Page 6 - Albina_1952_04
P. 6
R A L B I NA
Activitatea Comitetului Ţăranii muncitori din comuna Ştefan Vodă Cum poate spori
de luptă pentru pace fruntaşi la însâmânţâri valoarea zilei-muncă
din Felnac-Arad Ţăranii muncitori din comuna Şte faţă de 114 hectare. Numai în ziua de Un lucru de seamă în gospodăria a-
fan Vodă, regiunea Ialomiţa, preţuesc 2 Aprilie au fost însămânţate 40 hec gricolă colectivă este ca munca să fie
răsplătită după cantitatea şi calitatea
Comitetul de luptă pentru pace fiecare ceas în lupta pentru o recoltă tare cu diferite plante din urgenţa în ei. Cine munceşte mai mult şi mai bine
din comuna Felnac, raionul Arad, bogată. Agitatorii duc o susţinută tâi şi au fost grăpate peste 30 hectare trebue să primească mai mult, iar celui
duce o temeinică muncă de mobili muncă politică. Ei au împărţit satul giâu de toamnă. In fruntea muncilor ce munceşte mai puţin şi mai slab, tre-
zare a ţăranilor muncitori români în 14 sectoare şi au pornit munca din se află comuniştii Marin Marin, Ach7m bne să i se cuvină mai puţin. A nu ţine
şi sârbi din sat, în lupta pentru casă în casă. Marin şi Tudor Z. Radu. seama de aceasta, înseamnă a nemul
ţumi pe colectiviştii harnici şi a încu
apărarea păcii. Rezultatul acţiunii de lămurire nu a Dar în timp ce toţi ţăranii muncitori raja pe cei care au lucrat cu mai pu
Nu-i problemă mai însemnată întârziat să se arate. In 5 zile de lu lucrează cu sârg la însămânţat, chia ţină tragere de inimă. Răsplătirea mun
petrecută în lume, care să nu fie cru ţăranii muncitori din Ştefan Vodă burii Alexandru Mihai şi Paul Tudor cii în gospodăria colectivă se face cu a-
frământată în sat. Prin conferinţe au însămânţat 52 hectare orz, 29 hec încercau în fel şi chip să nu însămân jutorul zilelor-muncă socotite pe baza
ţinute la căminul cultural, articole tare ovăz, 20 hectare floarea soarelui, normelor îndeplinite.
scrise la gazeta cetăţenească, afişe, 22 hectare cu muştar, 10 hectare cu ţeze. Chiaburii au fost demascaţi în Pentru a ne ajuta în aplicarea nor
fotomontagii, citirea ziarelor în mazăre, au grăpat 65 hectare grâu de faţa satului şi obligaţi să însămânţe melor, Ministerul Agriculturii a întoc
grup sau discuţii purtate dela casă toamnă şi au făcut arături pe o supra- ze de îndată. mit o broşură cu recomandări de nor
la casă de câte un membru al co --------------------------- «s---------------------------- me. In această broşură s’a ţinut seama
mitetului de luptă pentru pace, de lucrul ce-t poate înfăptui într’o zi de
muncă un ţăran colectivist, fără prea
ţăranii muncitori din sat iau cunoş Gospodăria de stat a terminat însămânţările multă osteneală.
tinţă de necontenita întărire a fron Cu toate recomandările date de Mi
tului păcii şi socialismului, în frunte din etapa I nister, în gospodăria noastră colectivă
cu nebiruita Uniune Sovietică. Tot La 31 Martie, muncitorii şi tehni Aplicând metodele tractoristului so s’au făcut însă unele greşeli la fixarea
odată, sunt demascate şi înfierate cienii dela gospodăria de stat „Dr. vietic Ivan Buneev, brigăzile utemişti- normelor. De pildă, la praşila pentru
planurile imperialiştilor americano- lor Gh. Cazacioc, Enăchescu Petre şi prima dată cu sapa a bumbacului şi ră-
englezi şi ale slugilor lor de teapa Alexandrov", raionul Măcin, au termi Buzea Ion au arat în primele zile ale ritul lui, un om ar putea face, fără prea
bandei lui Tito care uneltesc Ia un nat însămânţarea culturilor din epoca lunii Aprilie 60 hectare. Ei au însămân mari sforţări, cam 800 metri pătraţi pe
zi. îndeplinirea acestei norme este răs
nou război mondial. întâi, trecând la îr.sămânţatul plantelor ţat 100 hectare iarbă de Sudan, folosind plătită cu 1,25 zile-muncă. La noi, nor
După o conferinţă în care a fost din epoca II. trei semănătoare la un tractor. ma a fost micşorată la 400 metri pă
demascată ticăloasa clică fascistă a 3»- traţi, hotărîndu-se pentru îndeplinirea
ei 1 zi-muncă. Ce s’a întâmplat ? Nor
lui Tito, din rândurile ţăranilor ma mică n'a slujit la întărirea muncii
muncitori s’au ridicat glasuri, pline Cooperativa din Stârcu fruntaşă la valorificări colectiviştilor. Cristoi Gheorghe, Con
stantin Radu, Radu N. Florea, Maria
de mânie, osândind regimul terorist Comuniştii şi activiştii căminului cul această comună au valorificat prin co Stroe şi alţii şi-au spus că dacă norma
dela Belgrad. Printre alţii a vorbit tural din comuna Stârcu, raionul Şim- operativă : 23.085 ouă, 1.016 litri lap este de 400 metri pătraţi, e destul s’o
şi ţăranul mijlocaş Jiva Miscov. leul Silvaniei, duc o rodnică muncă te, 3.445 kg. floarea soarelui, 173 kg. îndeplinească, făcând astfel câte I zi-
de lămurire printre ţăranii muncitori, seminţe de dovleac, 480 kg. fasole, muncă de fiecare. Că această normă nu
Arătându-şi mânia împotriva călăi a fost bine socotită, că ea era mică, au
îndemnându-i să valorifice cât mai 482 kg. secară, 135 kg. păsări şi al
lor poporului iugoslav, care la po dovedit-o colectivişti ca Veronica Ruiu,
multe produse prin cooperativă. La că tele.
runca imperialiştilor americani, minul cultural au avut Ioc adunări şi Cu banii primiţi pentru produsele Tănase Radu şi alţii, îndeplinind zilniş
mai mult de 7 norme fiecare.
urzesc comploturi împotriva ţării şezători în care tovarăşii din condu vândute la cooperativă, numeroşi ţă Din cauza normei mici, la o altă lu
noastre şi a celorlalte ţări de demo cerea cooperativei au vorbit despre im rani muncitori şi-au cumpărat produ crare, culesul bumbacului, colectiviştii
craţie populară, Jiva Miscov a spus: portanţa valorificărilor. se industriale. nu s’au silit să facă mai repede această
In luna Martie ţăranii muncitori din Ion Burcea muncă. Ei erau bucroşi că îndeplineau
„Să ştie călăul Tito şi banda lui că
şi chiar depăşeau norma mică, aşa cum
noi, ţăranii muncitori sârbi din era fixată de noi. Astfel, am întârziat
R.P.R., alături de întregul popor Chiaburii trebue obligaţi să-şi predea cotele munca, păgubind cu peste 300 kg. bum
bac necutes la vreme.
muncitor român, vom Iqvî cu tărie, de carne
La praşila întâia a porumbului după
în acei care vor încerca să ne înro prăşitoare, se recomandă ca norma să
bească, care vor îndrăzni să se Ţăranii muncitori din numeroase In unele comune sfaturile populare fie de 2.500 metri păraţi. Valoarea a-
comune ale raionului Lugoj dau cu nu obligă pe chiaburi să predea co
atingă de cuceririle noastre." cestei munci este socotită la 1,25 zilc-
drag cotele de carne. In comunele Cli- tele. In timp ce ţăranii muncitori din mutică. La noi, norma a fost micşorată
Cu nestăpânită revoltă au aflat ciova, Balinţ, Bujor, Bethausen şi al satul Hodoş predau cotele de carne, la 2.000 metri pătraţi. Dar în condiţii
ţăranii muncitori din Felnac'despre tele, planul de colectări pe trimestrul chiaburoaica Vodă luliana nu a predat le de lucru din gospodăria noastră co
îngrozitoarele crime săvârşite de l a [ost îndeplinit la timp. până acum nimic din cantitatea de 247 lectivă, normal ar fi fost să fixăm o
normă de 3.000 metri pătraţi. Socotirea
imperialiştii americani prin folo Sunt însă unele comune în care kg. cu cât a fost impusă. Sfatul popu greşită a normei ne-a întârziat praşila
sirea armei bacteriologice împo colectările de carne merg foarte slab, lar al comunei Boldur, de care aparţi întâia cu 10 zile.
triva eroicului popor coreean şi a datorită lipsei de preocupare a sfaturi ne satul Hodoş, trebue să oblige pe Au mai fost şi alte lucrări la care ri
populaţiei din China de Miază- lor populare. Aşa, de pildă, în comuna chiaburoaică să-şi predea imediat cota nul trecut am micşorat normele. De pi<-
Noapte-Răsărit. Milutin Selejean, Tipări, planul de colectare pe trimestrul de carne. dă, la praşila a doua la sfeclă, la semă
natul de toamnă şi la alte lurcări.
Mihai Miloslav, Mihai Mihailovici întâi nu a fost îndeplinit. Straton Nicanor Normele prea mici au făcut ca la gos
şi alţii şi-au ridicat glasul lor de ---------------------------------------------------------------------- — ---------- -----------------------------------------— ---------- podăria noastră să avem unele întâr
zieri în îndeplinirea muncilor. Aceasta',
protest, cerând interzicerea armei a dus la scăderea producţiei şi a făcut
bacteriologice şi aspră pedeapsă Campionatul individual de cros al R. P. R. ca valoarea zilei-muncă să fie mică.
pentru cei vinovaţi. „Să întâmpinăm 1 Mai“ Noi am făcut zile-muncă multe, cu va
Ştiind că fiecare succes în lupta loare mică. Aşa am ajuns în toamnă să
primim pentru o zi-muncă 2,88 kg.
pentru construirea socialismului în In .egimurile burghezo-moşiereşti, Astfel, s’au evidenţiat colectivele să grâu, când lucrând după norme soco
ţara noastră înseamnă o contribuţie sportul era numai Ia îndemâna celor teşti din comunele Dărdăreni şi Cris- tite drept, am fi putut lua 3,50 kg. la
bogaţi, a exploatatorilor. In
satele
de seamă adusă apărării cauzei ţării noastre, nici pomeneală de sport. tineşti din regiunea Botoşani, colecti o zi-muncă. Preţul zilei-muncă ar fi
crescut şi la alte produse.
păcii, comitetul de luptă pentru Acum, cu sprijinul partidului şi gu vele săteşti din raioanele Ceahlău şi Anul acesta am îndreptat, în parte,
pace îndeamnă pe ţăranii muncitori vernului, mişcarea sportivă pătrunde Bacău, precum şi cele din raioanele greşelile făcute anul trecut. Au mai ră
să-şi achite impozitul şi să predea tot mai mult în satele noastre, cuprin Lipova şi Criş, regiunea Arad. mas însă unele norme mici.
zând masele de ţărani muncitori în- Eu am fost în Uniunea Sovietică. Am
cotele de carne, lapte şi cereale Săptămâna trecută, alături de mine
tr’o activitate sportivă organizată. Nu văzut că belşugul în casele colhoznici
cuvenite statului, să-şi însămânţeze rii din. Reşiţa, 65 ţărani muncitori din lor nu vine tucrându-se de mântuială,
mai în întrecerea sportivă „Cupa Sa
cât mai grabnic ogoarele, losiî telor" desfăşurată anul trecut, au comuna Carasova au luat parte la ci pentrucă sunt folsite norme juste şi
Miculici, Traian Ristin, Anuşca luat parte peste 180.000 de ţărani in acest cros. S. M. T. Dăeni, raionul toate muncile sunt făcute la vreme şi
de bună calitate.
Milan, Ion Plugariu, Ion Dugoşan dividuali, colectivişti, salariaţi ai Măcin, a reuşit să mobilizeze în aceas Este de datoria consiliului de condu
S.M.T. şi ai gospodăriilor de stat.
şi alţi membri ai comitetului de tă întrecere 197 concurenţi. cere al ^gospodar iei noastre colective să
In satele patriei noastre, se constru- revadă cum au fost calculate normele si
luptă pentru pace au fost printre esc tot mai multe terenuri de sport înfrăţiţi pe terenurile de sport ca şi la unele munci să propună adunării ge
primii care şi-au dus la bazele de unde ţăranii muncitori se avântă în în pe ogoare, ţăranii muncitori din patria nerale norme juste. Numai astfel ne
recepţie cotele de cereale şi de treceri sportive. Colectivele săteşti au noastră luptă cu avânt pentru întă vom putea bucura de roadele muncii
carne, fiind în felul acesta exemplu reuşit să mobilizeze numeroşi ţărani rirea lor fizică, devenind astfel vaj noastre. Ion Dorondoc
muncitori în marea întrecere sportivă,
în faţa.celorlalţi ţărani muncitori. nici apărători ai patriei şi ai păcii. brigadier în gospodăria agricolă
campionatul individual de cros al colectivă din corn. Mihail Kogăl-
Ion Iovănescu R.P.R. „Să întâmpinăm 1 Mai“. Gh. Mihail niceanu, raionul Tulcca
