Page 19 - Albina_1952_04
P. 19
înainte, pentru câştigarea bătăliei insămănţărilor l
Căminul cultural sprijină insămânţările Sfatul agronomului
Semănatul bumbacului la timp
Un sprijin important în buna desfă desfăşurare a campaniei însămânţări-
şurare a campaniei însământărilor din lor. şi în bune condiţiuni
comuna Conteşti, regiunea Teleorman, Campania a fost susţinută şi prin ga
îl dă şi căminul cultural. La adunarea zeta de perete, unde s'au publicat ar asigură o recoltă bogată
obştească în care s’a prelucrat Hotărî- ticole scrise de ţăranii muncitori De Zilele trecute, ziarele au publicat aibă la fiecare brăzdar 4-6 inele. Tri
rea cu privire la pregătirea şi înfăptui pildă tovarăşul Nistor Ioan a scris Comunicatul Ministerului Agriculturii lipsa inelelor, se pot folosi lanţuri le
rea campaniei însământărilor de primă două articole. cu privire la începerea însărnânţării gate de 6 bară prinsă în urma tubu
vară, au luat parte peste 600 de ţărani Chiaburul Ion Barbu, care a încercat bumbacului. Semănatul la timp al rilor.
muncitori. Tot în adunări obşteşti care să saboteze planul de însămânţări ne-
bumbacului are o mare însemnătate, Pe tot timpul semănatului, este ne
au avut loc la căminul cultural, s’a ară reparându-şi tractorul, a fost demascat asigură o recoltă bogată.
voe ca în cursul lucrului să se păstre
tat ţăranilor muncitori că aplicând me în faţa satului atât la căminul cultu Semănatul cu întârziere face adesea ze aceiaşi distanţă între brăzdare, ace
todele agrotehnice înaintate, grăbind şi
ral cât şi prin gazeta de perete. Tot ca seminţele să nu răsară mult timp iaşi adâncime de lucru şi aceiaşi can
îndeplinind la timp planul îtisămân- aşa chiaburul Ion Peţa, care a fost din cauza lipsei de umezeală. Acea
ţărilor, ei măresc producţia-marfă, con prins însămânţând numai la capetele sta duce la o scădere de recoltă. titate de sămânţă.
tribuind la întărirea suocesului refor ogorului, a fost demascat de tovarăşul Sămânţa netratată se seamănă cu
mei băneşti, la întărirea alianţei clasei Aşa dar, însăinânţarea bumbacului semănători speciale, care au distri
Marin Ruşanu, agent agricol. trebue făcută cât se poate de timpuriu,
muncitoare cu ţărănimea muncitoare. In comuna Conţeşti din raionul Zim- dar numai într’un pământ care să buitoare potrivite acestui scop. In
lipsa lor, semănatul se poale face tot
Au fost prelucrate, deasemeni, artico nicea, ţăranii muncitori au terminat aibă temperatura cerută de regulile în rânduri, cu semănători simple, mo
lele despre însămânţări din ziarul insămânţările din epoca întâia, iar agrotehnice şi cu umezeală îndestulă dificate prin scoaterea şi înlocuirea tu
„Scânteia”, iar tovarăşul Tudor Peşa până la 15 Aprilie însămânţaseră din toare. burilor obişnuite cu pâlnii înalte de
suprafaţa planificată în epoca a doua In cadrul epocii stabilite de Ministe
a arătat cum sunt aplicate în gospodă 30-35 cm., largi la gură. Cei care merg
380 hectare cu porumb şi 40 hectare rul Agriculturii, tehnicienii responsa
ria colectivă din Conteşti metodele ou bumbac. bili cu cultura bumbacului dela regiuni în urma semănătorilor, aruncă sămân
agrotehnice şi îndrumările date de gu Mîhail Dragodan şi raioane fixează ziua începeri' semă ţa în aceste pâlnii.
In cazul folosirii maşinilor de se
vernul şi partidul nostru pentru buna corespondent natului pe raioane sau comune, pe
baza condiţiilor locale, precum şi pe mănat la însămânţatul seminţelor ne
Au lăsat însămânţările la voia întâmplării baza - urmăririi zilnice a temperaturii tratate, grăpatul trebue să se facă o-
solului şi acrului. dată cu semănatul.
In comuna Buzescu din raionul runt nu merge pe teren şi dă situaţii... Insămânţarca bumbacului trebue să Dacă însămânţatul se face prin alte
Alexandria, însămânţările au fost lă din buzunar. se facă într'un timp scurt şi anume în mijloace, grăpatul trebue făcut pe mă
sate la voia întâmplării. In 5 zile nu Sfatul popular arată îngăduinţă mare 5-6 zile lucrătoare din momentul în sură ce s’a semănat.
★
s’au însămânţat aici decât 209 hec faţă de chiaburi. Chiaburii Constantin ceperii acestei lucrări. Din clipa când Am dat aici numai unele îndrumări
tare, faţă de 865 hectare cât ar fi tre Mihăilescu, Tănase Bunea, Nico- s’a văzut că există condiţiuni priel cu privire la însămânţatul bumbacu
buit, dacă era urmărită îndeplinirea lae Lungu şi alţi 9 bogătani n’au nice pentru începerea însămânţatului, lui. Cultivatorii de bumbac trebue să
vitezei zilnice. In loc de 321 aieiaje cât însămânţat nimic, iar sfatul popu tiebue să folosim fiecare zi, fiecare
ceas. Dacă tiu grăbim semănatul, pă studieze şi să aplice toate regulile a-
are comuna, ies la câmp numai 80—90 lar nu a luat nici o măsură îm mântul se usucă repede şi sămânţa nu grotehnice minime, publicate în bro
atelaje pe zi. potriva lor. Chiaburii Petre D. încolţeşte la vremea ei. şură de Ministerul Agriculturii şi apă
Sfatul popular comunal a pornit Roşu şi Costică Petrescu sabotează în La însămânţatul seminţelor tratate rute în numărul trecut al revistei „Al
munca fără niciun fel de plan. sămânţările, aducând mofivul că Ii s’au cu acid sulfuric, se pot folosi semănă- bina”. Aşa cum prevede Hotărîrea
Dacă sunt comunişti ca Florea stricat tractoarele. Dar sfatul popular tori'.e obişnuite de cereale, ţinându-se Consiliului de Miniştri Nr. 428 din 28
Toma, Mogoş Tudor şi alţii care nu s’a ostenit să controleze. seama de lăţimea uneltelor şi maşini Martie 1952, aceste reguli agrotehnice
au terminat însămânţârJe, sunt însă La lipsurile sfatului popular în pri lor ce se vor folosi la lucrările de în sunt obligatorii.
deputaţi în sfatul popular ca Eli- vinţa înfăptuirii campaniei de însămân- grijire a culturilor de bumbac. Sernă-
De stăruinţa şi munca chibzuită a
sabeta Ferăstrău, Lungoci Mihail, Ion ţări se adaogă şi cele ale căminului nătorile trebuesc prevăzute cu brăz- Lecărui cultivator şi de felul cum vor
Durla care, în loc să fie exemplu în cultural. In comuna Buzescu căminul dare în formă de sapă, care asigură o fi aplicate metodele agrotehnice îna
muncă, n’au pus un bob în pământ. cultural nu duce nici un fel de agitaţie îngropare mai bună a seminţelor, fără intate, depinde succesul în obţinerea
Agentul agricol Paraschiv Pătrâ- pentru grăbirea însămânţărilor, nu a- a provoca uscarea pământului. Pentru unor recolte mari de bumbac.
nescu şi şefii de tarlale nu ţin niciun jută la demascarea chiaburilor sabo acoperirea seminţei îngropată de brăz-
fel de evidenţă. Şeful de sector Ion Că- tori. dare, este nevoe ca semănătorile să Inginer BARAITARU IOAN
Nici nu se sfârşise bine iarna, când In prima zi Matei Anton şi tovarăşii
în satele raionului Sânnicolaul Mare întrecerea socialistă săi au depăşit norma cu 25 la sută,
— regiunea Timişoara, s’a pornit ves făcând semănături de bună calitate. In
tea că membrii gospodăriei colective în gospodăria colectivă din Tomnatec zilele următoare la fel. Mărind viteza
din Cenad au lansat o chemare la în însămânţărilor, în câteva zile colecti
trecere socialistă. deoarece prin satele din jur mai dăitiue me semănătoarea şi n’a păţit ca alţii viştii au semănat tot porumbul, peste
Peste câteva zile în acelaş raion, la credinţa că porumbul trebue semănat cărora li s’au defectat semănătorile. 100 de hectare, terminând însămânţă-
Tomnatec, sat mare, frumos, cele peste târziu, în pragul lui Mai. Totodată Matei a stat de vorbă cu toţi rile din epooa doua la începutul celei
150 familii de colectivişti s’au adunat Aşa, de pildă, în prima zi când co membrii echipei, cu Oprea Negru, Li- de-a II-a jumătăţi a lunii Aprilie. Acum
să răspundă chemării la întrecere. Pre lectiviştii din Tomnatec semănau po buş Mihai şi aiţii, le-a explicat rolul răsădesc legumele şi zarzavaturile.
şedintele, Boboiciov Pavol, un om mic rumb, a trecut prin preajmă preşedin întrecerii în lupta pentru o recoltă Dar totodată trebue arătat că între
de statură, vioi, a îndemnat pe colec tele gospodăriei colective din Comloşul bogată, pentru întărirea ţării. cerea socialistă ar fi dat rezultate şi
tivişti să se avânte în întrecere cu toate Maie. Oprindu-se să discute cu Pavel — Noi locuim şi muncim liberi aici, mai bune, dacă activiştii căminului cul
puterile. El a povestit că anul trecut, Boboiciov, i-a spus : la câţiva kilometri de hotarul cu Iu tural din Tomnatec ar fi sprijinit-o.
vizitând Uniunea Sovietică, a văzut — Nu-i prea devreme, Pavele ? goslavia. Acolo poporul luptă din greu Insă tovarăşul Cădi Nicolae, directo
cum întrecerea socialistă în colhozuri Dacă n’o să răsară, ce te faci ? să scape de călăul Tito, câinele ame rul căminului, nu se interesează deloc
a dus la sporirea bogăţiei recoltelor, — N’avea nici o grijă, i-a răspuns ricanilor, şi de chiaburii care jecmă de activitatea culturală în gospodăria
la creşterea plăţii zilelor-muncă. Boboiciov, Principalul este ca tempe nesc mai rău ca înainte. Noi, uite, tre colectivă. Ori tocmai de o astfel de ac
— Anul trecut şi noi am recoltat la ratura pământu'ui să fie potrivită. bue să obţinem o recoltă bogată, căci tivitate este nevoe pentru înteţirca în
hectar 1.712 kg. grâu şi peste 4.000 In prima zi a însămânţatului porum aşa se întăreşte patria, încât să fie trecerii socialiste, pentru popularizarea
kg. porumb boabe. Acum, în întrecerea bului a ieşit în frunte echipa lui Ma vai şi amar de duşmanii ce-ar îndrăzni fruntaşilor în muncă, a succeselor şi
socialistă, să ne silim să terminăm mai tei Anton. Acesta şi-a revizuit din vre să ne atace! experienţei lor. Gazeta de perele a gos
repede însămânţările şi în condiţiuni podăriei colective nu cuprinde niciun
agrotehnice mai bune, a spus Boboiciov. ....................................- ’j articol temeinic, care să vie în sprijinul
întrecerii socialiste. Nu există agitaţie
Atunci, în adunarea în care s’a por vizuală, lozinci legate de întrecere şi
nit întrecerea socialistă între brigăzi panouri pentru fruntaşi.
şi echipe, zeci de colectivişti au făgă Secţia de cultură şi artă a raionului
duit că vor depăşi normele. S’au mai Sânnicolaul Mare are o evidenţă, după
ţinut adunări pentru bunul mers al care se pare că în gospodăria colectivă
muncii şi mai târziu, la 25 Martie şi din Tomnatec există colţ roşu Dar
în Aprilie. La adunarea din 25 Martie, acest colţ roşu nu activează de multe
comunistul Matei Anton, şef de echipă, luni de zile şi nu a fost îndrumat de
a cărui familie a făcut anul trecut pes activiştii secţivi.
te 600 zile-muncă, şi-a luat angajamen Colectiviştii din Tomnatec au do
tul să depăşească zilnic norma cu cel bândit frumoase rezultate în bătălia
puţin 20 la sută. însămânţărilor, în'întrecerea socialistă.
Deşi la sfârşitul lui Martie au fost Activiştii culturali au datoria de a-i
ploi şi multe zile neprielnice, colecti sprijini cu toate puterile, pentru ca în
viştii din Tomnatec au sfârşit însămân- trecerea socialistă să nu contenească,
ţările din etapp I-a înainte de termen 'Atelajul condus de comunistul Matei Anton a însămânţat aproape ci să se desfăşoare cu tot mai mult
şi au început semănatul porumbului '4 hectare^ de porumb zilnic. Matei Anton şi tovarăşii săi sunt fruntaşi avânt.
primii pe raion. Aceasta n’a fost uşor. în întrecere MIHAI DUNUTRIU
