Page 7 - Albina_1952_04
P. 7
*»-
A L B I N A 7
Cuvintele tovarăşului Stalin,
Apelul Biroului Consiliului Mondial al Păcii
solie a păcii în lume împotriva războiului bacteriologic
Biroul Consiliului Mondial al Păcii, a cărui sesiune a avut loc
Răspunsul tovarăşului Stalin la în popoarele în problemele cele mai în
la Oslo între 29 Martie—1 Aprile 1952, a publicat următorul apel îm
trebările unui grup de ziarişti ameri semnate, cum ar fi bunăoară problema potriva războiului bacteriologic:
cani a stârnit un puternic răsunet în unificării Germaniei şi a coexistenţii Am examinat cu atenţie documentele privitoare la războiul bacte
întreaga lume. Sutele de milioane de paşnice a capitalismului şi socialismu riologic dus în prezent în China şi Coreea.
Examinarea lor ne-a impresionat şi ne-a provocat oroare. Războiul
partizani ai păcii au sorbit cu nesaţ lui.
bacteriologic nu este numai o crimă mârşavă care trebue curmată; el
cuvintele marelui stegar al păcii. Răspunsul tovarăşului Stalin dove
reprezintă o primejdie pentru întreaga omenire. Ne adresăm conştiinţei
Cuvintele staliniste dau o lo deşte încă odată întregii omeniri po tuturor bărbaţilor şi lemeilor şi îi chemăm să ceară încetarea războiului
vitură nimicitoare propagandei răz litica neclintită şi sinceră de pace pe bacteriologic şi interzicerea armei bacteriologice.
boinice dusă de imperialiştii ame- care o duce Uniunea Sovietică. Po In primul rând ne adresăm bărbaţilor şi femeilor din Statele Unite
ale Americii, deoarece in faţa fiecăruia din ei se pune o chestiune de
ricano-englezi, care flutură în lu poarele văd totodată că între vorbele onoare şi demnitate. Ducerea războiului din Coreea în numele Naţiunilor
me gogoriţa că un a! treilea război şi faptele guvernului sovietic nu este Unite constitue un fapt deosebit de grav ; considerăm că răspunderea
mondial este de neînlăturat. Prin r.ici o deosebire. Ba dimpotrivă, ele se pentru acest război revine guvernelor care au aprobat amestecul Naţiu
cuvintele sale pline de înţelepciune, întregesc. De curând, guvernul sovie nilor Unite şi deci ele poartă răspunderea politică şi morală pentru me
tovarăşul Stalin îmbărbătează po tic a trimis guvernelor Angliei, Fran todele folosite în ducerea războiului.
In ceeace ne priveşte, ne revine o datorie dublă : In primul rând,
poarele în lupta pentru apărarea pă ţei şi Statelor Unite, un proect de tra
de a informa opinia publică şi de a aduce adevărul la cunoştinţa fiecărui
cii. In lupta lor pentru pace, libertate tat privitor la încheierea păcii cu Ger om, pentru ca oricine să poată aprecia faptele mârşave care ne-au fost
fericire, popoarele sunt călăuzite de mania. In zilele acestea, în Uniunea aduse la cunoştinţă. Am luat hotărîrea de a da publicităţii documentele
cuvântul stalinist. Cu un an în urmă, Sovietică are loc o consfătuire econo de care dispunem. Este necesar ca acţiunile criminale să fie date complet
mică la Moscova, menită să ducă la în vileag. In acest scop, Comitetul popular chinez pentru apărarea păcii
în interwievul dat unui redactor al zia
întărirea legăturilor economice între a propus să se înfiinţeze o Comisie internaţională care să culeagă toate
rului „Pravda“, tovarăşul Stalin ară
ţări şi îndeosebi între Apus şi Răsărit. aceste fapte. Competenţa şi imparţialitatea acestei comisii trebue să fie
ta că pacea stă în mâinile celor mulţi. în afară de orice dubiu, in vederea constituirii ei ne adresăm celor mai
Marea însemnătate a răspunsului
Popoarele au înţeles cuvântul stalinist marelui Stalin n’o pot ascunde nici de seamă reprezentanţi ai cercurilor ştiinţifice, juridice şi religioase.
şi călăuzite de adânca lui învăţătură ziarele burgheze. Anunţând acest de Suntem convinşi că opinia publică mondială va sprijini eforturile acestei
şi-au unit tot mai strâns puterile, ză comisii.
osebit eveniment, ziarul englez „Daily
dărnicind pregătirile războinice ale A doua datorie a noastră este de a apăra toate popoarele de războiul
Express'* scrie: „Stalin a spus astăzi bacteriologic.
imperialiştilor. Pericolul unui nou răz
lumii că el nu consideră că un al trei Constatăm că S. U. A. este singurul stat dintre marile puteri care
boi nu e mai aproape acum decât a- nu a ratificat convenţia internaţională din 17 Iunie 1925, prin care se
lea război mondial este o chestiune de
cum câţiva ani, a arătat Stalin. Po interzice folosirea gazelor toxice şi a mijloacelor bacteriologice. Cerem
viitor apropiat". Şi asemenea acestui
poarele înţeleg înţelepciunea acestui ca toate popoarele din lume să exercite presiuni asupra guvernelor
z;ar scriu multe din ziarele care apar lor pentru a obţine ca această convenţie să fie semnată, ratificată şi
răspuns din faptul că forţele păcii au
în Anglia, Franţa, Italia, în Statele respectată de toate statele fără excepţie. Cerem deasemenea să fie în
devenit mai puternice şi deci pornirile
Unite şi în alte ţări capitaliste. treprinse acţiuni energice pentru ca persoanele vinovate de folosirea celei
războinice ale imperialiştilor pot fi mai josnice şi celei mai monstruoase arme să fie deferite justiţiei ca cri
Cuvintele tovarăşului Stalin dau în-
înfrânte. Şi în răspunsurile la celelalte ciedere şi îmbărbătează popoarele în minali de război.
Suntem convinşi că, cerând apărarea celor nevinovaţi şi pedepsirea
întrebări, cuvântul stalinist luminează lupta pentru biruinţa păcii. celor vinovaţi, exprimăm opinia majorităţii covârşitoare a oamenilor. In
numele lor apărăm cea mai nobilă cauză — dreptul Ia viaţă al tuturor
copiilor şi respectarea persoanei umane.
Dacă popoarele nu vor acţiona imediat pentru a pune capăt războ
„Ucigaşii Iui Beloiannis iului bacteriologic, cruzimea şi furia forţelor destructivc nu vor mai
cunoaşte limite. Ne adresăm întregii omeniri chemând-o să se apere.
vor plăti pentru fărădelegile lor** Apelul a fost semnat de :
Frederic Joliot Curie, preşedintele Consiliului Mondial al Păcii;
M’am cutremurat aflând de groaz Vestea uciderii lui Beloiannis m’a Gabriel d’Arboussier, Alexandr F adeev, Go Mo-jo, Eugenie Cotton, prof.
Bernal, prof. Leopold Infeld, Arthur Lundkvist, vicepreşedinţi ai Con
nica crimă făptuită Ia Atena. împotriva făcut să-i urăsc şi mai mult pe călăii
siliului Mondial al Păcii; membrii Consiliului Mondial al Păcii: Jessie
vrerii întregii omeniri, slugile păcă oamenilor, pe călăii americani.
Street, Pierre Cot, Ilya Ehren burg, prof. Hromadka, Lombardi, Louis
toase din guvernul grec, la porunca Nicicând n’oi avea linişte până când Saillant, Laurent Casanova, Mao Dun, ives Farge, Alexandr Korneic.iuk,
imperialiştilor americani, au frânt viaţa nu voi vedea că popoarele i-au pedepsit Ian Mukarovski; secretarul general al Consiliului Mondial al Păcii: Jean
patriotului grec Nikos Beloiannis. pe ucigaşi pentru fărădelegile lor, aşa Laffitte ; secretarii Consiliului Mondial al Păcii: Isabelle Blume, Gil-
Trupul lui Beloiannis l-au ucis ei în cum merită! bert de Chambrun, Georgio Fenoaltea, P. Guliaev, John Darr, U. R. T.
chip tâlhăresc. Ştiu. Dar, nu vor putea Gore, Emi Siao, Montagu ; oaspeţii care au participat la sesiune: Wil-
smulge pentru nimic în lume, din inima Dumitru Negrilă man (reprezentantul Comitetului german al luptătorilor pentru pace) ;
poporului grec, chipul eroului care şi-a ţăran muncitor din salul Cueş, Jacques Denis (Federaţia Mondială a Tineretului Democrat) ; Li Ghi-en
jertfit viaţa pentru libertatea Greciei. raionul Deva Coreea); D-na Kirsten Hansteen (Norvegia); Gordon Schaffer (Anglia).
Iată-ne ajunşi în satul Turn Bei-oan.
Numele acesta înseamnă „belşugul din In tr ’un s a t d in C h in a zarea vârstnicilor înaintează cu paşi
repezi. Zece copii de ţărani săraci şi
Nord-Vest", nume vechi dar care nu se mijlocaşi urmează la şcoala medie do
potrivea decât unui mănunchi de familii avusese niciodată un adăpost propriu. tul. Ei şi-au luat angajamente patrio pe lângă universitatea Cin Hua — fapt
de moşieri şi chiaburi, restul locuitori Acum are o cameră, are ogorul său pe tice pe oare le-au dus la îndeplinire. nemaipomenit până acum în rândurile
lor neavând nimic comun cu belşugul. care-t munceşte cu sârg. Uan a fost Muncind pământul mai bine decât în ţărănimii. Dela oraş ii se trimit filme;
Reforma agrară înfăptuită încă în educat de partid. El ne povesteşte că, trecut, în ciuda secetei au scos o re vin echipe culturale, care dau specta
1949, imediat după eliberare, a schim în 1949 era analfabet. Astăzi ştie să coltă de grâne mai mare decât fusese cole. Deasemeni, şcolarii Satului şi-aii
bat faţa satului. Oamenii au pornit să citească şi să scrie; a făcut şi unele prevăzut. Surplusul l-au dat statului organizat o echipă de cântece şi dan
facă inventarierea bogăţiilor moşierilor. studii politice. îndeplineşte şi munca pentru-voluntarii din Coreea. Anul tre suri. 40 camere noi au fost construite
Atunci au văzut de unde vine numele de secretar al organizaţiei de partid. cut a fost secetă. Recolta de bumbac şi au fost reparate alte 110. Puterea do
îmbelşugat al satului lor. Pentru că Nici familia lui Fan Cun-ţen nu avu putea fi compromisă. Ţăranii îşi luaseră cumpărare a ţăranilor a crescut; s’au
până la acea dată nu avuseseră voie sese adăpost şi pământ înainte de eli însă angajamentul să dea patriei bum deschis patru noi prăvălii şi o coopera
să calce pragul caselor de Şogătani. berare. Astăzi ocupă două camere din- bac pentru a-i îmbrăca pe ostaşii ce
N’a fost uşor să numere averile din tr’o fostă*casă de moşier. Pe unul din luptă împotriva cotrop.(orilor ameri tivă.
satul lor; bogătanii s’au împotrivit. pereţi atârnă o fotografie de ostaş. E cani. Cu braţele au purtat la câmp bu Vizităm şcoala. Un local. încă nepo
Unii i-au întâmpinat pe ţărani cu cu fiul lui Fan Cun-ţen, voluntar în Co toaiele cu apă şi seceta a fost biruită : trivit. Dar în interior se vede preocu
ţitul, alţii au dat foc gospodăriei sau reea. L-am întrebat ce veşti are dela ţăranii din Turn Bei oan asiguraseră parea de a da copiilor o educaţie aleasă.
au distrus uneltele. Dar, nici o piedică el. Fan Cun-ţen ne arată un teanc dc recolta. O nouă nenorocire se abătuse Pe pereţi chipurile conducătorilor par
n’a fost prea mare în calea ţărănimii scrisori. Apoi desface una din ele pe însă asupra ogoarelor: insectele vătă- tidelor comuniste din întreaga lume şl
eliberate. care o, citeşte cineva. E o scrisoare mă.oare. întregul sat a ieşit la câmp şi multe portrete aJe tovarăşului Stalin şi
Au fost judecaţi bogătanii pentru tot scurtă. „Dragi părinţi — scrie fiul lui tot cu mâna, plantă cu plantă, bumba- ale tovarăşului Mao Ţze-dun. Unul
ce făcuseră. Pentru făptui că deveni Fan Cun-ţen, — am ajuns cu bine în oul a fost curăţit de insecte. A fo6t o dintre copii vrea să ne vorbească, dar
seră' unelte ale japonezilor sau ale go- Coreea şi ara intrat în luptă cu impe luptă grea anul acesta, lupta bumba îşi dă seama că nu vom înţelege ni
miin.daniştiIor, pentru jaful organizat de rialiştii. De mine să n’aveţi grijă. Voi cului, dar ea a fost câştigată de ţără mic. Atunci se mulţumeşte să arate por
ei, pentru oamăta de 30 la sută, pentru lupta bine şi-mi voi face datoria. Ceea- nimea eliberat*. tretele şi să ne spună : „Stalin uan
pielea ce o jupuiau zilnic de pe spina ce vă rog este să vă faceţi şi voi. da S’a schimbat faţa satului. Acum nu sue! Mao Ţze-dun uan sue!“ („Tră
rea ţărănimii sărace. torita. Munciţi mai mult, daţi recoltă mai există familii fără adăpost. Şcoala iască Stalin! Trăiască Mao Ţze-dunt")
Uan Ci-sen este unul dintre cei pe mai bogată ca să susţineţi statul nostru — altădată umblată mai mult de fiii AL. CORNESCU
care eliberarea i-a deşteptat la viaţă. în lupta împotriva agresorilor". bogătanilor — a devenit un bun comun Din cartea,. Oameni ai Chinei noT
Are 291 de1 ani şi până la eliberare nu Ţătfanfifduriîum Bei-oan susţin sta- pentru mici şi pentru marif Alfabeti 'ce vă apare in curând.
