Page 23 - Albina_1952_04

A L B I N A 7

Din ţările imde poporul e stăpân Din ţările unde stăpânesc bogătaşii

Poporul chinez construeşte o ţara nouă Micii fermieri din Statele Unite
Marele popor chinez a realizat deose­ 11.000 de sisteme de irigaţie mari şi îndură din greu exploatarea monopolurilor capitaliste
bite succese în desvoltarea economiei şi mici.
în domeniul cultural. Producţia indus­ ■ Pe fluviile şi râurile principale ale de S. NATALOV
trială şi agricolă din R. P. Chineză a ţării, s’au reconstruit şi construit din La începutul celui de al doilea răz­ sunt trecuţi în categoria celor fără vite
atins cel mai înalt nivel din istoria a- nou 42.000 de kilometri de baraje şi boi mondial, în Statele Unite a apărut de muncă. A zecea parte din fermierul
cestei ţări. Câteva ramuri ale indus* diguri. Datorită acestor sforţări s’a pu­ cartea economistei Annie Rochester, in­ americani produc pe pământul lor nin
triei chineze şi-au depăşit chiar simţi­ tut înlătura aproape complect perico­ titulată : „Dece sunt săraci fermierii”.- mai atât cât le-ar ajunge să trăiasă ju-*
tor acest nivel. Numai *n cursul anului lul inundaţiilor Lucrările realizate au Această carte înfăţişa starea agricultu­ mătate din an. Numai 18 la sută dini
trecut, producţia de fontă a sporit în îngăduit lărgirea suprafeţei de pămân­ rii americane între anii 1929—1940. Ba* fermieri pot să ducă pe piaţă uneia
R. P. Chineză cu mai mult de 2 ori, turi irigate, cu multe sute de mii de zându-se pe cifre şi fapte, Annie Ro­ „surplusuri”. Pentru aceasta însă,,
iar producţia oţelului — cu 65 la sută. hectare. chester a dovedit că un grup de mari sunt nevoiţi să-şi vândă şi bucata de
Uzinele de construcţii de maşini din Recoltele tuturor culturilor agricole fermieri capitalişti, strâns legaţi de pâine dela gură.
această republică produc în prezent sporesc din an în an. Bunăoară în Chi­ Wall-Street, se îmbogăţesc, în timp ce Mult au de suferit fermierii din Sta-*
maşini-unelte, automobile, tractoare, na de Nord-Est producţia agricolă a sute de mii de fermieri mici şi mijlocii tele Unite de pe urma scăderii preţu*
etc. crescut anul trecut de două ori faţă de sărăcesc neputând face faţă dărilor şi rilor la produse agricole pe piaţa inter-*
In anul acesta, în R.P. Chineză va anul 1949. concurenţei. Ei devin şomeri. nă. Pentru consumatorul american oră-»
fi terminată în cea mai mare parte re­ Imperialiştii americani şi englezi nă- Din ziua apariţiei cărţii Anniei Ro­ şean, muncitor, ori funcţionar, preţurile
forma agrară. Datorită acestei impor­ dăjduiau că prin blocada economică, chester, au trecut mai mult de 12 ani. produselor alimentare cresc însă necon*
tante reforme democratice, zeci de mi­ vor putea sugruma Republica Populară In acest timp, economiştii burghezi tenit, în vreme ce preţurile produseloij
lioane de familii de ţărani muncitori Chineză. Dar acest plan al imperialiş­ americani au stricat destulă cerneală agricole scad. Aceasta se datoreşte fap*
chinezi au primit pământ. Poporul chi­ tilor s’a prăbuşit. Sprijinindu-se pe aju­ încercând a dovedi că tabloul zugrăvit tului că între fermier şi consumatoji
torul frăţesc al Uniunii Sovietice şi al de autoare n’ar fi cel adevărat. Dar să stau intermediarii, capitaliştii monopo*
nez înfăptueşte uriaşe lucrări de iri­ ţărilor de democraţie populară, R.P. vedem ce spun faptele. lişti, care impun fermierului preţuri1
gare, construeşte diguri şi zăgazuri
Chineză îşi desvoltă cu succes econo­ Punând faţă îri faţă cifrele ultimelor mici pentru produsele agricole, iar dela
pentru apărarea împotrva inundaţiilor. mia naţională şi păşeşte cu hotărîre pe două recensăminte făcute în Statele cumpărător, pentru aceiaşi mai fă, ju*
In doi ani, au fost construite peste calea progresului. Unite, unul din 1940 şi altul din 1950 poaie preţuri de trei ori mai mari.
se vede limpede că în Statele «Unite Numărul total al fermelor din S.U.Aţ>
sărăcirea fermierilor nu numai că s’a micşorat dela 6 milioane 800 de mii
Regiunile R.P. Ungare îşi schimba înfăţişarea nu s’a oprit, ci dimpotrivă s’a accen­ 'câte erau în anul 1935, până la 5 mi*
tuat. lioane 380 mii în 1950, adică aproape
Planul cincinal al R. P. Ungare 88 cămine culturale. La construirea In anul 1940, fermele mici reprezen­ cu un milion şi jumătate. Din an în an*
aduce mari transformări în toate col­ acestor cămine, ţăranii muncitori din tau 80 la sută din numărul gospodări.■> creşte numărul fermelor ipotecate. Nu­
ţurile ţării. Regiuni care în trecut erau judeţul Tolna au contribuit cu muncă lor de fermieri şi aveau în folosinţa lor mai în anul 1951, datoriile fermieriio*
înapoiate, devin acum înfloritoare. voluntară, în valoare de aproape 30 la sută din pământul arabil. In 1945 americani au ajuns până la 6 miliarde
Dela eliberare, judeţul Bekes din 1.400.000 forinţi. numărul fermelor mici a scăzut şi mai de dolari. Foarte mulţi fermieri ame*
R.P. Ungară s’a îmbogăţit cu noi uzine. In cadru! planului cincinal, vor avea mult, cuprinzând doar 25,5 la sută din ricani trec în rândul şomerilor sau în*
A fost pusă în funcţiune noua fabrică loc numeroase înfăptuiri şi în judeţul tot pământul bun de muncă. Pămân­ groaşe rândurile aşa numiţilor munci*
de une’te pentru foraje şi a fost moder­ Veszpcem. Astfel, în comuna Vonyarc- tul a fost concentrat în mâinile unui ţori agricoli. Acum, în Statele Unite
nizată ţesători a de bumbac. Deaseme- vashegy, se va construi o şcoală nouă, grup de bogătaşi capitalişti. In anul sunt mai mult de 5 milioane de ase*
pentru care s’au alocat 25.000 forinţi. 1945 marii fermieri stăpâneau 40 la menea muncitori care sunt lipsiţi de
nea, s’a construit o fabrică modernă de Deasemenea, vor fi construite noi lo­ sută din pământul arabil, iar în 1950 orice fel de drepturi. Ei lucrează îm­
confecţiuni. Datorită construirii şi des- cuinţe. La Tapolca se va cons’rui un că­ ei strânseseră în mâinile lor 50 la sută preună cu familiile lor din zori şi până
voltării noilor uzine, în industria jude­ min pentru muncitori, iar Ia Papa 124 din tot pământul. în noapte, primesc salarii de mizerie,
ţului Bekes lucrează în prezent de trei locuinţe moderne şi confortabile. In Fermierii mijlocii şi mici au o soartă trăesc în barăci, bordee, sau chiar sub
din ce în ce mai grea şi aceasta cu atât cerul liber, prin şanţuri.
ori mai mulţi muncitori decât în anul cadrul planului cincinal, se desvoltă
mai mult cu cât ei nu sunt stăpâni ai Preotul catolic Liusi, examinând si*
1946. necontenit reţeaua de electrificare. Anul
pământului pe care îl cultivă. Datele tuaţia muncitorilor agricoli în statul
In judeţul Tolna au fost inaugurate trecut, au fost electrificate două comune, recensământului din 1950 arată că nu­ Texas, scrie că în mijlocul argaţilo»
în August 1950, primele cămine cultu­ şapte staţiuni de maşini şi tractoare şi mai 58,5 la sută dintre fermieri sunt domneşte o adevărată foamete. Starea
rale. începând dela această dată, nu­ cinci gospodării agricole de stat. Anul stăpâni ai pământului. Ceilalţi, al că­ sănătăţii muncitorilor, declară Liusi*
ror număr trece de 2 milioane, sunt nu­ este de nedescris. Acesta este rezulta­
mărul căminelor culturale a crescut acesta, se va introduce lumina electrică
mai pe jumătate stăpâni, sau sunt ne­ tul proaste5 alimentaţii. Intre argaţi
necontenit. La sfârşitul anului 1951, în alte trei comune şi în trei gospodării voiţi să ia pământul cu arendă în con­ sunt mulţi copii care lucrează la fel ch
în cuprinsul acestui judeţ funcţionau agricole de stat. diţii înrobitoare, dela marii fermieri ca­ cei vârstnici, dar primesc salarii şi mai
pitalişti. de mizerie. După datele din Augusl
Condiţiile arendării sunt deosebit de 1950, în Statele Unite sunt mai mult
Fabricarea de maşini agricole în R. Cehoslovaca grele. Micii fermieri sunt nevoiţi să de 400 de mii de copii ce muncesc ca
dea fermierilor bogaţi cea mai mare nişte robi la fermele marilor cap'lalişti*
In R. Cehoslovacă se fabrică în pre­ şăminte, cositoare de iarbă, legătoare
zent un mare număr de maşini agri­ automate, batoze automate, tăietoare, parte din recoltă. Fermierii muncitori, ca şi toţi oame*
Datele recensământului din 1940 nii simpli ai Amercii, simţind pe pielea
cole. etc. O realizare de seamă este bună­ arată că mai mult de jumătate din nu­ lor povara tot mai grea a cursei înar­
In primu' rând trebuesc amintite oară secerătoarea-legătoare automată. mărul fermierilor americani nu au cu mărilor, inflaţia, creşterea impozitelor*
tractoarele. Dintre acestea, mai impor­ Mecanizarea muncilor de recoltare în ce să-şi lucreze pământul. 25 la sută
tant este tipul de tractoare „Zetor 25“. îşi dau tot mai bine seama că lupta
gospodăriile agricole care dispun nu­ dintre fermierii americani nu posedă
Tractorul „Zetor 25“ are un motor mai de mijloace de tracţiune animală, niciun fel de vite de muncă, nici măcar pentru îmbunătăţirea stării Iov mate*
Diesel cu doi cilindri, cu o capacitate se poate face cu ajutorul acestor maşini un cal, sau un catâr. In statele de Sud, riale este legată de lupta pentru pace*
de 25 H.P., cu 6 viteze şi cu 2 viteze ce seceră o fâşie lată de 1,5 metri şi situaţia este şi mai grea. In statul Mi- împotriva politicii războinice a guver*
pentru mers înapoi. Este construit pen­ care nu au nevoe de o tracţiune mai ssisipi, aproape 40 la sută din fermieri nului Truman.
tru munca cu toate maşinile agricole puternică decât o maşină de cosit obiş­
şi pentru transportul pe şosele. Trac­ nuită.
torul este destul de puternic pentru a Deasemeni, industria de maşini agri­ Mizeria oamenilor muncii din Japonia
lucra pe teren normal cu un plug cu
trei hrăzdare, sau cu un cultivator de cole din R. Ceholsovacă fabrică şi ba­ Japonia se află sub călcâiul imperia­ interesul să-şi vândă mătasea artifi*
17—19 cuţite, cu legătoarea automată toze. Munca lor este cu totul automa­ liştilor americani şi al slugilor lor ce cială din fabricile lor, au distrus în
cea mai mare sau cu multe alte maşini tizată. Batoza cu o capacitate de 20 formează guvernul Ioshida. In această mare parte plantaţiile de duzi şi cui*
agricole. tone cereale pe oră poate fi deservită ţară vezi deobicei cocioabe de scânduri turile viermilor de mătase.
R. Cehoslovacă produce astăzi a- chiar de numai 2 oameni. Batoza sau stufăriş gata să se prăbuşească; încolţiţi de mizerie din toate părţile,
proape toate felurile de maşini agri­ oameni în sdrenţe, umblând de eolo- ţăranii muncitori fug la oraşe, unda
cole : pluguri de tractor, cultivatoare, construită în primul rând pentru ce­ colo nemâncaţi, în căutare de lucru; negăsind de lucru îngroaşe numărul*
combine de cartofi şi sfeclă, maşini de reale, [roate fi adaptată însă uşor pen­ copii scormonind prin mormanele de şomerilor.
semănat, maşini de împrăştiat îngră- tru orez şi leguminoase. gunoaie, după resturi de mâncare. As­ Dar poporul japonez se ridică îm*
tăzi, 10 milioane de locuitori, nu găsesc potriva exploatatorilor dinăuntrul ţării
R. D. Germană pe drumul construcţiei paşnice de lucru, nu au asigurată ziua de şi a imperialiştilor americani. Având
mâine, iar cei ce au de lucru câştigă în frunte Partidul Comunist Japonez,
Oamenii muncii din Republica Demo­ prevede atingerea unui volum al pro­ mai puţin decât jumătate din salariul care îndrumă şi însufleţeşte necontenit
crată Germană au obţinut succese în ducţiei industriale de două ori mai trebuitor unui trai cât de sărăcăcios. massele, oamenii muncii din Japonia
construirea unei vieţi noi. Aceste rea­ mare decât cel cunoscut înainte de Ţărănimea muncitoare o duce tot luptă cu hotărîre pentru libertate, pen*
lizări dovedesc în mod grăitor că dru­ război. Pentru refacerea oraşelor dis­ atât de greu ca şi muncitorimea dela tru viaţă. Grevele, manifestaţiile se ţin
mul luptei pentru crearea unei Ger­ truse de război, se vor cheltui în cinci oraş- Marii moşieri, ca şi chiaburii, lanţ. La 18 Aprilie, un milion de mun*
manii democratice, unite, independente ani, 26,89 miliarde mărci. Cinci mari smulg ţăranilor muncitori două şi trei citori au declarat grevă de protest îm*
şi iubitoare de pace, garantează între­ uzine metalurgice noi vor da o produc­ arenzi, drept plată pentru pământul potriva legii reacţionare a guvernului
gului popor german un viitor fericit. ţie de 500.000 tone fontă. pe care li-1 închiriază. înainte, ţăranul care urmăreşte să interzică activitatea
După îndeplinirea planului său bie­ Au fost făcute însemnate reduceri de muncitor îşi mai scotea cele trebuitoare organizaţiilor democratice.
nal (1949—1950) într’un an şi jumă­ Poporul japonez, întărit în drumul
tate, poporul muncitor al R.D. Germane preţuri la mărfurile industriale şi ali­ traiului din creşterea viermilor de mă­ său de căldurosul mesaj trimis de
a trecut începând cu anul 1951, la rea­ mentare, mărind nespus de mult pu­ tase. Acum, exploatatorii americani Anul Nou de tovarăşul Stalin, va lupta
lizarea primului său plan cincinal, care terea de cumpărare a populaţiei. care taie şi spânzură în Japonia, având fără încetare pentru eliberare şi pace.