Page 4 - Albina_1952_04
P. 4
A L B I N A 1
Congresul învăţătorilor Succesele comunei fila .
Intre 10—13 Aprilie, are loc la Bucu tor emerit" şi „profesor emerit", sau au în valorificarea bogăţiilor locale
reşti Congresul învăţătorilor din R.P.R. fost decoraji cu diferite ordine şi Lângă malul Mureşului, la punctul trebuesc luate pentru organizarea stâ
Acest Congres este o nouă dovadă a medalii. unde apele sale trec pe lângă comuna nei de oi de pe lângă cooperativă.
grijii pe care partidul şi guvernul o Având sprijinul uriaş al partidului şi Ilia, se afla până nu de mult o insu-, Un sprijin temeinic l-a dat acestei
poartă faţă de oamenii muncii. Este, in guvernului, folosind minunata expe lă pustie. Sfatul popular Ilia a făcut acţiuni căminul cultural din Ilia, care
acelaş timp, o dovadă a preţuirii pe rienţă a învăţătorilor sovietici, cadrele din ea 3 hectare de pământ roditor. a popularizat experienţa sovietică pe
care partidul o dă muncii învăţătorilor. didactice din (ara noastră se străduesc Tot astfel, desţelenind 8 hectare de te tărîmul creşterii vitelor.
Câtă deosebire între ceeace se petrece din toate puterile să-şi ducă la îndepli ren plin de gropi şi asanând bălţile, Un bogat isvor de venituri îl repre
acum şi cele ce se petreceau pe vremea nire marea misiune pe care o au de a a făcut o grădinărie ce a produs zeci zintă pentru comuna Ilia livezile de
stăpânirii burghezo-moşiereşti. Au fost educa şi lumina masele. de vagoane de legume şi zarzavat. fructe. Pentru conservarea lor, comi
Înlăturate pentru totdeauna vremurile Demnă de laudă este munca lui Tot datorită valorificării resurselor tetul executiv a înzestrat anul trecut
când învăţătorul era batjocorit şi înjo Şoldan Vasile, directorul şcolii elemen locale, satul Bacia (comuna Ilia) se cooperativa cu 2 şoproane şi o pivniţă.
sit de clicile de moşieri, capitalişti şi tare Târşolţi-Oaş, care în anul şcolar mândreşte acum cu unul din cele mai S’au conservat aici 100.000 kg. pru
chiaburi. Regimurile burghezo-moşie 1951 —1052, a asigurat alfabetizarea a frumoase cămine culturale din raio ne, 40.000 kg. mere, etc.
reşti cereau învăţătorilor să fie în 104 neştiutori de carte, în loc de 84 nul Deva. Anul trecut s’a scos piatră O iniţiativă bună a sfatului popu
slujba asupritorilor, să a{âte la ura de câ(i erau trecuţi în planul de muncă. dintr’un deal, pentru temelia căminu lar este aceea de a folosi pentru us
rasă, la război. Invă{ătorii care căutau învăţătorii Donet Gh. şi Gavrilă lui, economisindu-se ciment. S’a valori- carea fructelor, în afară de cele două
să fie în slujba maselor muncitoare şi Constantin din Preajba-Caracal au cat apoi coaja de copaci. Cu suma rea cuptoare mai vechi, şi o încăpere ce
luptau pentru luminarea lor, erau pri sprijinit alcătuirea unei întovărăşiri lizată au fost cumpărate materiale tre se află între camerele băii comunale.
goniţi şi asupri(i, schingiuiţi şi întem agricole, iar învăţătorii Gh. Zamfir şi Astfel, folosind temperatura ridicată
niţaţi. Vass Gheorghe, din Jeica şi Unireâ- buitoare construcţiei. a băii, se va putea usca o însemnată
Astăzi, învăţătorii şi profesorii sunt Bistriţa, sprijină munca de întărire a Numai din aceste câteva realizări cantitate de fructe fără nici o chel
îndrumaţi şi sprijiniţi să fie cât mai gospodăriilor colective. se poate vedea că valorificarea resur tuială în plus.
de folos poporului, în munca pe tărâ La Congresul ce se va ţine în Bucu selor locale e una din preocupările de
mul cultural. Li s’au creat şi li se reşti, unde sunt trimişi cei mai buni frunte ale sfatului popular Ilia. Comitetul executiv îşi îndreaptă a-
creiază condiţii din ce în ce mai bune dintre fruntaşii muncii pe tărâm cultu cum grija spre exploatarea şi valori
de trai, sunt ajutaţi să-şi facă munca ral, învăţătorii vor discuta şi vor lua Hotărîrea partidului şi guvernului ficarea pământului alb şi negru ce se
tot mai rodnică. Cei care dau dovadă hotăriri pentru a face ca roadele privitoare la trtărirea succesului re găseşte în preajma comunei. Pentru
de dragoste faţă de popor, evidenţiin- muncii lor să fie şi mai bune. Hotărî- formei băneşti, a fost pentru comite
aceasta, sfatul popular Ilia a luat le
du-se în munca de ridicare culturală rile ce vor fi luate la Congres vor duce tul executiv tn frunte cu Râpaş Par-
a maselor, primesc recompense din la înflorirea învăţământului, vor ajuta tenie, preşedintele, şi pentru toţi de gătură cu conducerea fabricii de vase
partea statului. Sute de învăţători şi tot mai mult la îmbunătăţirea vieţii emailate din Timişoara, ce foloseşte
profesori au primit titlurile de „învăţă- poporului. putaţii un puternic îndemn şi sprijin acest fel de pământ.
de a-şi desfăşura şi mai larg munca
Intr’una din şedinţele de analiză a
de descoperire şi valorificare a resur muncii a reeşit că sfatul popular a
Ion Pascu selor locale. dobândit succese însemnate, dar că el
Potrivit unui plan de desvoltare a
ar fi putut face şi mai mult, prin an
învăţătorul Ion Pascu din comuna cu se face simţit din plin. Comuna economiei locale, va lua în curând fiin
Popeşti, raionul Focşani este unul din Popeşti este printre comunele frun ţă pe lângă sfatul popular, o fermă trenarea organizaţiilor de massă şi
tre delegaţii aleşi, pentru merite în taşe lu colectările de cereale pe anul cu 50 ovine, cu vaci şi porci, pentru mai ales a tineretului în acţiunea de
muncă ,la Congresul învăţătorilor. Di 1951, iar cooperativa şi-a depăşit pla care s’au şi pregătit grajduri şi co descoperire şi valorificare a resurselor
rector de şcoală, Ion Pascu a ştiut să nul de valorificări pe primul trimestru cini. locale. Folosind cu pricepere spriji
coordoneze munca întregului corp didac al anului 1952. O contribuţie însemna nul organizaţiilor de masă, sfatul
tic, făcând ca la şcoală să urmeze regu tă la aceste realizări a dat şi învăţă In urma sugestiei deputatului Buş- popular din Ilia va valorifica şi mai
lat toţi elevii înscrişi. Aceasta s’a putut torul Ion Pascu. tea Ion, o parte din hrana vitelor va mult bogăţiile locale, bogăţii de mare
realiza datorită bunei organizări a ac învăţătorul Ion Pascu a muncit din fi asigurată prin folosirea prafului de
tivităţii din şcoală, a legăturilor strânse răsputeri, pentru organizarea şi des- făină de sub sitele morilor. La cea însemnătate pentru îmbunătăţirea vieţii
voltarea vieţii culturale a satului. Du
cu părinţii şi a strădaniei tuturor învăţă când o luptă îndârjită împotriva duş de a patra sesiune a sfatului popular oamenilor muncii.
torilor de a sprijini elevii săraci şi de manului de clasă, a chiaburilor de s’au stabilit între altele şi măsurile ce MĂLINA CAJAL
a le înlesni condiţii bune de învăţă teapa lui C. Munteanu care îşi deschi
mânt. sese cârciumă în preajma şcolii şi a
Pentru ridicarea profesională şi po căminului cultural, Ion Pascu, îndru
litică a învăţătorilor dela şcoala con mat de organizaţia de partid, a învins
dusă de el, Ion Pascu a organizat for greutăţile care împiedicau desfăşurarea
me de studii profesionale şi politice. muncii culturale.
In munca de ridicarea a satului. Alegerea lui ca delegat la Congre
Ion Pascu duce o activitate plină de sul învăţătorilor este o răsplată a
roade, atât ca activist cultural cât'şi muncii şi totodată un imbold în lupta
ca deputat raional. In toate acţiunile ce o va desfăşura de aici înainte, ca
sfatului popular, ajutorul lui Ion Pas învăţător comunist.
î n v ă ţ ă t o r u l
L-am întâlnit in gară. Plin de viaţă. Dar umerii cei mulţi s’au ridicat.
Din buzunar ziaru-i iese-afară. Si cu desgheţul ce creştea în ţară
Aduce’n strai iz proaspăt de jâneaţă Se'ntoarse'ntr’al copilăriei sat
Din al copilăriei colţ de ţară. învăţătorul de odinioară.
Intr'un tramvai valiza i-am urcat In şcoala din livada depe grui
Şi glasu-i scormoneşte’n amintire: Cuvântul i-ascultau cu drag puştanii
,.Ţi-aduci aminte ziua când (i-am dat Si n’au lipsit nici umerele tui Tot mai numeroşi sunt ţăranii săraci şi mijlocaşi care văd că
„întâia notă zece la cetire?. Când colectivă şi-au durat ţăranii.
muncind pământurile în întovărăşiri agricole, obţin roade mai bogate.
In fotografie: tovarăşul Artenie Vasile, din comuna Zapodeni, raionul
Chiar şi moşnegii, cei cândva iobagi
înmugureau a primăvară merii. De ştirea slovelor au astăzi parte Vaslui, semnează actul de intrare în întovărăşirea agricolă din co
Ieşisem toţi şcolarii in livadă. Şi tot mai des îi vezi cum in desagi muna Zapodeni.
Caleaşca ş'-o opriseră boierii Printre tncrinde-aşeaiă câte-o carte.
Şi coborîscră ca să ne vadă.
Recomandam învăţătorilor următoarele cărţi:
Neostenit împrăştie lumină.
Din zece sate el a fost ales APARUTE IN EDITURA P. M. R.
Învăţătorul nostru. tânăr încă,
Imi dete să citesc o poezie: In Capitala Patriei să vină I. V. STA LIN : Marxismul şi problemele lingvisticii
„Veni-vor zorii’n noaptea cea adâncă Să-şi glăsuie cuvântul la Congres. APARUTE IN EDITURA TINERETULUI
„Să prăvălească jugul pe vecie...'4 M. I. Calinin « Despre educaţia comunistă
★
E primăvară calda n firea toată. A. T. Fedorova : Munca, baza educaţiei comuniste
Erau boierii pământii la faţă 7 ramvaiul nostru lunecă uşor. APARUTE IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA
Şi eu citeam mereu mai cu avânt: Spre un panou învăţătorul cată ŞTIINŢIFICĂ
„Ridică-ţi umerii la luptă, viaţă, La’ntâiul omenirii’nvăţător. A. S. Macarenco t Opere pedagogice alese, voi. 1,2,3,
„Să biruie dreptatea pe pământ. A. S. Macarenco i Poemul pedagogic
Si cum sub primăvara aurie A. S. Macarenco t Cartea pentru părinţi
Un grup de pionieri pe cale trece, P. Weigl i Despre concepţia şi activitatea
N’a mai venit de-atunci învăţătorul. In catalogul vremii, ţara-i scrie pedagogică a lui A. S. Macarenco
In temniţă l-au aruncat zălog. In lupta pentru viaţă, nota zece. A. C. Pctrov i Educarea copiilor în spiritul cinstei
Pămase doar, cu cifre ca bujorul. şi al adevărului.
Un zece la cetirg’n Catalog. ION ZAGAN
