Page 10 - Albina_1952_05
P. 10

Sfatul  agronomului                              Pe  urmele  materialelor  publicate  în  „Albina"
                                  P    r ă ş      i u       I                      „N ici  o  în găd u in ţă  faţă  de  ch iab u ri
                                                     t

                Pentru  producţia  agricolă  a  ţării  pământul  prinde  scoarţă  sau  răsar  bu-   şi  u n eltele  acestora"
               noastre,  prăşitul  prezintă  o  mare  im­ rueni.  In  cazul  când  plantele  nu  sunt
                                                                                     In  „Albina"  Nr.  222  din  2  Aprilie  a  popular  raional  n’a ţinut  seama nici  de
               portanţă.                         răsărite  încă, se face praşila oarbă.  Lu­  apărut articolul „Nici o îngăduinţă faţă  propunerile  făcute  de  către  comuniştii
                Ca să ne dăm seama de însemnătatea   crarea  trebue  făcută  fără  nici  un  fel  de   de chiaburi  şi  uneltele acestora".  In ar­ din  comună,  în  frunte  cu  preşedintele
                                                 întârziere.  .
               prăşitului,  vom  aminti  că  M.  Ozernâi,                          ticol  se  arată  cum  în  comuna  Sălişte  sfatului  popular  comunal  şi  secretarul
                                                   Atunci  când  pământul  e  curat,  fără
               un  colhoznic  sovietic,  făcând  toate  'u-                        din  regiunea  Sibiu,  mai  mulţi  chiaburi  organizaţiei  de  bază.
                                                 burueni  şi  fără  scoarţă,  primul  prăşit   reuşiseră  să  se  strecoare  în  rândurile
               crările în  bune condiţii  şi  la  timp,  între                                                          Intr’o  scrisoare  adresată  „Albinei",
                                                 Je  face  când  plantele  au  2—4  frunze  mijlocaşilor.            comitetul  executiv  al  sfatului  popular
               care  şi  prăşitul,  a  obţinut  peste  22.000
                                                 adevărate.  Nici  de  data  aceasta  nu  tre­  Răspunderea  pentru  această  gravă  al  regiunii  Sibiu  face  cunoscut  că  s’a
               kg.  porumb  la  hectar;  la  gospodăria  bue  întârziată  lucrarea,  deoarece  plan­
                                                                                   greşală  o  purta  în  bună  parte  comi­ analizat situaţia din  Sălişte. 'Cercetările
               agricolă  colectivă  din  Cărpiniş,  regiu­ tele  încep  să  tânjească.  tetul  executiv  al  sfatului  popular  raio­ făcute  de  către organele  competente  au
               nea  Timişoara  s’a  obţinut  în  toamna   Praşilele  următoare  trebue  făcute  de  nal.  Acesta  fusese înştiinţat în  repetate  dovedit că cele scrise în  articolul  publi­
               anului  1951  peste  6.000  kg.  porumb  îndată  ce  pământul  prinde  scoarţă  sau   rânduri  că  Lupeanu  Cornel,  secretarul  cat  sunt  adevărate  şi  s’au  luat  măsuri
               ştiuleţi  la  hectar.             apar  burueni.  Când  terenul  e  curat  şi   sfatului  popular  al  comunei  Sălişte,  de  îndreptare  a  greşelilor.  Lupeanu
                                                                                                                      Cornel,  unealta chiaburilor, a fost înde­
                 Să  vedem  acum  în  ce  constă  impor­ lipsit  de  scoarţă, .praşila  se  repetă  la   este unealta chiaburilor.  Comitetul exe­  părtat din serviciu şi pedepsit. Totodată
               tanţa  prăşitului.  Prin  prăşit  se  distrug  fiecare  2—3  săptămâni,  pentru  afâna-   cutiv  n’a  luat  totuşi  nici o  măsură  îm­  s’a  trecut  la  reexaminarea  situaţiei
               buruenile  cari  fură  hrana  şi  apa  nece­ rea  pământului.  Regulile  agrotehnice   potriva  acestui  bandit,  ţinându-1  mai   chiaburilor  atât  în  comuna  Sălişte  cât
               sară  plantelor  cultivate.       stabilesc  cel  puţin  5  praşile  la  bumbac,   departe  într’un  post  important.  Sfatul  şi în  satele ce-i aparţin.
                 Tot  prin  prăşit  se  distruge  scoarţa  4  la  sfeclă  şi  soia,  3  la  porumb,  ricin,
               ce se formează  în  urma  ploilor,  scoarţă  floarea  soarelui,  fasole  şi  altele.
               care comtribue la  pierderea  apei din pă­  De  mare  însemnătate  este şi  adânci­
               mânt.  Cu  cât  scoarţa  se  îngroaşă  şi  se  mea prăşitului.  Primele praşile trebuesc
               întăreşte  mai  mult,  cu  atât  mai  repede  făcute  mai  adânc,  la  10—12  cm.  şi
               se  pierde  apa.                  următoarele  mai  în  faţă ;  ultima  să  fie   Buruienile  şi  combaterea  lor
                 Pământul  trebue  să  fie  mărunţit  la  făcută  la  4—6  cm.
                                                                                                           de  prof.  N.  S.  SOCOLOV
               suprafaţă,  căci  pământul  mărunţit  for­  Cea  mai  bună  metodă  de  prăşit  în   (Editura de Stat  pentru Literatură Ştiinţifică)
               mează  un  adăpost  care  împiedică  pier­  gospodăriile  individuale  este  aceea  fă­
               derea  apei  din  adâncime.       cută  cu  prăşitoarea  printre  rânduri,  la   Buruienile  pricimiesc  pagube  mari  toare  în  întreţinerea  cerealelor,  inului
                                                                                   agriculturii.  Cu  rădăcinile  lor,  ele  trag  şi  altor  culturi.
                 Prin  prăşit  se  afânează  pământul,  adâncimile  arătate mai  sus şi  cu sapa,
                                                                                   hrana  plantelor  cultivate  şi  totodată   Primul  plivit  trebue  făcut  imediat  ce
               ca să pătrundă cu uşurinţă  aerul şi căl­ pe rând, întotdeauna  la  4—5  cm.  adân­  înăbuşe  culturile.  răsar  buruienile.  De  fiecare  dată  când
               dura.  Aerul  şi  căldura  ajută  la  înmul­ cime.  Obiceiul  de  a  folosi  rariţa  tre­  Broşura  „Buruienile  şi  combaterea  răsar  buruieni  noi,  plivitul  se  repetă.
               ţirea  unor  vietăţi  foarte  mici  ce  trăesc  bue  părăsit,  deoarece  provoacă  întot­  lor”  scrisă  de  profesorul  sovietic  N.  S.  Plivitul  cerealelor  trebue  terminat  îna­
                                                                                   Socolov  ne  arată  limpede  cum  se  răs­
               în  pământ,  numite  bacterii  (microbi)  deauna  pierderi,  îndeosebi  în  regiunea                   inte  de  formarea  paiului,  iar  al  inului
                                                                                   pândesc  buruienile  de  tot  felttl,  cum  se  până  la  formarea  bobocilor.
               şi care pregătesc hrana plantelor.  Plan­ de  câmpie.  In  regiunile  umede  se  vor
                                                                                   poate  lupta  împotriva  lor  şi  metodele   La  culturile  prăşitoare  buruienile
               tele nu pot  folosi  decât  hrana  pregătită  muşuroi  numai  cartofii.
                                                                                   cele  mai  bune  pentru  stârpirea  lor  pe  sunt  distruse  prin  prăşit.
               de  aceste  bacterii.  Intr’un  bulgăraş  de   De  felul  cum  va  fi  făcut  prăşitul  de­ câmpurile  cultivate  cu  cereale.
                                                                                                                        Broşura  arată  pe  larg  cum  trebue
               pământ  cât  se  poate  ţine  în  trei  de­ pinde  în  foarte  mare  măsură  bogăţia   Măsurile  care  trebuesc  luate  pentru  făcut  prăşitul  şi  mai  cuprinde  şi  alte
               gete,  trăesc  câteva  milioane de bacterii.  recoltelor  de  porumb,  floarea  soarelui,  combaterea  buruienilor  sunt:  alegerea   metode  de  combatere  a  buruienilor.  Ci­
                                                                                   şi  iarovizarea  seminţelor ;  însămânţa-
               Cu  câtf se  găsesc  mai  multe  bacterii  cartofi,  sfeclă,  bumbac,  fasole,  zarza­                 titorul  are în această  broşură o călăuză
                                                                                   rea  la  timpurile  stabilite;  semănatul   sigură  în  munca  pentru  întreţinerea
               într’un ’ teren,  cu  atât  pământul  este  vaturi  şi  altele.
                                                                                    în  rânduri  a  cerealelor,  inului  şi  ierbu­  culturilor.
               mai  roditor.                                         N.  DRAGOI     rilor  (în  special  în  rânduri  înguste)   Acum,  când în  ţara  noastră se dă bă­
                 Prăşitul  trebue  început  de  îndată  ce          inginer  agronom  şi  însămânţarea  în  rânduri  încrucişate.  tălia  pentru  îngrijirea  recoltelor,  cartea
                                                                                     Toate  aceste  măsuri,  îmbunătăţind   aceasta  ne  pune  la  îndemână  experien­
                                                                                   condiţiile  de  desvoltare  a  plantelor   ţa  colhoznicilor  sovietici.  Folosind
                     Când  şi  cum  se  face  tunsul  oilor                         cultivate,  dau  totodată  ajutor  plantelor
                                                                                    să  lupte  cu  succes  contra  buruienilor.  această  experienţă,  vom  putea  stârpi
                 In  hma  Mai  începe  tunsul  oilor.  O  bună  tunsoare  trebue  să  se  facă   Buruienile  cu  tulpini  înalte  trebue  buruienile  şi  prin  aceasta  vom  obţine
                 înainte  de  tundere  oile  nu  trebue  să  la  5—6  mm.  depărtare  de  piele  şi  să   plivite.  Plivitul  este  o  măsură  hotărî-  recolte  mai  îmbelşugate.
               fie  spălate.  Se  spală  numai  oile  prea  nu  rănească  animalele.  Berbecii  se
               murdare  şi  atunci  trebue  să  ţinem  sea­ tund  în  picioare  şi  numai  în  rare  ca­
               ma  de  anumite  reguli.  Spălarea  trebue  zuri  se  trântesc  jos,  sau  ti  se  leagă
               făcută  într’o  apă  curgătoare  şi  să  nu  picioarele.                                   Ce  să  citim t
               dureze  mai  mult  de  10  minute.  După   După  tundere,  lâna  trebue  păstrată
               spălare,  oile  să  nu  fie  purtate  pe  dru­ cu  grijă.  Lâna  prost  păstrată  se  îngăl­  I.  V.  Stalin  Interviewul  acordat  corespondentului
                                                                                                                   ziarului  „Pravda".
               muri  prăfuite şi  să  nu  fie  ţinute în  plin  beneşte  şi  se  rupe  uşor  la  tors.  O  lână   Gh.  Gheorghiu-Dej
               soare,  deoarece  lâna  se  usucă  repede,  bine  păstrată  va  fi  şi  mai  bine  plătită.       30  de  anj  de  luptă  a  partidului  sub
               devine  aspră  şi  se  rupe  uşor.  Este  o  datorie  de  cinste  a  fiecărui   *  *  *             steagul  lui  Lenin  şi  Stalin.
                 In momentul când lâna  s’a  uscat bine  ţăran  muncilor care creşte oi, să-şi pre­              Ţăranii comunişti trebue să fie în frun­
               şi  a  căpătat  şi  ceva  ususc,  se face  tun­  dea  la  timp  cota  către stat şi  în  acelaş     tea  acţiunilor  pentru  organizarea
               derea.  Locul  unde  se  tund  oile  trebue  timp  să  aibă  grijă  ca  lâna  predată  să   * *     gospodăriilor  agricole  colective.
               să  fie curat.  Nu  este  bine  ca  oile să  fie  fie  de  bună  calitate.  Astfel  vor  putea    Spre noi şi măreţe realizări în agricul­
               tunse  pe  iarbă  plină  de  rouă,  sau  pe  lucra  şi  muncitorii  mai  multe  stofe               tura  R.  P.  R.
               teren  umed.  Nici  în  grajd  nu  e  bine  să  trainice  şi  bune  pentru  întreg  poporul
               se  facă  tunderea.  Locul  cel  mai  bun  muncitor.
               pentru  tunsul  oilor  este  şopronul,  la    Dr.  C.  MIHAILESCU                    Din  munca  cercului
               adăpost  de  ploi  şi  de  soare.                 medic  veterinar       de  cultura  bumbacului  din  Padea,
                                                                                                        raionul  Sadova
                                  Şcoli  de  calificare
                                                                                     Pe lângă căminul cultural din Padea,  a  se  putea  aplica  toate  metodele  agro­
                             pentru  meseria  de  miner                            raionul  Sadova, funcţionează un cerc de  tehnice înaintate, mărindu-se astfel pro­
                                                                                    cultura  bumbacului.              ducţia.  Anul  acesta  toate cele  100  hec­
                       Pe  lângă  exploatările  miniere  funcţionează  şcoli  de  calificare  cu  o   Cercul  are  un  colectiv  de  conducere  tare  planificate  au  fost  însămânţate în
                   durată de 6 luni  (şcoli  S.  F.  LI.).                    ■     format  din  cei  mai  buni  cultivatori  de  aceeaşi  tarla.
                       Aceste şcoli  pot fi  urmate de tineri între  18—25 ani, care au absolvit   bumbac, printre care Cârstea Nicolae şi   La  început,  cercul  avea  24  de  mem­
                   cel  puţin  4  clase  elementare  sau  cursul  de  alfabetizare  şi  au  reuşit  la   Tote Marin.  Activitatea  cercului se des­  bri,  unii  cultivatori  şi  alţii  care  doreau
                   examenul  de  admitere.                                          făşoară  pe  baza  unui plan  de lecţii  teo­  să  cultive  bumbacul.  Anul  acesta,  nu­
                       înscrierile  în  aceste  şcoli  se  fac  îndată,  după  care  tinerii  se  pre­  retice  şi  practice.  mărul  membrilor  cercului  a  crescut  la
                   zintă  Ia  examenele  de  admitere.                                Pentruca  tot  ce  se  explică  să  fie  în­  49  ţărani  muncitori.
                       Celor  inscrişi  li  se  asigură  cheltueliie  de  transport,  cazare,  îm­  ţeles  pe  deplin,  după  fiecare  lecţie  se   Lecţiile practice  au  loc pe  câmpul  de
                   brăcăminte  şi  hrană  pe  toată  durata  şcolii,  precum  şi  celelalte  cheltueli   face  seminar.  Această  metodă  a  dat  re­  experienţă al  cercului.  Anul  trecut,  s’au
                   de  întreţinere  şi  şcolarizare,  şi  40  la  sută  din  contra  valoarea  muncii   zultate.  Ţăranii  muncitori  Niţă  Cons­ putut  obţine  pe  tufele  de  bumbac  care
                   depuse.                                                          tantin,  Boica  Nicolae,  Zamfir  Vasile,  au  fost  cârnite,  până  la  102  flori.  S'au
                      'Cei  ce  doresc  să  urmeze  cursurile  acestor  şcoli  se  pot  adresa  Di­  Oprea  Manea,  Stoicescu  Marin,  sunt  mai  obţinut  deasemeni  şi  flori  de  bum­
                   recţiunilor  Regionale  şi  Birourilor  Raionale  ale  Rezervelor  de  Muncă,   fruntaşi  la  învăţătură.  Cele  învăţate  la  bac  colorat.
                   precum  şi  la  şcolile  profesionale  din  sistemul  Rezervelor  de  Muncă,  de   cerc  le-au  pus  în  practică,  pe  teren,  şi   Succesele  acestea  sg  pot  vedea  la
                   unde  pot  primi  şi  lămuririle  cu  privire  la  centrele  unde  se  vor ţine  exa­  au  scos  cam  500  kg.  bumbac  la  hectar.  expoziţia  cercului  de  cultura  bumba­
                   menele  de  admitere.                                            In  lecţiile ţinute s’a  arătat că  bumbacul  cului  organizată  pe'lângă  căminul  cul­
                                                                                    trebue  lucrat  pe  o  tarla  întinsă,  pentru  tural.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15