Page 1 - Albina_1952_05
P. 1

utfflin
                                                                      Blblioiaca Regională
                                                                      Centru P.Unirii fj
                                                                          Deva
                                                 •ci..:-,  :  •*va

         Anul  55,  Seria  ll-a  Nr.  226                                                                                 Sâmbătă  3  Mai  1952
                                                                                                                        —  8 pagini  —

                                                                                                                           REDACŢIA:  Bucureşti
                Comitetul
                                                                                                                         str.  Dobrogeanu  Gherea  2
              de  conducere                                                                                                    Tel.  5.89.48
                                                                                                                            ADMINISTRAŢIA      J
            Mihai!  Sadoveanu                                                                                            Editura  de  Stat—Imprimate
                                                                                                                          şl  publicaţii  —  Sectorul
            Gala  Gaiaction
                                                                                                                                Publicaţii
            Al.  Cazaban                                                                                                 Bucureşti  str.  Brezolanu 27
                                                                la suptă rnâ/m fă                                              Tel.  4.66.76
            ion  Căiugăru                                                                                                 A B O N A M E N T E
            Dumitru  Mihalache                                                                                                7,50 lei anual
                                                a  aşezăm înmtn' lUiăwmte                                                      Un  exemplar
            Dumitru  Corbea
           Şerban  Nedelcu                                                                                                      15  Bani
                                          Taxa poştală plătită  în  numerar conf.  aprobării  Dir.  Generale  P.T.T.  Nr.  17.933 942


                 S ă   facem   la   tim p  şi  b in e                            Uriaşa  demonstraţie  de  1  Mai

         lu cră rile  de  în g rijire  a  cu ltu rilor                                              în  Capitala

           Campania  însământărilor  de  primă-  tru  îngrijirea  culturilor de  porumb, tre-
         vară  este  pe  terminate.  Primind  aju­ bue să facem  următoarele  lucrări:  când
         torul  neprecupeţit  al  clasei  muncitoare  pământul  prinde  scoarţă  sau  apar  bu­
         care  a  produs  şi  trimis  la  sate  mai  ruieni,  se  grăpează  cu  o  grapă  uşoară,
         multe tractoare, maşini, unelte agricole,  atât  înainte  de  răsărire,  cât  şi  până
         Îngrăşăminte  chimice  şi  altele,  oamenii  în  momentul  când  porumbul  face  3—4
         "muncii  de  pe ogoare  s’au  străduit  şi  se  frunze.  îndată ce  porumbul  a  răsărit  si
         străduesc  necontenit,  pentru  a-şi  duce  terenul  a  prins  scoarţă,  ori  au  început
         ia  îndeplinire  sarcinile  ce  le  stau  în  să  iasă  burueni,  este  nevoe  să  facem
         faţă,  în  lupta  pentru  asigurarea  belşu­ prima  praşilă  la  o  adâncime  de  8—10
         gului  celei  de a doua  recolte  a  planului  cm.  Porumbul  se prăşeşte de mai multe
         cincinal.  Pilde  deosebit  de  frumoase  în  ori,  adică  ori  de  câte  ori  răsar  bu­
         campania  însămânţărilor  au  dat  mun­ rueni.  Cam  aceleaşi  lucrări  de  prăşire
         citorii  şi  tehnicienii  deia  gospodăriile  se  fac  şi  la  alte  plante  prăşitoare  ca:
         agricole de stat şi  S.M.T., membrii  gos­ floarea  soarelui,  bumbacul,  sfecla  de
         podăriilor  agricole   colective,  ţăranii  zahăr,  etc.  Să  dăm  o  mare  atenţie  cul­
         muncitori  întovărăşiţi,  precum  şi  nu­ turilor de bumbac.  Cel  mai târziu  până
         meroşi ţărani muncitori individuali. Că­ la  data  de  20  Mai,  să  se  facă  neapărat
         lăuziţi  de organizaţia  de  partid,  munci­ prima  praşilă.  La  plantele  semănate
         torii  agricoli  din  gospodăria  agricolă  în  toamnă  sau  Ia  grâul,  secara,  orzul,
         de  stat  din  comuna  Tâmbureşti,  regiu­ ovăzul şi meiul  semănate în  primăvară,
         nea  Dolj,  au  pus  în  practică  metode  trebue  să  plivim  de  îndată  buruienile.   Pe  sute  de panouri  manifestanţii  au  scris  cuvântul  PACE.  In foto­
         agrotehnice  sovietice,  îndeplinindu-şi  Nu  trebue  să  uităm  însă  că  unele  bu­  grafie:  o  coloană  de  manifestanţi  purtând  pancarte  pe  care  cuvântul
         planul  de  însămânţări  la  cereale  şi  le­ rueni, — cum este de pildă iarba  grasă,   „pace” este scris  in mai  multe limbi.
         guminoase  pe  ziua  de  16  Aprilie,  iar  la  —  chiar  după  ce  au  fost  smulse  din
         bumbac  pe  ziua  de  25  Aprilie.  rădăcină  sau  tăiate,  continuă  să  tră­  Oamenii  muncii  din  Capitala  patriei  nul  de  producţie  pe  luna  Martie cu  26
           In  regiunea  Bârlad,  datorită  muncii   iască  încă  2—3  săptămâni.  In  acest  noastre  au  trăit  în  această  însorită  zi  la  sută,  pentru  a  da  ţăranilor  munci­
         avântate  în  cadrul  întrecerii  socialiste,   timp  înfloresc  şi  fac  sămânţă,  pe  care  de  primăvară  clipe  de  minunată  săr­ tori  cât  mai  multe  maşini  şi  unelta
         colectiviştii  din  Roşieşti,  Albeşti,  Ră-   o  răspândesc  pe  ogoare.  De  îndată  ce  bătoare.    agricole.
         deni,  Bălteni,  Mitoc şi  alte sate, au  ter­  au  fost  smulse,  să  scoatem  buruenile   încă  de  dimineaţă,  sute  de  mii  de   Alături  de  oamenii  muncii  din  Capi­
         minat însămânţăriie  la  21  Aprilie.  de  pe  ogoare  şi  să  le  ardem.  manifestanţi  purtând  drapele  ioşii  şi  tală au venit să manifesteze în faţa con­
           Cu  ajutorul  partidului  şi  guvernului,   Dar  nu  numai  buruenile  din  lanuri  tricolore,  pancarte  şi  lozinci,  se  în­ ducătorilor  săi  şi  ţărani  colectivişti,
         ţăranii  muncitori  şi-au  putut  însă­  trebue  să  le  stârpim,  ci  şi  pe  acelea  dreptau  spre  piaţa  unde  se  înalţă  fru­ precum  şi  ţărani  muncitori  din  satele
         mânţa  ogoarele  în  condiţiuni  mult   do  pe  marginea  drumurilor,  de  pe  ră­ moasa  statue  a  iubitului  conducător  de  regiunii  Bucureşti.  Pe  uriaşe  panouri
         luai  bune  decât  în  anii  trecuţi.  zoare,  din  locuri  virane,  râpi,  etc.  Pen­ popoare,  cel  mai  bun  prieten  şi  învă­ roşii,  ei  au  scris  cu  litere  mari  succe­
                                           tru  a  ne  da  seama  mai  bine  ce  mare  ţător  a!  poporului  nostru,  tovarăşul  sele dobândite în  munca  pe ogoare.  Co­
           îndeplinirea  planului  de  însămânţări
         în  bune  condiţiuni  şi  la  termen  nu-i   pericol  reprezintă  aceste  buruieni,  ţi­ Stalin.  In  tribunele  frumos  pavoazate  lectiviştii  din  Valea  Roşie  vin  şi  ra­
         însă îndeajuns  pentru  a  se  dobândi  re­  nem  să  arătăm  că  o  singură  tulpină  au  sosit  membrii  Prezidiului  Marii  portează  partidului  că  în  cinstea  zilei
         colte  bogate.                    de  neghină  poate  da  în  mijlociu  2.500  Adunări  Naţionale,  membrii  Comitetu­ de  1  Mai  au  terminat  toate  muncile
                                           seminţe,  un  fir  de  lobodă  poate  da  lui  Central  al  Partidului,  în  frunte  cu  agricole  de  primăvară.  Bumbacul  depe
           Un  proverb  românesc  spune  că  „bu­  100.000  seminţe,  iar  o  tulpină  de  ştir tovarăşul  Gh.  Gheorghiu-Dej,  membrii  cele  130 hectare a  şi  răsărit.  Ei  mai ra­
         ruiana  mănâncă  din  aceiaş  blid  cu  ţă­  750.000  seminţe.      guvernului,  reprezentanţi  ai  ambasa­ portează  mândri,  o  nouă  victorie  obţi­
         ranul".  La  aceasta,  putem  să  adăogăm   Ţărănimea muncitoare are datoria  să  delor,  delegaţi  din  străinătate,  stahano-  nută  în  cursul  acestui  an.  180  de  noi
         că  de  multe  ori  se  poate  întâmpla  ca   lupte  din  toate  puterile  împotriva  bu­ viştî,  fruntaşi  în  producţie  şi  alţii.  familii,  cu  o  suprafaţă  de  535  hectare
         buruiana  să  mănânce  aproape  totul,                                                                pământ,  181  cai,  94  căruţe,  82  pluguri
         iar ţăranul să rămână flămând.  Ţăranii   rueni lor  şi  să-şi  îngrijească  cât  mai   In  sunetele  Marşului  Partizanilor  au   şi  alte  unelte  agricole  au  intrat  în  pri­
         muncitori  ştiu  că  buruienile  sunt  cel   bine  culturile.  Nici  o  zi  să  nu  a  pier­ defilat  cu  pas  hotărît  gărzile  patriotice   măvara  aceasta  în  gospodărie.  Pe  un
        mai  periculos  duşman  al  culturilor.  Ele   dem  în  zadar.  Să  prăşim  sau  să  pli­ muncitoreşti.  alt  mare  panou,  ţăranii  muncitori  din
                                           vim  culturile  la  vreme,  căci  fiecare
        sug  hrana  şi  umezeala  trebuitoare  cul­                            Ca  pn  val  uriaş  defilează  apoi.  prin   Negoeşti  vestesc  partidului  că  alte  103
        turilor,  cresc  mai  repede  decât  planta   clipă  câştigată  în  această  muncă,  în­  faţa  tribunelor,  coloanele  oamenilor   familii  le  ţărani  săraci  şi  mijlocaşi  au
        cultivată,  o  înăbuşe,  împiedecând-o  de   seamnă  un  nou  spor  de  recoltă,  în­ muncii  din  fabricile,  uzinele  şi  cartie­  intrat  "în  întovărăşiri  agricole  de  tip
        a  mai  da  roade  bune.  Bunăoară,  s’a   seamnă  mai  multă hrană  pentru  ceî  ce  rele capitalei.  T.O.Z.
        văzut  că porumbul, sfecla sau  alte  pră-   muncesc,  mai  multe  materii  prime  pen­  In  fruntea  lor  păşesc  muncitorii  şi
                                                                                                                 înfrăţiţi  cu  muncitorii,  ţăranii  colec­
        şitoare, nefiind prăşite la vreme, au fost   tru  industrie.  Ingrijindu-şi  bine  recol­ tehnicienii  dela  uzinele  „23  August",   tivişti  şi  ţăranii  muncitori  individuali
        înăbuşite  de  burueni  şi  n’au  maf  rodit.   tele,  ţăranii  muncitori  îşi  fac  datoria  „Vulcan"  şi  „Griviţa  Roşie".  Mândri   îşi arată dragostea fie.rbinte faţă de ma­
         Deasemenea,  semănăturile  de  toamnă   patriotică  de  a  contribui  la  lupta  pen-„  sunt  muncitorii  dela  „23  August"  cu
        şi  primăvară,  ca:  grâul,  orzul,  ovăzul   tru  întărirea  succesului  reformei  bă­ realizările  lor.  In  cinstea  zilei  de  1   rea  Ţară  a  Socialismului  victorios,  faţă
        şi  altele,  dacă  nu  sunt  plivite  Ia  vrefhe,   neşti,  pentru înflorirea  scumpei  noastre  Mai,  ziua  solidarităţii  internaţionale  a   de  tovarăşul  Stalin.  Ei  ^şi  manifes­
                                                                                                               tează  dragostea  faţă  de  conducătorii
        buruienile  cresc  mari  şi  recolta  este   patrii.  In  aceiaş  timp,  ei  ajută  la  îm­ celor  ce  muncesc,  ziua  frăţiei  muncito­  iubiţi  ai  poporului  român,  care  le-au
        micşorată  mult.  Aşa  cum  s’a  stabilit   bunătăţirea  traiului  lor,  căci  dobân­ rilor  din  toate  ţările,  ei  au  obţinut  una   deschis  calea  spre  o  viaţă  nouă,  feri­
        la  staţiunea  experimentală  „Calinin"   dind  mai  bogate  recolte,  îşi  îndestu­ din  cele  mai  însemnate  victorii,  fabri­  cită.  îşi  arată  în  aceiaş  timp  dragostea
        din  regiunea  Tambov,  din  U.R.S.S.,  un   lează  casele  într’o  măsură  tot  mai  când  pentru  prima  dată  la  noi  în  ţară
        hectar  de  tnei  plivit  a  dat  o  producţie   mare.               un  nou  tip  de  tractor  pe  şenile,  de  120   faţă  de  oamenii  muncii  din  întreaga
        cu  56G  kg.  mai  mare  decât  un  hectar   Ţărani  muncitori,  răspundeţi cu  drag  cai  putere.  Acest  tractor  va  fi  folosit   lume şi ura  neţărmurită, împotriva  aţâ­
                                                                                                               ţătorilor  la  un  nou  război.  „Să  ştie
        de  mei  neplivit.                chemărilor  lansate  de  Partidul  Munci­ la  lucrări  grele pe  marile şantiere şi  la
                                                                                                               criminalii  americani  şi  englezi  că  nu
          împotriva  buruienilor  trebue  dusă  o  toresc  Român,  cu  prilejul  zilei  de  1  păduri.
                                                                                                               vom  ierta  niciodată  fărădelegile  ce  le
        luptă  cruntă,  ca  împotriva  celor  mai  Mai,  luptând  pentru  recolte  bogate!  •  Cu  fruntea  sus,  cu  conştiinţa  celor  săvârşesc  în  Coreea  şi  China  de  Nord-
        mari  duşmani  ai  recoltelor.  Lupta  pen­  „Terminaţi  cât  mai  grabnic  însă-  care  au  întâmpinat  aşa  cum  se  cu­ Est“,  scrie  pe  numeroase pancarte  pur­
        tru stârpirea buruienilor nu trebue dusă  mânţările  la  toate  culturile !  Să  nu  vine  măreaţa  zi  de  sărbătoare,  păşesc  tate  de  manifestanţi.
        însă la întâmplare, ci  după învăţăturile  rămână  nicio  palmă  de  pământ  ne­  apoi  muncitorii  din  fabricile  unde  se   Manifestaţia  din  ziua  de  1  Mai  a  do­
        ştiinţei,  căci  numai în  telul  acesta  vom  însămânţat !   îngrijiţi   culturile!  făuresc  maşini  şi  unelte  agricole.  Uzi­ vedit  dragostea  şi  hotărîrea  poporului
        avea folos  mare.  Bunăoară,  aşa  cum  se  Luptând  pentru  o  recoltă  bogată,  nele  „Vasile  Roaită",  unde  se  fabrică  nostru  de  a  lupta  cu  toată  hotărîrea
        arată  în  broşura  „Regulile  agrotehnice  luptaţi  pentru  întărirea  noului  leu,  combine  şi  batoze,  muncitorii  dela  fa­ pentru  pace  şi  socialism,  pentru  apă­
        pentru  principalele  plante  de  cultură",  pentru  un  trai  mai  bun,  pentru  în­  brica  „Semănătoarea"  care  raportează  rarea  drepturilor  şi  libertăţilor  cuce-
        scoasă  de  Ministerul  Agriculturii,  pen-  tărirea  Patriei!"      conducătorilor  iubiţi că' aU  depăşii  pla-; • iute.
   1   2   3   4   5   6