Page 21 - Albina_1952_04
P. 21
A L B I N A 1 5
DIN UNIUNEA SOVIETICA
întrecerea socialistă în colhoz In colhozul „Voroşilov*'
De patru are dura adunarea. Preşe-' sarcinile pe care şi le-au luat. La locuri
dintele colhozului, Piotr Anufriev, se de vedere, unde deobicei se adunau In regiunea Moscovei, nu departe de vechiul oraş Kolomn, se află
ridica mereu, dându-şi silinţa să-i po colhoznicii, atârnau placarde cu indi satul Nepeţin. Isvorul veniturilor obşteşti şi temelia belşugului colhoz
tolească pe cei mai înfierbântaţi şi mai cii fiecărei brigăzi, ai fiecărei echipe.
nerăbdători. Pe aceste placarde se putea citi ade nicilor se află în producţia obştească a colhozului. Pe câmpiile colhozu
De bună seamă că oamenii aveau seori: lui „Voroşilov“ se cultivă cereale, cartofi, legume şi nutreţuri.
despre ce vorbi. Se discuta doar an „Brigada doua îşi îndeplineşte cu In fermele colhozurilor sunt îngrijite sute şi sute de oi, vaci de
gajamentul de întrecere socialistă cu cinste datoria faţă de colectiv11. „E lapte, porci şi păsări de curte. Colhozul „Voroşilov”, împreună cu alte
vestitul colhoz „Chemarea1' di-n Lipiţî. chipa Tatianei Anufrieva şi-a uitat an colhozuri din regiunea Moscovei, aprovizionează cu alimente populaţia
Aşteptând să se facă o clipă de li gajamentele. I le aducem aminte1.
nişte, preşedintele colhozului întrebă : „Eri, 85 la sută din cei ce au lucrat Moscovei.
— Aşa dar, primim chemarea la în pe câmp au depăşit normele de lucru. Muncile agricole în colhoz sunt făcute cu ajutorul maşinilor. Sta
trecere ? Astăzi toţi trebue să depăşim nor ţiunea de maşini şi tractoare îndeplineşte toate muncile grele de pe
Cu mult înainte de această adunare, mele11. câmpiile colhozului. Aratul, semănatul, prăşitul, strânsul recoltei, pre
comuniştii şi agitatorii stătuseră de întrecerea i-a învăţat pe oameni să gătirea nutreţului pentru iarnă şi alte munci grele sunt executate de
vorbă cu colhoznicii despre întrecerea se simtă răspunzători unii de lipsurile
socialistă, despre indicii de producţie staţiunea de maşini şi tractoare. Cu ajutorul agror r dela staţiunea
pentru care luptă colhozurile fruntaşe. altora şi să aibă grijă unii de alţii, ca de maşini şi tractoare, colhoznicii au introdus pe C u..., .de lor cultivarea 4 i
să lucreze cu toţii bine.
Vorbiseră deasemenea despre posibili ierburilor perene, care ridică productivitatea solului, asigurând totodată
tăţile proprii, nefolosite încă, de mărire In timpul însămânţărilor şi în tim o hrană îmbelşugată vitelor. Creşterea vitelor s’a desvoltat repede în
a recoltei de grâu, cartofi şi legume, pul strângerii recoltei, un tabel spe colhoz, devenind o ramură de producţie aducătoare de mari venituri. In
precum şi de mărirea producţiei de cial atrăgea atenţia colhoznicilor asu
pra mersului întrecerii socialiste. Ci
lapte şi de carne. In brigăzi şi la fer anul 1951, venitul fermelor a crescut de 6 ori faţă de anul 1940.
mele de vite s’au discutat punctele frele de pe tabel oglindeau starea de lu Dăm mai jos câteva fotografii din colhozul „Voroşilov", unul din
care urmau să fie cuprinse în angaja cruri din fiecare brigadă. Folosindu-se multele colhozuri care dau Uniunii Sovietice belşug de produse agricole.
mentul socialist. de datele de pe tabelul afişat, agitatorii
Preşedintele colhozului, Piotr Anu discutau cu colhoznicii despre meto
friev, un organizator încercat, a înfăţi dele de muncă aTe fruntaşilor în mun
şat planul de luptă pentru întărirea că. O gazetă „fulger", scrisă în patru
gospodăriei obşteşti. exemplare, aducea la cunoştinţa col
hoznicilor cele mai de seamă întâm
La adunarea aceasta vorbesc şefii de
brigăzi şi de echipe, crescătorii de vite, plări din cursul zilei, suocesele şi lip
surile brigăzilor. Unele numere
din
legumicultorii şi pomicultorii. Ei spun gazetă se trimeteau si în colhozul
vorbe obişnuite despre munca lor apro „Chemarea11.
piată, dar în cuvintele lor se simte o
cercetare adâncă a experienţei lor, o cu Pe ogoarele colhozului „Stalin11, lu
noaştere ştiinţifică a ceeace şi-au pus crează o brigadă de tractoare dela
în gând să facă. S.M.T.-ul din Dvorichi. Colaborarea
Aceasta a fost o adunare la care co dintre mecanizatori şi colhoznici este
lectivul şi-a dat deosebit de bine seama întărită nu numai de contractul în
de puterile sale. cheiat între S.M.T. şi colhoz, ci şi de
— Aşa dar, primim chemarea Ia în angajamentele întrecerii socialiste din
trecere? — repetă preşedintele, ridi tre ei.
când glasul. Pentru buna desfăşurare a însămân
I se răspunse din toate părţile: ţărilor de primăvară, colhozul „Stalin11
— Piotr Gavrilovici, scrie tovarăşi a primit Steagul Roşu al comitetului
lor din Lipiţî că primim chemarea lor raional de partid şi al comitetului
la întrecere. executiv raional.
Acestea se petreceau în colhozul Crescătorii de vite au rămas însă în
„Stalin11 din regiunea Moscova, într’o urma celor din colhozul „Chemarea11.
seară de iarnă, la începutul anului S’au cercetat cu atenţie pricinile rămâ In colhoz, munca de pregătire a nutreţului este complect mecani- :
trecut. nerii lor în urmă şi la conducerea ra zată. Pentru prepararea hranei vitelor a fost înfiinţată o bucătărie spe- \
Peste codrul dela Puşciue se lăsa murii de creştere a vitelor a fost nu
seră nori grei. Pe drumuri se topea ză mit comunistul Ivan Soldatov. Ca ur cială. Aci există o moară universală pentru pregătirea făinei de <
pada, corbii croncăneau de zor • semne mare s’a îmbunătăţit îngrijirea vaci paie, măcinarea grăunţelor, fărâmiţarea turtelor, zdrobitor de Cartofi |
de primăvară. Preşedintele colhozului, lor, a porcilor şi a oilor. Colhozul a şi alte maşini. j
agronomul şi şefii de brigăii aveau îndeplinit înainte de termen planul de Fotografia prezintă pe colhoznicul M. Kurlak, bucătarul fermei, j
mult de lucru. In curând, trebuia să trei ani de desvoltare a creşterii vite pregătind hrana animalelor. j
înceapă împrăştierea îngrăşămintelor lor, în ceeace priveşte mărirea şeptelu-
pe semănăturile de toamnă, însămânţă- lui. Mulgătoarele de-aici nu numai că
rile culturilor de primăvară şi alte în le-au ajuns din urmă pe cele din col
semnate munci. Peste tot puteai auzi: hozul „Chemarea11, ci au obţinut în
— E gata oare totul ? plus câte 130 kg. lapte dela fiecare
Angajamentele întrecerii socialiste vacă. In acest an mulgătoarele se în
cu colhozul „Chemarea11, scrise pe pa trec pentru a obţine în mijlociu câte
nouri, aminteau mereu oamenilor de 3.500 kg. de lapte dela fiecare vacă.
Mari construcţii Un nou tip de plug
în R.S.S. M oldoveneasca Uzina de construcţii de maşini
Odată cu sosirea primăverii, în agricole „Revoluţia din Octombrie”
oraşele R.S.S. Moldoveneşti au în din Odesa a început să fabrice plu
ceput pe scară largă însemnate lu guri purtate de tractor, având
crări de construcţie. marca „P. N.—30”. Spre deosebi
La Chişinău — capitala acestei re de cele obişnuite, noile pluguri
republici — se numără peste 120 nu au tren de transportare şi dispo
şantiere mari. In oraş, se constru-
esc numeroase blocuri cu multe zitiv de cuplare. Plugul va fi mâ
etaje, pentru oamenii muncii. Tot nuit însăşi de tractorist. La fabri
la Chişinău se construesc nume carea unui astfel de plug se între
roase întreprinderi industriale: o buinţează aproape de două ori mai
fabrică de confecţii, una de produse
de cofetărie, un combinat de carne, puţin metal. In prezent, se pregă Statul sovietic ajută neîncetat colhozul „Voroşilov” să-şi mecani-
un combinat de peşte şi altele. teşte pentru agricultură un plug cu zeze iot mai multe munci agricole. In curând, alături de tractoarele obiş
In oraşul Tiraspol, centrul indus două brazde, purtat de un tractor nuite, vor începe să lucreze tractoare electrice create de constructorii
triei de conserve al R.S.S. Moldo „P. N. —2 — 30”. In urma intro
veneşti, se desfăşoară deasemeni ducerii plugurilor purtate de trac sovietici. Colhozul a şi primit o centrală electrică mobilă, care va ali
importante lucrări de construcţii. tor, se va realiza o însemnată eco menta tractoarele cu energie electrică.
In ultimii ani, acest oraş a luat o In fotografie: Colhoznicii privesc cu atenţie centrala electrică mo
desvoltare foarte mare. Casele de nomie de combustibil, ceeace va în
locuit clădite în ultima vreme for lesni o reducere importantă a pre bilă, sosită în colhoz.
mează peste 50 de străzi noi. ţului de cost al arăturii.
