Page 9 - Albina_1952_04
P. 9
Biblioteca ^eşic y
Centru P.Unirii -Nr.P */
“lâ'ţrfl
l e v a
Anul &a MiriM « Miercuri 16 Aprilie 1952
-t 8 pagini
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul
str. Dobrogeanu Gheree 2
de conducere Tel. 5.89.48
ADMINISTRAŢIA
Mihail Sadoveanu Editura de Stal—Imprimate
şi publicaţii — Sectorul
Gala Galaction
Publicaţii
Al. Cazaban Bucureşti str. Brezolanu 27
Ion Călugăru suptnm ânufâ, Tel. 4.66.76
Dumitru Mihalache A B O N A M E N T E
aaşezărnM mm1 tfuBuiwte Un exemplar
Dumitru Corbea 7.50 Iei anual
Şerban Nedelcu 15 Bani
Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Generale P.T.T. Nr. 17.933 942
Primul Congres al învăţătorilor din R. P. R.
In zilele de 10—13 Aprilie au avut loc, întâmpinat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej,
la Bucureşti, lucrările primului Congres al cel mai iubit fiu al poporului nostru. Con-
învăţătorilor din Republica Populară gresiştii au ascultat apoi cu deosebită luare
Română. aminte cuvântarea tovarăşului Gh.
In ziua de 10 Aprilie, la deschiderea Con Gheorghiu-Dej, care în cuvinte calde, a
gresului, au fost de faţă membri ai C.C. al arătat drumul pe care trebue să meargă cei
P. M. R. în frunte cu tovarăşul Gh. ce muncesc pe tărâmul culturii, pentru întă
Gheorghiu-Dej, membri ai guvernului în rirea şi înflorirea scumpei noastre ţări, pen
frunte cu Dr. Petru Groza, academicieni, tru educarea tineretului Republicii noastre
scriitori, oameni de cultură, conducători ai Populare Române în spiritul patriotismului
organizaţiilor de masă, etc. socialist şi al internaţionalismului proletar.
Au fost deasemeni de faţă membri ai Congresul a primit cu aplauze furtunoase
corpului diplomatic în frunte cu S. I. îndemnul dat învăţătorilor de tovarăşul Gh.
Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice Gheorghiu-Dej :
şi delegaţii sosite din diferite ţări. „Să vă slujească drept exemplu tipul
Tovarăşul N. Popescu-Doreanu, ministrul sovietic al învăţătorului, cu temeinicia de
învăţământului Public a deschis lucrările cunoştinţe care îl caracter'zează, cu con
Congresului, salutând pe participanţii la ştiinciozitatea şi modestia lui, cu devota
Congres. mentul său nemărginit faţă de popor, faţă
A urcat apoi la tribună învăţătorul pen de cauza lui Lenin şi Stalin".
sionar Gheorghe Simion, care a făcut pro In încheiere, tovarăşul Gh. Gheorghiu-
puneri pentru alegerea prezidiului de Dej a urat Congresului spor la muncă în
onoare. Un ropot de puternice şi prelungi slujba poporului muncitor, a socialismului
aplauze a stârnit propunerea de a fi ales în şi a păcii.
prezidiul de onoare, genialul învăţător al O deosebită luare aminte au dat învăţă
omenirii muncitoare Iosif Vissarionovici torii discursului rostit de conducătorul dele
Stalin, marele îndrumător al ştiinţei şi gaţiei sovietice, B. P. Esipov.
culturii, stegar al luptei pentru pace şi liber- In şedinţele Congresului au adus salutul
Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej rostindu-şl cuvântarea tate. şi alte delegaţii, după care au urmat rapoar
la primul Congres al învăţătorilor din R. P. R. Cu puternice aplauze şi uraie a fost tele la Congres şi discuţiile.
Sarcina de căpetenie} grăbirea însămânţărilor
Ţăranii colectivişti, ca şi ţăranii căminele culturale, însămânţările au tată de Ministerul Agriculturii — tre tărăgănească muncile, să facă lucru de
muncitori întovărăşiţi, nu precupe rămas în urmă. Aşa stau lucrurile, bue larg popularizată şi răspândită în mântuială. Demascarea chiaburilor
ţesc nici o clipă, pentru a asigura depe spre exemplu, în comuna Slobozia- toate comunele, în toate satele. Este trebue făcută nu numai la gazeta de
acum o recoltă îmbelşugată. Mulţi trac Ciorăşti, raionul Focşani, unde mem o datorie de seamă a căminelor cul perete, ci şi în faţa întregului sat. Sfa
torişti dela S.M.T.-SânnicolauI Mare, brii comitetului executiv al sfatului turale să arate ţăranilor muncitori im turile populare trebue să oblige pe
regiunea Timişoara, aplică cu succes popular. în frunte cu preşedintele Ion portanţa broşurii. Cercurile agrotehnice chiaburi să însămânţeze la termenele
metoda vestitului tractorist sovietic Moronglav, s’au mulţumit doar să
Ivan Buneev ; ei lucrează după grafi- treacă în registru că ţăranii muncitori ale căminelor culturale trebue să por prevăzute de Ministerul Agriculturii şi
cul-orar şi reuşesc astfel să depăşească din satul lor au chemat la întrecere nească de îndată la o activitate spo să respecte minimele agrotehnice.
normele, grăbind îndeplinirea însă- patriotică pe cei din Gologanu. In pri rită, pentru popularizarea şi susţine Nu peste multă vreme, oamenii mun
mânţărilor. Multe din gospodăriile a- vinţa organizării, îndrumării şi eviden rea aplicării regulilor minime agroteh citori din patria noastră, împreună cu
gricole de stat sunt pentru ţăranii mun ţei însămânţărilor, sfatul popular nu a nice. In aşa fel trebue să lucreze că toţi oamenii muncii de pe cuprinsul
citori pildă grăitoare de muncă orga făcut aproape nimic. Toate acestea au minele culturale, încât să nu rămână pământului, vor sărbători o zi scumpă
nizată, făcută Ia vreme şi după regu făcut ca până In ziua de 7 Aprilie să om în sat căruia să-i fie străine aceste şi dragă, ziua de 1 Mai. In cinstea
lile agrotehnice înaintate, tn această nu se însămânţeze decât 225 hectare, învăţăminte preţioase. acestei sărbători, minerii scot mai mult
privinţă, avem, bunăoară, exemplul în loc de 700 hectare, cât s’ar fi pu Având în vedere că timpul este îna cărbune, oţelarii dau mai mult oţel, ţe
gospodăriei agricole de stat din co tut însămânţa cu atelajele pe care le intat, că în unele comune însămânţă sătoarele mal multă pânză. Tot mai
muna Laza, raionul Vaslui, care folo are comuna. Asemenea stări de lucruri rile au rămas în urmă, sfaturile popu multe tractoare, maşini şi unelte agri
seşte zi de zi, din plin, toate atela trebuesc curmate din rădăcini, cât mai lare şi căminele culturale au sarcina cole ies pe porţile fabricilor, in cinstea
jele. O corespondenţă proaspăt sosită grabnic. ca odată cu popularizarea regulilor acestei sărbători, brigăzile colectiviş
la redacţia revistei noastre, arată Practica dovedeşte că pământul este agrotehnice să asigure zi de zi, ceas tilor dobândesc succese însemnate în
printre altele :... „ţăranul muncitor D. darnic numai atunci când îl lucrezi la de ceas, mersul înainte al însămânţă întrecerile socialiste ; în cinstea lui t
Butnaru din satul Dolheşti, raionul timp şi în cele mai bune condiţiuni rilor. Să nu rămână nici o zi, nici un Mai, ţăranii muncitori prinşi în între
Codăeşti, e în fruntea campaniei de în- agrotehnice. Hotărîrea Consiliului de ceas, în care să nu fie folosit fiecare ceri patriotice, muncesc cu mai multă
sămânţări. De doi ani de zile, D. But Miniştri, privind introducerea minime atelaj. râvnă pentru a grăbi însămânţările.
naru e primul în toate muncile agri lor agrotehnice, pe care o publicăm în Căminele culturale să folosească din însămânţând la timp şi în mai bune
cole". lată o minunată pildă de de numărul de faţă al revistei, are menirea plin toate mijloacele de agitaţie. La condiţiuni agrotehnice, oamenii muncii
votament în muncă, de patriotism. de a ajuta ţărănimea să lupte pentru tabela de onoare să fie evidenţiaţi frun depe ogoare vor spune cu bucurie şi
Sunt însă şi-comune unde datorită recolte tot mai mari. Pentru aceasta, taşii ; la gazeta de perete să fie criticaţi mândrie, în ziua de 1 Mai: te sărbă
slabei activităţi a sfaturilor populare, broşura „Regulile agroHmice pentru codaşii şi delăsătorii. Să fie demascaţi torim, 1 Mai, cu ogoare însămânţate
cât şi a muncii de mântuială făcută de principalele plante de cultură” — edi fără zăbavă chiaburii care încearcă să la timp şi după bună învăţătură.
