Page 22 - Albina_1952_04
P. 22
6 A L B I N A
„Voi aplica regulile După exemplul cooperatorilor „Plantele inriu^iale
agrotehnice minime" din Sadova Veche sporesc belşugul casei"
De câţiva ani încoace, suntem învă Oamenii muncii dela oraşe şi sate carne, lână şi altele. Cu o parte din De câte ori e vreo adunare la
ţaţi şi îndemnaţi cu grijă cgm să ne iau parte cu însufleţire ia toate acţiu banii primiţi ei au plătit părţile sociale. căminul cultural, mă duc şi eu.
facem munca mai bine ca să obţinem nile menite să întărească succesul Numai în două zile, au depus 2.500 lei. Odată ne-a vorbit un tovarăş des
roade mai bogate. La căminul cultural reformei băneşti. Exemplul ţăranilor muncitori, mem pre câte foloase vom avea dacă o
găsim felurile cărţi despre metode agro Urmând exemplul cooperatorilor din bri ai cooperativei din Sadova Veche, să cultivăm tutun, bumbac şi alte
tehnice înaintate, iar la adunări ne satul Sadova Veche, raionul Caran urmat de cooperatorii din Marga, tre plante industriale. Asta n’a fost tot.
vorbesc tehnicienii agricoli, cum să fa sebeş, despre care s’a scris în numărul bue să fie un îndemn pentru toţi ţăranii La altă adunare, iar ne-a vorbit
despre plante industriale. Bibliote
cem mai bine cutare sau cutare muncă. trecut al revistei „Albina", membrii muncitori. Căminele culturale trebue să carul mi-a pus în mână nişte căr
Din cele învăţate până acum, mi-au cooperativei din comuna Marga, ace- popularizeze aceste exemple. Ele trebue
ţulii şi revista „Ogorul Nou” în
intrat bine în cap unele sfaturi şi am laş raion, şi-au luat angajamentul să să arate că cu cât cooperativele vor îna care am aflat mai cu deamănuntul
început să le aplic. Mi-am făcut acasă elibereze suma de 100.000 lei pusă la poia mai repede statului sumele îm
platformă de gunoi. Când gunoiul pu dispoziţie de stat. Cooperatorii din cum se pun astfel de plante, cum
trezeşte bine, duc mraniţa şi-o împrăş- Marga au hotărît să înapoieze statului prumutate, cu atât acesta are putinţa se îngrijesc şi ce se câştigă de pe
să pornească noi şi măreţe înfăptuiri urma lor.
tii pe ogor. Gunoiul din curte nu-l mai această sumă, în termen de 45 zile. Doar să fi fost îmbrobodit la ochi
în folosul oamenilor muncii din oraşe
Pornind la îndeplinirea angajamen
arunc la râpă, ca odinioară, ci-l aşez tului lor, 50 cooperatori au valorificat şi sate. să nu fi văzut care mi-i rostul. Am
în platformă, îl ud şi fac compost, făcut contract cu statul. Am pus
diferite produse agricole ca: untură, Bohatir Leon şi bumbac şi tutun. M’am ţinut de
îngrăşăminte tare bună pentru pământ.
litera cărţii. Bumbacul l-am cârnit
Sămânţa mi-o aleg încă dela cules. şi ciupit. La tutun am făcut 5 pra
Acum am însămânţat popuşoiul, dar Trimiterea în judecată a unui chiabur şile. Ii spuneam lui Ion. D. Borcea,
sămânţa am avut-o pusă deoparte încă sabotor al colectărilor de carne când am văzut că lasă tutunul
de astă toamnă. Am ales numai boa numai cu o praşilă ; „Măi Ioane,
Ţăranii muncitori din comuna Cer- pe alţi ţărani muncitori, n’a predat nici munceşte-1 bine, după carte, că alt
bele sănătoase şi pline, dela mijlocul gău, raionul Mediaş şi-au predat cu un kilogram din cota de 390 kg. carne
ştiuleţilor. drag cotele de carne. Indeplinindu-şi a- pe care o datorează statului. fel n’ai să scoţi mare lucru". La fel
căutam să-l povăţuesc şi pe Niţă
Grija pentru a munci cu chibzuială ceastă datorie faţă de stat, ei contri- Tovarăşul Naciu Petre, preşedintele Manea. Dacă nu m’au ascultat, au
nu mi-i în zadar. Astă toamnă, de pildă, bue la- aprovizionarea cu produse ali comitetului executiv al sfatului popu scos mai puţin ca mine. Iar la cali
mentare a oraşelor, ia întărirea alian lar comuna! a demascat pe chiaburul
am scos cu 300 kg. grâu mai mult la tate, tutunul lor a fost trecut în
ţei între clasa muncitoare şi ţărănimea sabotor şi i-a întocmit acte de trimi
categoria IV-a şi a V-a, pe când al
hectar, faţă de cât a scos consăteanul muncitoare. tere în judecată, pentru ca justiţia meu a intrat într’a doua.
meu Nicolaie Niftode, care nu prea se In acclaş timp însă, chiaburul Isailă Cine a avut de câştigat depe
îngrijeşte să aplice metode agroteh Aurel, fost cârciumar, proprietar a 15 populară să-d pedepsească pe Isailă urma muncii făcute bine şi la timp?
hectare pământ, care a exploatai ani de •aşa cum merită.
nice. A câştigat şi ţara, căci s’a mărit
zile pe ţăranul sărac Coman Aurel şi Anton Doboş
Am citit în ziar despre regulile agro belşugul de recoltă, dar am câşti
tehnice minime pe care trebue să le gat, în primul rând eu şi familia
folosim la principalele plante pentru Au uitat de chiaburi mea. Pe bumbacul şi tutunul vân
dut statului, am primit anul trecut
cultură. Am văzut câtă însemnătate are
In satul Medveş din comuna Sânbe- Comitetul executiv al sfatului popu
îngrijirea culturilor. Deaceia, am să-mi nedict, raionul Târnăveni, ţăranii mun 60.000 lei, 500 kg. porumb, 10 kg.
lar comunal nu dă atenţie faptului că sodă, 130 m. pânzeturi, 9 kg. zahăr
boronesc grâul. La praşilă n’am să mă citori au pornit cu însufleţire la reali chiaburii sabotează însămânţările. Ni
mulţumesc cu 2 praşile. Am să prăşesc zarea planului de însămânţări. Dar şi 15 kg. bumbac fire.
chiaburii Rusu Tânase, Rusu Oriisie, meni dela comitetul executiv al sfatu Vedeţi că plantele industriale
ori de câte ori voi vedea că apare Andrei Gheorghe, Fodor Amaliaş, Salea lui popular nu se gândeşte să contro
scoarţă sau cresc burueni. La fel am sporesc belşugul casei? Mai încape
Vasile, Suciu Ştefan, Andrei Marin lui leze pe chiaburi dacă însămânţează, cât îndoială că anul acesta voi pune
să dau multă atenţie ptivitului. Nicolae, Andrei Virginia, care au în şi cum însămânţează şi nu-i obligă din nou bumbac şi tutun? Ba voi
Ascultând cuvântul partidului şi gu hotarul satului peste 115 hectare teren
vernului, voi aplica regulile agrotehnice arabil, n’au băgat nici un bob în pă să respecte legile statului. lucra şi mai bine, ca să obţin
mânt până la 10 Aprilie. Olteanu Vasile roade şi mai mari. Şi aşa cum î-am
minime, voi îndemna şi pe alţii să facă povăţuit anul trecut pe Borcea,
la fel şi voi veghea ca chiaburii să nu Manea şi alţii, sfătuesc acum pe
se sustragă dela această obligaţie. ■ Un colectiv sportiv sătesc fruntaş toţi ţăranii muncitori : cultivaţi
Sporul de recoltă pe care-l vom ob
ţine. dacă vom aplica întocmai regulile Colectivul sportiv „Discul" din ia campionatul sătesc de gimnas plante industriale, munciţi-le bine
satul Nălaţ-Vad, raionul Haţeg, tică. Cei mai buni sportivi sunt şi după carte. Vă veţi bucura ca şi
agrotehnice minime, ne va înlesni tra are o activitate bogată. Tinerii tinerii ţărani muncitori: Anton mine de mai mult belşug în casă
iul, va contribui la întărirea succesului ţărani muncitori, membri ai aces Cioară, David Munteanu şi Mircea şi veţi avea mulţumirea că aţi aju
reformei băneşti. tui colectiv sportiv, se ocupă mult Cornea.
cu următoarele sporturi: şah, oină, Pe zi ce trece, activitatea spor tat la înflorirea ţării.
■ Dumitru Munteanu gimnastică, atletism, fotbal şi volei. tivă creşte tot mai mult în satul Bade Zamfir
ţăran muncitor din comuna De curând, colectivul sportiv Nălaţ-Vad. ţăran mijlocaş, comuna Ciulniţa
Floreşti, raionul Adjud „Discul" a ieşit primul pe regiune N. Sbuchea raionul Slobozia
Până Ia sfârşitul lunii Ianuarie Adunarea generală a cooperativei a
1952, cooperativa din Dunavăţul de Când chiaburul e preşedinte, hotărît să izgonească duşmanul stre
Jos, regiunea Galaţi, mergea din rău curat în fruntea cooperativei.
în mai rău. cooperativa merge rău Dupăce cooperativa a fost astfel cu
Bodega înfiinţată fără nici un rost tiva merge bine, că-i plină de mărfuri tul că Artem Pricop desorgnniza mun răţită, lucrurile au început să se
nu scotea nici salariul gestionarului. schimbe în bine. S'a pus capăt risipei
de prima calitate şi că fără doar şi ca intenţionat, căuta să provoace chel-
Valorificările, deasemenea, mergeau poate asta-i datorită preşedintelui ?” tueli fără rost, vrând să nemulţumeas cu transporturile şi au fost înlăturate
prost. Ţăranii muncitori nu erau în Tovarăşul Savencu a pus această în că pe ţăranii muncitori, să-i facă să-şi cheltuelile fără rost.
demnaţi în niciun fel să vândă la coo trebare şi altor membri.de partid, până piardă încrederea în cooperaţie şi în re Ţăranii muncitori vin cu drag la coo
perativă cereale, legume, găini, raţe, ce a ieşit la iveală că din lipsa de vi gimul nostru de democraţie populară. perativă. Planul de vânzări şi de valo
ouă, cu toate că în comună creşterea gilenţă a Uniunii raionale a cooperati Colectivista Chiiina Filipov a ară rificări pe lunile Februarie şi Martie a
păsărilor este o îndeletnicire de seamă. velor de consum Tulcea şi a ţăranilor tat că ticăloşia chiaburului a mers fost realizat. De unde în Ianuarie, când
Cât despre înfiinţarea unei crescătorii muncitori din comună, se cuibărise la până acolo încât încasa părţile sociale la conducere se afla Artem Pricop, se
de păsări sau a unei grădini, nici po conducerea cooperativei un duşman. şi le băga în buzunarul lui. Din cele valorificaseră doar 14 păsări şi 400 de
meneală. Artem Pricop, preşedintele cooperati spuse de Marioara Condrat, de Maria ouă, în cele două luni care au urmat
Lipsa de organizare, choltuelile fără vei, era fiu de chiabur, el însuşi fost Filip şi de alţii, s’a putut vedea că în după curăţirea cooperativei s’au valo
rost, încurcarea banilor în mărfuri fără cherhanagiu, exploatator al pescarilor ultima vreme, Pricop primise părţile rificat 300 de păsări şi 4.000 ouă.
căutare, au făcut ca într’un an de ziile, şi al ţăranitor muncitori. sociale dela vreo 30 de cooperatori, Ţăranii muncitori din Dunavăţul de
cooperativa să se aleagă cu pagube de Jos îşi dau seama tot mai bine că lup
câteva sute de mii de lei vechi. Membrii de partid au lămurit apoi fără să elibereze niciun fel de chitanţă. tând pentru întărirea cooperativei, a-
Ţăranii muncitori din comună au în şi pe alţi ţărani muncitori şi până la Luând cuvântul, ţăranul- muncitor jută la întărirea schimbului între oraş
ceput să vadă că la cooperativă nu-i urmă s’a cerut convocarea adunării Ivanov Artem a spus: „Când venea
şf sat, la întărirea alianţei clasei mun
lucru curat. Comunistul Marcu Savencu generale a cooperatorilor. Cu acest pri vreo marfă de care aveam mai multă
citoare cu ţărănimea munc'toare.
era frământat mereu de o întrebare: lej, au fost date în vileag toate unel nevoie, aflam despre asta abia dupăce
„Oare dece spun chiaburii că coopera* tirile chiaburilor. A ieşit ia iveală fap era vândută chiaburilor’’, AUREL MUNTEANU
