Page 18 - Albina_1952_04

5 A L B I N A 1

D i n î n f ă p t u i r i l e r e g i m u l u i n o s t r u

Viaţa nouă Alte sate electrificate în regiunea Cluj Traiul liber
a colectiviştilor Anul trecut, datorită sprijinului or­ Şutu din raionul Turda, Urişor din al naţionalităţilor

din Jeica ganizaţiilor de partid şi al sfaturilor raionul Dej, etc. conlocuitoare
populare, în regiunea Cluj au fost elec­ Deasemeni, se va mări numărul arii­
Până mai acum câţiva ani, în satul trificate 19 sate, în loc de 7, cât era lor electrificate. Anul acesta vor fi Partidul şi guvernul nostru au ere*
Jeica din raionul Bistriţa n’aveai pe planificat. In 1952 vor fi electrificate electrificate mai multe arii decât în iat naţionalităţilor conlocuitoare din
ce-ţi odihni privirea. Numai limbi în­ şi alte sate ale regiunii. vara trecută. Chiar de pe acum, s’au ţara noastră condiţiile unei vieţi noi,
guste de pământ, invărstate de haturi, In primul rând, se va trage lumina luat măsuri pentru a se pregăti toate de frăţie şi colaborare rodnică cu oa­
înăbuşite de burueni şi mărăcinişuri. electrică la gospodăriile agricole colec­ menii muncii de naţionalitate română.
motoarele şi transformatoarele trebui­
Multe case erau dărăpănate. In ultimii tive, gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri. toare. Dintre deputaţii aleşi la 3 Decem­
ani s’au schimbat multe în Jeica. Acum Astfel, se vor aprinde becurile la Cu- brie 1950, în sfaturile populare, peste
2 ani şi mai bine, 46 familii de ţărani zăplac, Tămaşa, Călăţele şi Izvorul 13.700, adică mai mult de 12 la sută
săraci şi mijlocaşi şi-au unit ogoarele Jucan Gavril din numărul celor aleşi, fac parte din
şi au trecut la o viaţă nouă. Nu după Crişului din raionul Huedin, Iara şi corespondent rândurile naţionalităţilor conlocuitoare.
multă vreme, în gospodăria colectivă
„Victoria Socialismului' din Jeica au Patria noastră se mândreşte cu sta-
mai intrat încă 70 de familii. Azi satul Au primit premii şi ajutoare de stat hanovişti ca strungarul Imre Teleki,
parcă e altul. Pe ogoare uruie tractoa­ decorat cu „Ordinul Muncii", dela uzi­
nele „Unic" din Satu Mare, sau cu ţe-
rele dela S.M.T. Bistriţa. Grâul semă­ Statul nostru de democraţie popu­ comuna Nehoiaş, Tătaru Elena din co­
nat pe întinderi mari, creşte des ca lară poartă o deosebită grijă mamei şi muna Grabicina, Tudor Maria din co­ sătoarea Sarkozi Aurelia, decorată cu
peria. Pe deal, în locul mărăcinişurilor, copilului. Mărturie stau casele de naş­ muna Nicoleşti, Manolache Rada din „Ordinul Muncii", dela Combinatul
textil „Teba" Arad.
au fost răsădiţi mii de pomişori şi pe teri, grădiniţele, căminele de zi, cre- comuna Pârscov şi altele.
7 hectare se întinde via gospodăriei şele ce răsar în număr tot mai mare în „Sunt fericită de cinstea ce mi s’a Ţăranii muncitori din rândul naţio­
colective. nalităţilor conlocuitoare iau parte la
ţara noastră. Premiile ce se dau ma­ făcut şi de grija ce mi se poartă. Vă lupta pentru transformarea socialistă a
Plini de încredere în viitorul lor. co­
lectiviştii văd cum li se îmbunătă­ melor cu copii mulţi arată, deasemeni, rog să spuneţi mai departe că mă voi agriculturii. Din sânul populaţiei ma­
ţeşte starea pe zi ce trece. Borşoş grija pe care regimul nostru de demo­ strădui a face din copiii mei oameni ghiare mai mult de 20.000 ţărani mun­
loan, Sabadoş losif, Bejnei Mihai şi craţie populară o poartă mamei şi co­ vrednici, ostaşi de cinste ai frontului citori au intrat in gospodării agricole
mulţi alţii şi-au dus anul trecut acasă pilului. păcii" a spus Muscalagiu Elena, mamă colective. In gospodăriile agricole co­
care întregi pline de grâu, porumb, orz, Astfel, secţia prevederi sociale a sfa­ a 8 copii, membră a gospodăriei colec­ lective din Banat au intrat peste 2.500
cartofi şi altele. Din ce-au primit, co­ familii de ţărani muncitori sârbi. Co­
lectiviştii au valorificat la cooperativă tului popular regional Buzău a plătit tive Pogoanele, primind premiul de lectivistul maghiar Osvath Andrei, din
cantităţi însemnate de produse. Cu ba­ pe trimestrul I al acestui an, 13.000 lei 1.000 lei noi. comuna Berveni, raionul Cărei, a pri­
nii primiţi şi-au cumpărat haine, încăl­ noi mamelor cu mulţi copii. Intre a- Stelian Banciu mit pentru munca sa din cursul unui
ţăminte, pânzeturi. A înflorit gospodă­ cestea se numără: Maria Dragomir din corespondent an, 38.490 kg. diferite cereale şi pro­
ria colectivă şi odată cu ea a crescut duse agricole, precum şi 55.000 lei
bunăstarea colectiviştilor. Gospodăria vechi. Colectivistul german Andreas
are acum magazie mare pentru cereale. Scrisoarea unui ţâran muncitor Knapp din comuna Sântana, regiunea
6 grajduri, crescătorii de păsări, fermă Arad, a primit peste 4.000 kg. grâu,
pentru vitele de prăsită, etc. Casele din care a învăţat carte 12.000 kg. porumb, sute de kilograme
sat sunt acum reparate, curate. Mulţi se de alte produse, precum şi 90.000 lei
pregătesc să-şi înalţe case noi. Pentru înlăturarea neştiinţei de carte Firna Georgescu şi Ştefan Ciurezu. Ei vechi, iar colectivistul sârb Mladen
în satul Leamna de Sus, regiunea Dolj, au convins pe mai toţi neştiutorii de Bataniaf din comuna Sânpetru, regiu­
Cercul agrotehnic, conferinţele, acti­ nea Timişoara, a primit 5.670 kg. grâu,
vitatea colţului roşu şi a căminului învăţătorul Constantin Lupescu a dus o carte să vină la cursuri şi i-au ajutat 9.242 kg. porumb, 50 kg. zahăr şi al­
cultural, cinematograful gospodăriei co­ activitate .rodnică, ajutat de comuni­ să-şi pregătească lecţiile.
tele.
lective, ajută pe colectivişti să-şi ridice ştii A. Georgescu şi C. Ciurezu, precum M. S. Capră
zi de zi nivelul profesional şi cultural. şi de deputaţii I. Pârvan, I. Frâncu, corespondent Până în prezent au luat fiinţă în ţara
Astfel, prin muncă plină de hărnicie noastră următoarele şcoli în limbile na­
greutăţile sunt înfrânte şi bunăstarea ţionalităţilor conlocuitoare: 899 gră­
în casele colectiviştilor din Jeica creşte diniţe de copii şi cămine de zi, 2.267
dela o zi la alta. şcoli elementare de ciclul 1 şi II, 79
XrA&xnj**- , JhuSjţt coyyo şcoli medii teoretice, 92 şcoli medii teh­
Florin Lică nice, 205 şcoli profesionale şi cursuri
corespondent
de calificare, o universitate şi 6 insti­
tJsvisiAsţ -di- /V * tute de învăţământ superior.
Cămine de zi 'Cex.hJ x - In limbile naţionalităţilor conlocui­
toare apar 48 ziare şi reviste.
la gospodarii colective In peste 1.700 cămine culturale, pro­
Pe lângă gospodăriile agricole co­ LoJCah/i-ix gramele artistice în limbile minorităţi­
lective din comunele Albeşti, Roşieşti, lor naţionale sunt un preţios sprijin
Rădeni, Tanacu, Bălten1 şi Valea Hogii 6 t $< oM cl4X x o m <&. Â ă . în ridicarea nivelului cultural al ţăra­
din raionul Va-slui, au luat fiinţă zi­ nilor muncitori de diferite naţionalităţi.
lele acestea cămine de zi, în care /Cnt/V&sf xxcK te. -<fh? -fefjsS seLi*.
copiii vor primi îngrijiri bune, în ^w oi sI sClm- A)ta. Iată numai câteva aspecte din viaţa
timpul când mamele lor vor fi la naţionalităţilor conlocuitoare din R.P.R.
muncă. *yCK Ce deosebire uriaşă între această viaţă
Deasemeni, au fost amenajate că­ şi viaţa de asuprire, teroare şi mizerie
mine de zi şi în cele 4 gospodării agri­ pe care o îndură minorităţile naţionale
cole de stat din cuprinsul raionului. in Statele Unite ale Americii, în Iugo­
(£&, sCcUl&î ■f’WVLtuA-
David Savu slavia robită de clica Tito-Rankovici, în
corespondent toate ţările capitalistei

Tractor „K.D. 35 , fabricat în ţară la noi, lucrează pe ogoarele Casa de naşteri „Olga Bancic" din comuna CotUea, regiunea Staiin.
patriei noastre.