Page 8 - Albina_1952_04
P. 8
CU T A L C
9
msm
„Pregătirea terenului“ Păsări înţelepte
Un cetăţean din oraşul Niihren- care aparţinea unui preot.
Inspectorul Mihail Euslaţiu dela torul şi agentul fiscal reveniră în
secţia financiară a raionului Boto Hrişcani. După ce încasară impo burg (Germania Occidentală) avea A doua zi, papagalul popii fu
şani plecă pe teren pentru încasa zitele dela ţăranii muncitori, veni un papagal, pe care îl învăţase adus la judecată ca „martor". Dar
rea impozitelor pe trimestrul întâi. şi rândul chiaburilor. Erau de faţă câteva vorbe. Intr’o zi pasărea cu toate străduinţele judecătorilor,
Spre prânz, el ajunse în comuna chiaburii Dumitru Sultan, Costică începu să strige în faţa ferestrei dela papagalul popii nu putură
Vlădeni şi luă legătură cu agentul Lozneanu, Gheorghe Bulboc, Savel deschise: „Americani, căraţi-vă scoate niciun cuvânt. Atunci, pen
fiscal Gheorglie Topoloâgă. Pomparâu, Dijmaru şi alte lipitori acasă!" „Adenauer, ia-o la sănă tru a deslega limba pasării, ju
toasa!" -
decătorii începură să-i strige;
— Măi Topoloâgă! îi spuse in ale saiului. De nu ştiu unde, s’a ivit deodată „Adenauer, ia-o la sănătoasa!";
spectorul, Ne cunoaştem noi de — V’aţi pregătit? îi întrebă un poliţist, care la auzul acestor „Americani, căraţi-vă acasă!"
câtva timp, aşa că am să-ţi vorbesc Eustaţiu. vorbe, l-a luat pe stăpânul papaga Pe neaşteptate, papagalul rosti
deschis, ca’ntotdeauna. Am venit — Ne-am pregătit, dom’le inspec lului la poliţie. Aflând despre pe un ton evlavios, aşa cum îl
pentru încasarea impozitelor. Da’ tor! aceasta, un prieten al arestatului auzise vorbind pe popă:
ca să meargă încasarea bine — ştii Intr’adevăr, chiaburii pregătiseră a luat la el acasă papagalul cu pri ■ — Să se împlinească dorinţa
doar că asta nu se face cu una, cu o masă mare, cu tot felul de bună cina şi în locul lui a adus un altul, voastră!
două, trebue să ne organizăm tăţi. Clipind din ochi ca un vulpoi,
munca, adică să întocmim un plan inspectorul îi spuse chiaburului
de acţiune. Mă’nţelegi? adăugă el Dumitru Sultan: Un leac ca să asude
zâmbind cu înţeles. — Ai pregătit terenul nu glumă!
— Vă’nţeleg tovarăşe Eustaţiu! După cum ştie toată lumea, în — Domnule student, cum fad
-—Păi cum să nu-1 pregătesc,
răspunse Topoloâgă surâzând şiret. dom’le inspector? Că şi ei sunt con şcolile din America, tineretului i se dumneata să transpire un bolnav?
Da’ pentru asta... trebue să fiţi şi face educaţia ca să devină carne de — II trimit în Coreea... răspunse
domnia voastră înţelegător. Adică... tribuabili. Au pus mână dela mână! Utn pentru războaiele de cotropire
cum să spun? Ca să lucrăm orga Că a doua zi după plecarea dv., şi jaf ale imperialiştilor. Vitejia acesta.
nizat, ne trebue un plan de acţiune. i-am strâns la un loc şi le-am spus: ostaşilor din armata populară core — Cum? făcu profesorul, crezând
Şi ca să avem un bun pian de „Mă băieţi, mă! Băgaţi de seamă, eană şi a voluntarilor chinezi a că n’a auzit bine.
acţiune, să mergem undeva, unde că poimâine vine domnu’ inspector deschis însă multor americani ochii. — Sigur că acolo, adaogă studen
să ne sfătuim în linişte. Cum s’ar la impozit. Trebue să vă clarificaţi La o facultate de medicină din tul, fiindcă de frica armatei
spune, trebue „pregătit lerenul“, situaţia!". America, în timpul examenului, pro
cum ziceţi dumneavoastră. Aşa că, După ce „clarificară situaţia" la fesorul a pus unui student următoa populare o să-l treacă o sută de
eu aş propune să mergem la Hriş mai multe damigene cu rubiniu, rea întrebare: năduşeli.
cani; nu-i departe — nici cât apucă chiaburul Pomparău se ridică în
mânzul să necheze de două ori — şi picioare şi se adresă mesenilor :
mai avem înlesnirea că e acolo şi — Eraţilor şi dragi prieteni! Felul de trai american
nea Sultan „al nostru", care — de! Când cu gândul nu gândeşti, vine
oricât ar fi el de chiabur, dar dacă-' un prieten în mijlocul tău! Să tră Un mare fermier american care Atunci el chemă doi fermieri
vorba să dea un sfat, se pricepe să-l iască prietenul nostru, domnu’ storcea vlaga multor muncitori nevoiaşi, nemâncaţi de cine ştie
dea! inspector, ura!... Nu uitaţi că trebue agricoli nevoiaşi, strânse într’un când, şi, arătându-le un morman
—Măi Topoloâgă, tu vrei să cad să avem grijă de dumnealui, că şi an o recoltă atât de bogată de grâu, uriaş de grăunţe, le spuse.
în ispită! încât nu mai avea ce face cu el. — Dacă ardeţi tot grâul ăsta, vă
— Da de unde, tovarăşe inspec dumnealui are grijă de noi! Şi aici Să-l vândă, nu voia, căci avea să
tor? Ei şi — vorba aia! — chiar Pomparău face un semn cu mâna, scadă preţul grâului. voi da câte o bucăţică de pâine!
dac’o fi să cădem în vreo ispită — ca cineva care numără banii...
asta să fie paguba!... Atunci se ridică şi inspectorul,
Satul Hrişcani e aproape de Vlă care răspunse foarte emoţionat: La aşa conducere, aşa moravuri...
deni. Cam după un ceas de vreme, —îmi pare bine că am... pregătit In America, tâlharii sunt prieteni posturi de răspundere. Un astfel de
inspectorul Eustaţiu şi agentul terenul, ca să puteţi înţelege că nu buni cu cei care conduc treburile tâlhar se lăuda într’o zi vecinulu*
Topoloâgă ajunseră acolo. Când a sunt om rău! Pentru primirea pe poporului din acea ţară. său de temniţă:
auzit că veniseră pentru „pregăti care mi-aţi făcut-o, voi rămâne c’o Chiar atunci când sunt închişi, — Mi-au Lăsat până şi mitraliera
rea terenului" la încasarea impozi impresie plăcută! tâlharii fac afaceri înşelând cu re m am ^0l0S^ când am
telor, chiaburul Dumitru Sultan le Ospăţul ţinu până noaptea târziu neruşinare pe cei de bună credinţă. Jl‘ ş; ce.ai f-cut cu ea?
pregăti la repezeală nişte ochiuri şi inspectorul rămase c’o impresie Roadele acestor tâlhării ei le _ Mj_a câştigat-o judecătorul, la
cu şuncă, niscai cârnăciori afumaţi plăcută, iar chiaburii rămaseră cu... împart de-altfel cu cei care deţin un joc de cărţi...
şi o damigeană pântecoasă — aşa impozitele neplătite.
cum se cuvine spre o mai bună La plecare, chiaburii îl „cinstiră" Secret militar
„consfătuire". pe inspector cu strângeri de mână,
— Poftim! zise Eustaţiu muşcând iar Dijmaru îi spuse, cu recunoş- Un soldat american din cei tri- — De ce am fost adus în Coreea?
cu poftă din cârnăcior. Ce-i al ţintă: mişi în Coreea îl întrebă într’o zi — Asta-i... secret militar! răs-
dumitale e pus deoparte, nea Sul —Să trăeşti, tăticule şi să fii pe căpitanul său: punse căpitanul.
tane! Ştii să-l ispiteşti pe om! Cum sănătos! Că nici nu ne-aşteptam
naiba să te refuz? să găsim în dumneata un om aşa Activitate Ia Casa Albă
— Să nu mă refuzaţi, dom’Ie de înţelegător...
inspector! răspunse chiaburul rân — Ehe! răspunse inspectorul din
jind. Că nici eu n’am să vă refuz... vârful căruţei. Nu ştii proverbul?
Când o fi să-mi faceţi o păsuire la „Trăind omul, când şi când află ce
plata impozitului, vorba omului, nu-i dă prin gând!" Acum v’am...
mai cu indulgenţa, se-amână sca „clarificat situaţia."
denţa! Aici a avut dreptate inspectorul
După ce „pregătiră terenul" şi Eustaţiu. Pentrucă — aşa cum spu
goliră damigeana, rămase vorba ne proverbul — o să afle... ce nu-i
ca inspectorul şi agentul fiscal să dă prin gând: o să afle că aşa cum
revină în sat după câteva zile pen a „pregătit terenul" pentru sustra
tru încasări. Bucuros că-şi pregă gerea chiaburilor dela plata impo
tise şi el terenul, chiaburul îi con zitelor şi-a pregătit terenul pentru a
duse pe oaspeţi până’n capul şose- primi ceeace se cuvine unui tâlhar
lii. Bine dispus, inspectorul Eusla- ca dânsul, care se mai află în
ţiu strânse mâna chiaburului şi-i aparatul nostru de stat, numai
spuse printre sughiţuri: -datorită lipsei de vigilenţă a sfatu
—La revedere, neică Sultane! lui popular raional Botoşani. Ar fi
îmi place de dumneata c’ai ştiut timpul ca să se... clarifice situaţia
să-ţi... „clarifici situaţia!"... Mână acestui „domn inspector" şi să i se
caii, Topoloâgă!... Când eram copii „pregătească terenul" pentru a fi
odată... dat afară şi judecat cum se cuvine. Priviţi-i cum îşi.strâng armate: ...Pac’au ajuns la treaba asta.
Câteva zile după aceea, inspec VIRGIL FLORESCU Purici, ţânţari muşte ciumate... Curând ii va lovi nă/msla
Tiparul Combinatul Poligrafic ..Casa Scânteii" - Piaţa Scânteii c. 1534
