Page 3 - Albina_1952_04
P. 3
A L B I N A 3
înainte, pentru câştigarea bătăliei insămânţărilor!
Colectiviştii dau pildă în comuna Vida însămânţările
în campania insămânţărilor au fost lăsate la voia întâmplării
De cum a început timpul prielnic fost însămânţate 20 hectare cu ma — Stăm bine cu însămânţările, — Sfatul popular nu a controlat dacă
pentru însămănţări, membrii gospodă zăre. spun agenţii agricoli Gheorghe Pă- fiecare producător şi-a pregătit să
riei agricole colective „Gheorghi Dimi- Toate brigăzile au făcut lucru de bu traşcu şi State Drăgan din comuna mânţa. Deosebit de grav este faptul că
trov" din comuna Beşenova Veche, Vida, regiunea Teleorman. Avem plan. sămânţa de lucernă, adusă de o lună,
nă calitate. Brigăzile I şl V sunt în Lucrăm după el. Ba chiar l-am şi de n’a fost încă distribuită ţăranilor mun
raionul Sânicolaul Mare au pornit ţruntea tuturor muncilor. Petrache păşit... Avem planificate 23 hectare grâu citori. Unii deputaţi şi activişti cultuj
campania de primăvară. Cele 5 brigăzi de primăvară şi am însămânţat 23,80 rali nu s’au străduit s’o însămânţeze la
Plopeanu şl Radu Mocanu din briga
şi-au organizat munca pe baza planu hectare; din 90 hectare mazăre am şi timp, pentru a fi pildă, aşa cum ar fi
da I, Ion Găzdoiu şl Gheorghe Vlad
lui de campanie In aşa fel, încât fie realizat 81 hectare, iar planul pentru trebuit. Deputatul Ion Radu, de pildă,
din brigada V au muncit cu deosebită lucernă, ceapă, usturoi, l-am depăşit n’a semănat un bob, nici până în seara
care om din brigadă ştie ce are de fă
tragere de inimă, fiind pildă pentru Suntem activi, tovarăşe... de 3 Aprilie. Colectivul de conducere al
cut. Până la sfârşitul lunii Martie au Acestea sunt cele spuse de agenţii căminului cultural nu s’a îngrijit să
toţi colectiviştii.
fost însămânţate 62 hectare ovăz, 20 agricoli din comuna Vida ! Realitatea popularizeze exemplul comuniştilor N.
Munca rodnică a colectiviştilor din
hectare orz de primăvară, 38 hectare este însă cu totul alta. Până la 4 Aprilie Raportaru, V. Drahne, al ţăranului
Plopu a îndemnat pe toţi ţăranii mun
sfeclă de zahăr, 7,30 hectare usturoi, în Vida s’au însămânţat doar 2,12 hec muncitor A. Minoiu şi al altora care
citori din comună să iasă la însămân tare grâu şi nu 23,80 hectare; 15 hecta au ieşit primii la însămânţat şi tot pri
9,30 hectare ceapă, 3 hectare mac. De-
ţat, folosind din plin atelajele. re mazăre şi nu 81 hectare; o jumătate mii au terminat planul din prima etapă.
asemeni, au mai fost făcute 150 hec pogon de floarea soarelui din 300 hec Căminul cultural nu s’a preocupat să
tare arătură cu atelajele proprii ale După corespondenţele trimise de to tare planificate ; n’a fost semănat nici combat! credinţa deşartă care mai dăi-
gospodăriei colective. Colectiviştii din varăşii: Gh. Caraijov şi Maria un bob de lucernă: numai 19,97 ha. ovăz nueşte în sat, cum că semănatul
din 105, ha. planificate pentru epoca I-a. poate începe doar când înfloreşte po
brigada l-a a lui Matei Malescov sunt Gheorghe.
In privinţa cepei, usturoiului, lintei, tre rumbarul.
în fruntea muncilor de primăvară. cute în planurile de cultură, sfatul popu Comitetul executiv al sfatului popu
Şi la gospodăria colectivă „Drum lar cu dela sine putere a hotărît că lar al comunei Vida trebue să ia mă
Nou" din Plopu, raionul Făurei, mun nu mai trebue să ţină vreo evidenţă. suri grabnice pentru a câştiga timpul
ca în campania insămânţărilor se des Sfatul popular nu are un plan bine pierdut din cauza neorganizării muncii
chibzuit, în care să se ştie ce atelaje şi a lipsei de control. El trebue să fo
făşoară temeinic şi organizat pe bri
ies zilnic la însămânţat, pentru reali losească sprijinul tuturor organizaţiilor
găzi şi echipe. Această organizare * zarea vitezei de însămânţare. In co de masă şi al căminului cultural, pen
dat roade. Numai într’o singură zi au mună sunt 564 atelaje cu care, în cele tru buna desfăşurare a campaniei agri
13 zile bune de însămânţat câte au fost cole.
dela 25 Februarie până la 4 Aprilie, s’ar Comitetul executiv al sfatului popu
fi putut semăna cel puţin de zece ori lar raional să nu uite că întreg raionul
Echipele de cor mai mult decât s’a însămânţat până a- este codaş pe regiune şi să pornească
în sprijinul Insămânţărilor cum. Mai sunt şi două tractoare ale la controlul muncii pe teren, să nu se
unor chiaburi ; dacă s’ar fi lucrat chiar mulţumească cu date umflate, ca acelea
numai cu aceste tractoare, se puteau în pe care le primeşte dela comuna Vida.
In comuna Olăneşti Sat a avut loc, rilor de primăvară. Bunăoară, dintre
sămânţa peste 50—60 de hectare. Dar Să nu se uite nici o clipă că toate pu
zlele trecute, o consfătuire a responsa membrii echipei de cor au fost aleşi tractoarele lucrează fără plan şi fără terile trebuesc îndreptate asupra înde
bililor echipelor de cor din raionul tineri care au alcătuit brigăzi de agi control fiind lăsate la voia chiaburilor, plinirii la timp a însămânţărilor.
Râmnicu-Vâlcea. Cu acest prilej, în taţie ce se deplasează pe câmp, la lo care sabotează şi fac tot ce le trece prin
cap. AUREL BĂBEAN' J
văţătorul Ştefănescu Grigore, dirijorul cul de muncă pentru a executa mici
echipei de cor a căminului cultural din programe artistice. Pentru aceasta,
comuna Lăpuşata, a {inut lecţia: „Cum echipa de cor a căminului a pregătit Comuna Suraia-Focşani, codaşa la însamânţari
îşi întocmeşte repertoriul, o echipă de cântece legate de munca câmpului, Până la 4 Aprilie în comuna Suraia, lămurire în rândurile ţăranilor mun
cor“. El a arătat că un dirijor de cor cum sunt: „I.a arat, la’nsămânţat“, raionul Focşani, au fost însămânţate citori, ca să iasă la timp la însămânţat,
trebue să împrospăteze mereu reper „Hai, bădiţă, la arat", etc. abia 54 hectare, adică doar 10 la sută alta ar fi fost situaţia. Deputaţii şi ac
din culturile planificate pentru epoca I. tiviştii culturali trebue să fie exemplu
toriul cu cântece noi, alese din revista Responsabilii echipelor de cor care Această situaţie se datoreşte comitetu în îndeplinirea la timp a muncilor de
„Cultura Poporului", cu care să poată au participat la această şedinţă au în lui executiv al sfatului popular, cate nu primăvară. Ce exemplu a dat însă Ar-
pregăti şezători închinate diferitelor ţeles că împrospătarea repertoriului a folosit timpul prielnic şi nu a făcut bămuş loan,- preşedintele comitetului
evenimente şi campanii. cu cântece noi, este neapărat necesară un plan bun de repartizare a atelaje executiv al sfatului popular comunal,
Tovarăşul Dumitru Alexandru, res lor şi a lăsat însăinânţările la voia care nu a semănat nici un bob ? Sfa
pentru ridicarea nivelului ideologic şi tul popular raional trebue să controleze
ponsabilul echipei de cor a căminu artistic al şezătorilor ce se prezintă întâmplării. Căminele culturale în Ioc mai îndeaproape cum se desfăşoară
lui cultural din comuna Govora a pre în faţa ţăranilor muncitori. să-şi intensifice activitatea s’au lăsat campania Insămânţărilor în Suraia şi
zentat un referat, în care a arătat cum pe tânjală. să ia grabnic măsuri de îndreptare.
şi-a întocmit planul de muncă, în ve Nicolae Moraru Dacă cele două cămine culturale din M. Vasiliu
derea sprijinirii campaniei însămânţă- corespondent comună ar fi dus o serioasă muncă de corespondent
Ţăranii muncitori din comuna Săl Cum sprijină căminul cu^ural din Sălciile piedice mersul înainte al ţăranilor
ciile, raionul Cricov (regiunea Praho muncitori. In toamna trecută, de pil
va), au terminat la vreme însămânţă însămânţările de primăvară dă, a fost demascat în faţa satului,
rile din etapa întâia. La reuşita însă- chiaburul Sandu Gheorghe, care a în
mânţărilor a contribuit şi munca de cul faţă de 600 hectare. La cooperativă, te la cercul agrotehnic, la cercurile de cercat să saboteze însămânţările.
turalizare. Sprijinit de organizaţia de au fost aduse în ultimul timp îngră cultură generală şi citind din cărţile Căminul cultural din Sălciile folo
partid şi sfatul popular, căminul cul şăminte chimice care vor fi folosite agrotehnice răspândite în sat de co seşte agitaţia vizuală organizând foto-
tural a desfăşurat o activitate rodnică, mai ales la semănăturile de bumbac şi lectivul bibliotecii, ţărani muncitori ca montagii şi afişând lozinci. Organi
atât în perioada de pregătire a cam de sfeclă de zahăr. Ţăranii muncitori Icn S. Costache, Mierlă Gheorghe sau zează cititul la câmp şi alte feluri de
paniei, cât şi în timpul muncilor. Silvestru Ghinea şi Grigore Atanase Gheorghe Stancu au înţeles cât de dă activitate. Activitatea căminului cul
Astfel, în tot timpul iernii, căminul au şi cumpărat cantitatea necesară su- unătoare sunt aceste obiceiuri înve tural este sprijinită din plin de orga
cultural s’a preocupat îndeaproape de prafeţii însămânţată cu sfeclă de zahăr. chite. Ei nu numai că au aplicat în nizaţia de partid şi de sfatul popular.
pregătirea însămânţărilor. La cercul Când au început muncile de primă văţăturile căpătate la cămin, dar au Directorul căminului, învăţătorul Va-
agrotehnic au ţinut lecţii inginerul Ca- vară, căminul cultural a dus o perma dus necontenit muncă de lămurire şi vilon Nicolescu, are un colectiv de
ciuc venit dela raion, preşedintele sfa nentă muncă de agitaţie printre ţă între ceilalţi ţărani muncitori. Una din muncă format din ţărani muncitori,
tului popular Gh. M. Ilie, directorul ranii muncitori. La serile culturale, în fermele de activitate duse de căminul deputaţi, funcţionari ai sfatului popu
şcolii Coropceanu Dumitru, profesoa adunările obşteşti care au loc la că cuitural în sprijinul însămânţărilor, lar, învăţători şi profesori. Acest co
ra E'ena Arişan şi alţii. In urma lec minul cultural, au fost citite şi discu este şi cinematograful. Ţăranii munci lectiv ia parte atât la organizarea cât
ţiilor ţinute aici.. 80 la sută dintre ţă tate Hotărîrile guvernului cu privire tori văd mereu filme documentare, ca şi la desfăşurarea manifestărilor cul
ranii muncitori din Sălciile. în primă la măsurile de sporire a recoltei. De- re înfăţişează belşugul colhoznicilor şi turale. Unii ţin conferinţe, alţii lucrea-
vara aceasta au însămânţat în sole. asemenea, s’a dat o mare atenţie ma roadele muncii în colectiv. iză în colectivul bibliotecii, iar alţii
Pentru ca metodele agrotehnice să fie terialelor publicate în ziarul „Scân La gazeta de perete se publică ar sunt în echipele de dans şi coruri.
cunoscute de cât mai mulţi ţărani mun teia" şi în alte ziare. De pildă, sfatul ticole agitatorice scrise de multe ori Faptul că ţăranii muncitori şi-au
citori, cursanţi ca Anton Enache, mem popular şi căminul cultural au organi de ţărani muncitori cum sunt: Gheor terminat însămânţările din etapa în
bru de partid sau ca deputaţii Ion Re- zat echipe de agitatori care, pe sectoare, ghe V. Lisandru, C. Mierlă şi alţii. La tâia la vreme, se datoreşte în bună
ghioca şi Tudor Jalbă au împărtăşit au citit şi discutat cu ţăranii munci gazeta de perete sunt evidenţiaţi frun parte şi căminului cultural. El trebue
ş. celorlalţi ţărani muncitori cele tori articolul de fond din „Scânteia", taşii în muncă şi sunt criticaţi co să desfăşoare însă şi mai departe o
învăţate de ei. Datorită lecţiilor ţinu'te apărut în ziua de 27 Februarie. Cămi daşii. muncă hotărîtă, contribuind din plin
ia cercul agrotehnic şi muncii de lă In cadrul adunărilor obşteşti, cu ia creşterea belşugului pe ogoare, la
murire dusă dela om la om, ţăranii nul cultural a combătut cu toată vi prilejul conferinţelor, sau la gazeta de îmbunătăţirea vieţii poporului munci
muncitori din Sălciile au îngrăşat pă goarea, obiceiurile învechite care pun perete sunt demascate uneltirile duş tor.
mântul cu gunoi de grajd, pe o supra piedici muncilor câmpului. Luând par manului de clasă, care încearcă să îm GEORGE NESTOR
