Page 24 - Albina_1952_04
P. 24

8                                                                                                                       A L B I N A


                         CU                  HAZ                            SI                CU                   T A L C





                             Preşedintele  comitetului  executiv  al  sfatului  popular  din  comuna   FIERARUL  ŞI  MOARTEA
                          Gologanu,  raionul  Focşani,  Chiriţă  Vasile,  nu  a  luat  măsuri  ca  chia­
                          burii să  însămânţeze  la  vreme şi ca  uneltele de  muncă  să fie  întrebuin­  de  SERGHI  VOSKREKASENKO
                          ţate  acolo  unde  este  nevoie.  Aşa  de pildă,  chiaburului  Vâlcu  Stan,  pro­
                         prietar  de. tractor,  nu  i  s’a  fixat  un  plan  de  muncă.  El  ară  unde  vrea   poet sovietic  (ucrainean)
                         şi dacă vrea.                                                 Moş  Vasile cam boleşte.           Vine  moartea  altădată:
                             Comitetul  executiv  al sfatului popular,  care  este  direct  răspunzător
                          de  reuşita  campaniei  de  însămănţări,  trebue  să  ia  grabnic  măsuri  ca   Moartea’n prag  i se iveşte:  —  „Ei,  acu’  s’aud  motivul F*
                          chiaburii să  nu saboteze  muncile,  iar planul de  însămănţări  să ţie  înde­ —  „Ei,  mai  ai  zile  puţine,  ...Moş  Vasile azi conduce
                         plinit  în  termenul fixat.                                    Te-oi lua curând cu mine 1“       O  şedinţă  cu  activul.
                                                                   Vasile  Manolescu   Moşu’n  silă  i-a  răspuns :       Moartea-i face  semn:  „Ilal,  vină F*
                                                                       corespondent
                                                                                        Cară-te de-aici,  vedenie l       Moşul  însă se  încruntă :
                                                                                       Am  tractoarele  de  uns,          —  „O  să facem  o  turbină
                                                                                       Reparaţii — sumedenie.             Şl  am  treabă  foarte  multă".
                                                                                           Şi  viclean,  cu  voce’nceată,     Şi  râzând  cu  gura  toată,
                                                                                           Spuse: „Vino altădată"...          Moşu-i spuse: „Altădată 1“
                                                                                       Se  înzdrăveni  moşneagul          Moartea  iar  veni:  —  „Bătrâne,
                                                                                       Şi’ncepu  să  bată  şine.          Când ai să  renunţi  la  viaţă ?"
                                                                                       ...Morţii,  ce-i  călcă  iar pragul,  Moşul  râse:  —  „Vreau  ca  mâine
                                                                                       Nu  putea  să-i pară  bine.        Să  văd comunismu'n faţă.
                                                                                       La ureche îi şopteşte:             Nu-ţi  mai  bate-a  tale  oase  —
                                                                                       — „Ei,  cum stai ?" Dar moşu’ndată   Oare  nu  ai  altă  treabă ?
                                                                                       Spuse:  Te  cărăbăneşte,               La de  Gaulle, sau pe la  Churchill
                                                                                       Arătare blestemată t"                  Cată-ţi  drumul  mai  degrabă  t
                                                                                           Şi,  viclean, cu voce’nceată,                     In  româneşte  dq
                                                                                           I-a  mai  spus:  „Pe  altădată"...                  M.  ILlUŢj



                                                                                                      Ş a r p e l e      d i n    d r u m

                                                                                                             de  ARMAVIR  DARBIN
                                                                                                                    poet  sovietic
                    Preşedintele :  Ce  faci  Vâlcule  aici ?   Dar  ţăranii  din  comună   Un  şarpe,  de  soare  încins,   Şi-a  mai  zis  cu’ngâmfare.
                    Chiaburul :  Lucrez  şi  eu,  să  nu  zici   Zic  că  treaba  nu  e  bună   în  mijloc  de  drum  stătea  întins   —  Să ocolească pe poteci, pe cărare
                        Că  nu  mă  omor  cu  zorul,       Şi  că  Vâlcu  Stan,  chiaburul   Un  vultur,                  Şi  iarăşi
                        Sau  că  nu-mi  umblă  tractorul...
                    Preşedintele:  Bravo!  Uite-aşa  îmi   Cară  apă’n  râu  cu  ciurul.   ce  roată  dădea  pe  sub  nor,   in  drum  s’a  întins...
                                              place,       Iar  cât  despre  preşedinte   l-a  ’ntrebat,                  Dar  iată,  tropot  de  copite
                        Omul  când  de  lucru-şi  face.    E’ndemnat  să  ia  aminte.   cu  destulă  mirare,  din  sbor:  depărtare-a  cuprins  —
                                                                                       —  Ce-ţi  veni                     şl  roţile  carului  au  strivit
                                  C u        u r m a r e * * .                         să  te-aşezi  în  drumul  mare ?   şarpele  cel  nărăvit...
                                                                                        Parcă  n’ai  şti
                     Era  duminică  dimineaţă.  Mai  „Mariţo, e grozav romanul  ăsta! Te                                  ■   <   »   <   «   i   i       »
                  mulţi  ţărani  muncitori  din  comuna  bagă  la  spaimă  că-ţi  vine  să  intri   că  pe-aici  umblă  oameni  şi  cărei
                   Fântâni,  raionul  Tecuci,  se  aduna­ sub pat  de frică!  Am  ajuns  la  fasci­ Şarpele-a  şuerat  cu  venin;  Aceiaşi soartă  vor  avea
                   seră  în  faţa  căminului  cult«ral  „N.  colul  79,  unde-a  furat-o  pe  contesă  —  Şi  ce  dacă  vin ?  Toţi  cei  ce’n  cale  ne  vor  sta t
                   Bălcescu“,  să  asculte  o  conferinţă  şi...  va  urma!“
                   în  care  se  arăta  dece  trebuesc  gră­  Văzând  c’aşa  stă  povestea,  depu­
                  bite  însămânţările  de  primăvară.  tatul  deschide  uşa  şi-i  spune  direc­
                     Căminul cultural  se  află  în clădi­ torului:
                   rea  şcolii.  Deoarece  cheia  o  păs­  —  Tovarăşe  Bălăuţă,  mai  las’o    Un  „voluntar"  pentru  Coreea
                  trează  Costică  Bălăuţă,  directorul  niţel  pe  contesă  şi  dă-ne cheia  dela
                   şcolii, tovarăşul  deputat Uiogioman  şcoală!                         In  Turcia  s’a  deschis  un  birou   —  Cu  puşca  ştiţi  să  trageţi?
                   a vorbit cu  dânsul  încă  de cu seară   —  Dumneata  nu  vezi  că  citesc   de  recrutare  a  voluntarilor  pentru   Bătrânul  îl  privi  mirat:
                  şi  l-a  rugat  să  vină  de  dimineaţă,  un  roman  cu  urmare?  făcu  direc­  Coreea.  Se  înţelege  că  o  asemenea   —  Cu  puşca?  Hm!  am  tras  cu
                  pentru  a  deschide.  Văzând  insă  că  torul  supărat  că-i  deranjat  din  lec­  întreprindere  n’a  avut  succes.  Iată   puşca  să  zic,  acum  vreo  40  de  ani,
                   se face ora  10 şi directorul şcolii  nu  tură.                                                        la  bâlci...  Am  ochit,  ţin  minte,  un
                  vine cu cheia,  deputatul  Uiogioman   —  Atunci  dă-ne  nouă  cheia!  cum  îşi  petrec  vremea  funcţionarii   iepure  şi  am  auzit  o  muzicuţă.
                   şi câţiva sătenis’au dus la el  acasă.   —:  Asta  nu  se  poate!  Eu  nu  mă   acestui  birou.  Doi  dintre dânşii, Aii   Soliman  îi  întinse  buletinul.
                  Au bătut la  uşă  dar n'au primit nici  dau  jos  din  pat  până  nu  termin  şi   Soliman  stăteau  într’o  zi  şi   —  Vă  rog  semnaţi,  să  fie  totul
                   un  răspuns.  Atunci  au  apăsat  uşor  romanul  şi  nici  cheia  n’o  pot încre­ aşteptau  ca  deobicei.  Deodată  Aii  în  ordine.
                   pe  clanţă  şi  au  intrat  într’o  săliţă.  dinţa  oricui!         se  repezi  ca  muşcat  de  viespe.
                   Prin perdeluţele frumos înflorate cu   —  Şi  ce  facem  cu  adunarea  la                                —  Ce  să  semnez?  întrebă  bătrâ­
                   micşunele,  oamenii  l-au  văzut  pe   care  trebue  să  vorbim  despre  însă-   — Soliman, ia priveşte la domnul  nul,  clipind  des  din  ochi.
                   director  stând  în  pat,  cu  o  carte  în   mânţări?              ăsta  bătrân  din  faţa  vitrinei.   —  Buletinul.
                  mână.                                                                  —  EI,  ce-i  cu  el?             —  Ce  buletin?
                     —  Tovarăşe  director,  am  venit!   — Vă  priveşte personal!  Eu  sunt   —  Mi  se  pare  că  vrea  să  intre   —  Buletinul,  că  vrei  să  pleci
                   făcu  Giogloman.                  director  şi  leafa-mi  merge!...
                     —  E  noapte!  se  auzi  directorul   Şi directorul şcolii n’a vrut să dea  la  noi.  O  vrea  să  se  înscrie  volun­ voluntar,  să  lupţi  împotriva  coree­
                   care  citea  cu  voce  tare.  E  noapte   cheia.  A  stat  toată  ziua  acasă  şi-a  tar.             nilor.
                   adâncă...                         citit.  Consfătuirea  cu  sătenii  s’a   Intr’adevăr,  înăuntru  intră  un   —  Voluntar  în  Coreea?  Dar  ce
                     —  Ba-i  ziua’n  amiaza  mare!   ţinut  sub  cerul  liber,  iar  directorul   bătrân de vreo 65 de ani, cu  un coş  am  eu  cu  poporul  coreean?
                   răspunse  un  sătean.             Bălăuţă  şi-a  citit  în  tihnă  senzaţio­  în  mână.                  Pe  Aii  mai  să-l  apuce  ameţeala.
                     In  momentul  acela,  intră  în   nalul  roman  care  —  cum  spune
                   săliţă  femeia  de  serviciu  dela   dumnealui  —...  „te  bagă  la  spaimă   —  Bună  ziua.            —  Păi...  atunci...  ce cauţi  la  noi?
                   şcoală.                           de-ţi vine să  intri sub pal de frică!"  —  Vă  salutăm,  vă  salutăm.  Bine   —  Caut  fabrica  de  mezeluri
                     —  Da’  ce  faceţi  aici?  întrebă  ea.  Cazul  directorului  Bălăuţă,  care  aţi  venit.  Luaţi  loc  aici  în  fotoliu.  „Salam-Bey“.
                     —  Păi  nu  vezi?  zice  deputatul   în  loc  să  fie  un  activist  cultural  de   Desigur,  sunteţi  obos:t.  Scoşi  din  fire,  Aii  şi  Soliman  îi
                   Giogloman.  Ii cerem cheia şcolii.  frunte şi să sprijine campania  însă-   —  Mulţumesc,  nu  vă  deranjaţi,  strigară:
                     — Dumneavoastră  nu  vedeţi că...   mânţărilor,   citeşte   romane  „cu                               —  Fabrica  de  mezeluri?  Nu  ştii
                   citeşte?  făcu  femeea.  II  cunosc  eu   urmare",  nu  trebue  să   rămână  n’am  să  stau  mult.
                   pe  dumnealui!  Citeşte  un  roman   fără  urmări.  Trebue  lămurit  acest   Aii  zâmbi  prietenos.   că  fabrica  de  mezeluri  e  la  etajul
                   d’ăla...  cum  se  zice?.,  cu  urmare!   director,  care  e  mulţumit  că   —  N’aveţi  mult  de  aşteptat.  Vă  trei?  De  ce  dracu  intri  la  noi?  Ieşi
                   Şi  citeşte  cu  glas  tare,  că  aşa-i   „leafa-i  merge"  —  că  aşa...  nu  mai   şi  fac  formele.  Şi  Soliman  începu  afară!
                   place  dumnealui!  îmi  spunea  dum­  merge!  Ba  că  s’ar  putea  chiar,  din   să  complecteze  un  buletin  de trimi­  Bătrânul   plecă.   Funcţionarii
                   nealui  aseară,  când  am  terminat   cauza  acestor  purtări  nesănătoase,   tere  în  Coreea.  După  ce  scrise  biroului  de  recrutare  a  voluntarilor
                  curăţenia  prin  camere...  că  ştiţi,  eu   într’o  bună  zi  să  vadă  şi  altă...  ur­
                   lucrez  mai  puţin  la  şcoală  şi  mai   mare !                    câteva  rânduri,  îl  mai  întrebă  pe  pentru  Coreea  au  rămas  mai
                   mult  la, dumnealui...  Mi-a  spus:         VALERIU  FLORIAN        bătrân.                           departe  singuri.

                                                         Tiparul:  Combinatul   Poligrafic  „Casa   Scânteii"  —  Pla|a  Scânteii   C.  1608
   19   20   21   22   23   24