Page 2 - Albina_1952_04
P. 2
2 A L B I N A
Au fost alungaţi duşmanii Toate forţele
dela conducerea unor cooperative pentru îndeplinirea la timp
HotărTrea guvernului şi partidului cu lăturarea unor unelte chiabureşti ca a campaniei de însăm ânţări l
privire la consolidarea succesului re Tămăşlăianu Gh. Pavel, preşedintele
formei băneşti a întărit vigilenţa ţără cooperativei din comuna Gologanu, şi Situaţia însămânţărilor la data de 5 Aprilie
nimii muncitoare împotriva uneltirilor Florea Constantin aflat în conducerea
chiaburilor, speculanţilor şi a cozilor coooperativei din comuna Suraia şi a
lor de topor. altora. La unele cooperative au fost
In ultima vreme, datorită vigilenţei descoperiţi şi daţi afară foşti negus
comuniştilor şi ţăranilor muncitori au tori şi exploatatori care, cocoţaţi în
fost demascaţi o seamă de duşmani posturi de răspundere, înlesneau duş
strecuraţi la conducerea unor coopera manului de clasă să submineze intere
tive din regiunea Putna. Găluşcă sele poporului muncitor.
Gheorghe, preşedintele cooperativei din Nu e de mirare că la conducerea u- -T
Faurei, a fost dovedit ca o ade nor cooperative s’au putut strecura duş
vărată unealtă a chiaburilor, la care mani de clasă şi elemente necinstite,
bea şi dela care primea poveţe cum când chiar la Uniunea raională Focşani
să lovească în interesele poporului ajunseseră drept „specialişti", datorită
muncitor. Acest duşman a împiedicat lipsei de vigilenţă, Gh. Marin şi I.
pe ţăranii muncitori să-şi adune oile Marghulis, doi foşti mari negustori.
într’o stână pe lângă cooperativă şi a Intărindu-şi cooperativele prin alun
lăsat uneltele dela centrul de închiriat garea elementelor duşmănoase necin
nereparate, pentru a nu putea fi folosite stite, ţăranii muncitori sunt hotărîţi
în campania însămânţărilor. El a lăsat să vegheze cu mai multă vigilenţă, să
baltă problema achiziţiilor, căutând să nu lase duşmanul de clasă să lovească
lovească în aprovizionarea oamenilor în interesele oamenilor muncii dela
muncii. oraşe şi sate.
Echipele de control obştesc au dat Vasile Manolescu
un sprijin preţios la demascarea şi în corespondent
In regiunile Constanţa, Timişoara, Arad şi Severin (însemnate pe
hartă cu alb) însămănţările sunt mai înaintate.
Regiunile însemnate pe hartă cu puncte nu au avut condiţii priel
Mai multă atsnţie muncii culturale ia sate nice pentru însămânţări. Aceasta nu justifică însă întru totul întârzierea
Hotărîrile guvernului pentru întări executiv al sfatului popular al comunei însămânţărilor.
rea şi desvoltarea căminelor culturale Secaşul Turcesc, nu numai că nu spri Regiunile Teleorman, Bucureşti, Ialomiţa, Putna, Bârlad, Cluj şl
şi despre măsurile ce trebuiesc luate jină, dar chiar pune piedici activităţii Hunedoara, (însemnate pe hartă cu negru) au rămas mult in urmă. In
pentru îmbunătăţirea activităţii biblio culturale din satul Icloda. El a căutat aceste regiuni, trebue luate măsuri urgente pentru grăbjrea însămărc-
tecilor, au însemnat un preţios ajutor să oprească pe tinerii din echipele ar ţărilor.
in munca culturală ce se desfăşoară tistice să se ducă în schimb de expe Comunicatul Ministerului Agriculturii
în satele regiunii Timişoara. In nume rienţă la Unip, ameninţăndu-i, lipsin-
roase comune ca Banloc, Libling, Ote- du-i de mijloace de transport şi în Din controlul făcut pe teren şi cerea tuturor muncilor legate de
Iec, Checia, Diniaş, Denta, Gotlob, Da- demnând pe părinţi să nu-i lase. din datele statistice comunicate de asigurarea producţiei agricole.
rova, Balinţ, Secaş şi altele, activita De desinieres faţă de activitatea că comitetele executive ale sfaturilor Toţi muncitorii şi tehnicienii din
tea culturală s’a îmbunătăţit simţitor. minelor culturale, mai dau dovadă şi populare, privind mersul însămân gospodăriile agricole de stat şi
Datorită preocupării pentru munca sfaturile populare din Gătaia, Pădu- ţărilor de primăvară, se constată S.M.T.-uri, staţiuni exper^nentale
culturală a sfatului popular din Li reni, Clopodia, Jebel, Teremia Mare, că în unele regiuni ale ţării ca, de şi cei din fermele de orice caiegorie,
bling, la căminul cultural a luat fiinţă Beşenova Veche şi altele. pildă, în regiunile Constanţa şi Ti membrii gospodăriilor agricole co
un cor de 90 persoane, echipe de tea îmbunătăţirea muncii la căminele mişoara, în urma măsurilor luate lective şi toţi ţăranii trebue să gră
tru şi de joc, cercuri de citit şi un cerc culturale ajută în mare măsură la îm s’au obţinut rezultate bune. bească îndeplinirea muncilor de pri
agrotehnic. Sunt însă unele regiuni în care măvară, cu respectarea întocmai a
bunătăţirea muncii in toate sectoarele comitetele executive ale sfaturilor
Mai sunt însă unele sfaturi populare dc activitate ale satului. Sprijinind, îndrumărilor şi instrucţiunilor date
care n’au înţeles că îmbunătăţirea ac- aşa cum arată cele două Hotărîri, că populare nu dau atenţia cuvenită de Ministerul Agriculturii, folosind
livităţii culturale sprijină îndeplinirea minele culturale şi bibliotecile, sfatu executării campaniei de primăvară la maximum fiecare moment bun
tuturor sarcinilor care stau în faţa or rile populare vor avea la rândul lor în timpul cel mai scurt şi în condi de lucru.
ţiile agrotehnice cele mai bune.
ganelor locale ale puterii de stat. La un sprijin puternic în muncă. Este de In regiunea Teleorman (preşe Trebue luate măsuri împotriva
sfaturile populare din Cenad, Ionel, datoria fiecărui sfat popular să dea dinte al comitetului executiv al sfa chiaburilor care ar încerca să sabo
Curtea, Tomeşti, nici măcar n’au fost toată atenţia Hotărîrilor guvernului cu tului popular regional, Iulian Va- teze însămănţările. Chiaburii să fie
tăiate filele Buletinelor Oficiale jn obligaţi să respecte întocmai pla
care s’au publicat Hotărîrile. Bpld privire la îmbunătăţirea muncii cultu sile’scu) unde au existat toate con nul de cultură, să însămânţeze la
diţiile ca în fiecare zi să se însă
Aurel, vicepreşedintele comitetului rale. vreme şi în bune condiţii agroteh
mânţeze peste 12.000 ha., dfn lipsa nice.
de organizare şi control al muncii,
în ultimele trei zile nu s’au însă Nimeni să nu amâne munca de
Sfatul agronomului mânţat decât 4.043 ha. azi pe mâine şi nici măcar dela o
In aceeaşi perioadă, în regiunea oră la alta. Trebue să se folosească
îngrijirea semănăturilor de toamnă Bucureşti nu s’a folosit capacitatea la maximum orice oră bună de lu
de lucru a tractoarelor şi atelajelor cru şi toate forţele capabile de
Plantele îşi trag hrana din pământ ceste semănături se foloseşte tăvălugul la însămânţări decât în proporţie muncă.
odată cu apa, cu ajutorul rădăcinilor. stelat. In lipsă poate fi înlocuit cu un de 30%, în regiunea Putna 30%, Comitetele executive ale sfaturi
Când pământul este lipsit de umezeală, tăvălug neted de lemn, dealungul că Ialomiţa 28%, Cluj 20%, aceste re lor populare, organele agricole dela
sau are umeazeală puţină, seminţele ruia se bat 4—5 şipci. giuni rămânând astfel mult în urmă regiuni şi raioane trebue să ia grab
încolţesc greu, plantele răsărite cresc Când lucrările arătate mai sus se cu însămănţările. nice măsuri pentru ca toate tractoa
anevoie, tânjesc şi dau recolte scăzute. execută cât mai devreme Ia semănătu rele, semănătoarele şi atelajele să
Lipsa de apă este duşmanul culturilor. rile de toamnă, rupem scoarţa uscată Se mai constată că în unele re fie folosite exclusiv la însămânţări
Alţi duşmani ai culturilor sunt bu- şi împiedicăm pierderea apei, afânăm giuni şi raioane nu se face grăpa- cu întreaga lor capacitate de lucru.
ruenile ca: pălăinida, rapiţa sălbatică, pământul, înlesnind pătrunderea aeru tul semănăturilor de toamnă, nu se O atenţie deosebită trebue dată
pirul, volbura', bozul, etc., care iau hra lui şi ajutăm ca plantele să se desvolte aplică îngrăşămintele cu gunoi, ce grăpatului semănăturilor şi arătu
na plantelor* usucă şi întăresc pămân mai repede şi mai bine. Aceasta aduce nuşă, must de grajd sau îngrăşă rilor de toamnă pentru păstrarea
tul, umbresc şi înăbuşe semănăturile. un spor de recoltă de 200—300 kg. Ia minte chimice, pe semănăturile ie umezelii în pământ, măsură agro
Recolta obţinută din lanurile năpădite hectar. şite slab din iarnă. tehnică, care asigură sporuri însem
de burueni este de calitate slabă şi După boronit şi tăvălugit, culturile Deasemenea, unele munci de pri nate de recoltă.
plină de seminţe de burueni. înviorate încep să se desvolte repede măvară se fac cu încetineală (de Terenurile rămase nearate din
Pentru a scăpa semănăturile de şi bine, dar odată cu ele şi de multe exemplu curăţatul şi stropitul pomi toamnă se vor ara imediat după
toamnă de aceste rele, trebue să se exe ori chiar mai repede se desvoîtă şi bu- lor în regiunile Gorj, Vâlcea şi Ba terminarea grăpatului semănături
cute din timp lucrări de îngrijire a cul ruenile. De burueni putem scăpa dacă cău, sau lucrările din podgorii, în lor şi arăturilor de toamnă şi a în-
turilor. le plivim la timp. Plivitul trebue în regiunile Buzău şi Prahova). sămânţării plantelor din epoca I-a
Semănăturile de toamnă ieşite din ceput de îndată ce timpul s’a încălzit Pentru ca semănăturile de primă şi se vor grăpa în aceeaşi zi pe
iarnă bine înrădăcinate şi bine desvol- şi observăm că buruenile au prins să vară să fie făcute în timp şi în con- conace (popasuri).
tate, trebue grăpate primăvara devre se desvoite. Plivitul nu trebue făcut pe diţiuni agrotehnice care să asigure Să nu cruţăm niciun efort pentru
me, de îndată ce pământul a început să timp de ploaie sau îndată ce a încetat sporuri de producţie şi pentru ca realizarea integrală a planurilor de
se şvânte. Lucrarea se execută cu grape ploaia, ci se va aştepta până ce pă semănăturile de toamnă să aibă u-
uşoare şi trebue terminată în cel mult mântul se va svânta. mezeala necesară desvoltării nor însămânţare şi de producţie agri
2—3 zile. male, pentru asigurarea producţiei colă, aşa cum au fost prevăzute
Semănăturile de toamnă de pe tere Plivitul semănăturilor se va repeta de zarzavaturi şi fructe şi pentru a- pentru fiecare regiune, raion, co
nurile uşoare, cele descălţate (desră- de 2—3 ori, după nevoe, pentru a asigurarea bazei furajere necesare mună şi gospodărie în parte.
dăcinate) în timpul iernii, sau acelea opri creşterea buruenilor, până când sporirii şeptelului, comitetele exe
îndeplinirea în termen a planului
care au nodul de înfrăţire la supra culturile au crescut într’atât încât ele cutive ale sfaturilor populare, spri agricol de primăvară este o datorie
faţă pentrucă sămânţa a fost pusă înşile umbresc şi stânjenesc desvolta jinite de organizaţiile obşteşti,
prea în faţă, nu se vor grăpa în nici un rea buruenilor. trebue să mobilizeze pe toţi patriotică, care va asigura creşterea
caz, deoarece se pot* distruge. La a- Ing. TQMA TĂRABAN oamenii muncii dela sate la fa- buneistări a poporului muncitor.
