia păşeşte cele 20 hectare planificate cu bumbac. in regiunea Dolj, în proporţie de 20 ia
Bucurâudu-se de acelaş sprijin al măreaţa Uniune Sovietică. Colectiviştii Paulina Fântână şi Marin sută.
