Page 11 - Albina_1952_05
P. 11
A L B I N A 3
Buna evidenţă financiară şi grija pentru economii Colectiviştii din comuna Mihail Kogălniceanu
întăresc gospodăria colectivă şi-au verificat normele de lucru
de PETRACHE DRAGOMIR La gospodăria agricolă colectivă din muncă, a revenit 0,900 kg.; (la orz, î-n
'deputat in sfatul popular regional Prahova, preşedintele gospodăriei comuna Mihail Kogălniceanu, raionul loc de 1,700 kg. s’a ajuns doar la 1.200
colective „Calea Socialismului” din comuna Ariceştl-Rahtivani, Tulcea, s’a ţinut de curând o adunare kg. de fiecare zi-muncă. Ţăranul colecti
a tuturor colectiviştilor. După ce pre vist Gh. Dejan ar fi putut lua 2.730
regiunea Prahova
şedintele a propus ordinea de zi, ţăran kg. grâu pentru cele 780 zile-muncă
Gospodăria noastră colectivă a luat produse industriale mai ieftine. De ca colectivistă Ecaterina Oproiu a făcute. Aşa însă a luat numai 1.946 kg.
fiinţă în 1950. De atunci noi, colecti aceea ne îngrijim să realizăm cât mai spus: grâu. Muncind după norme mici, au
viştii, muncim cu râvnă ca s’o faoem să multe economii. De pildă, la grădina — Am citit cu toţii scrisoarea to păgubit toţi colectiviştii.
înflorească şi să se întărească din ce în de zarzavat erau nevoe de 10.000 lei varăşului brigadier Ion Dorondoc, apă In adunarea generală toţi membrii
rută în „Albina”. Eu zic ca la adunarea gospodăriei colective şi-au dat seama
ce mai mult. pentru facerea instalaţiilor de irigare.
aceasta să punem la ordinea de zi şi că au avut numai de păgubit din pri
Două din preocupările noastre de Noi am înfăptuit întregul sistem de iri felul cum sunt socotite normele la noi. cina normelor mici. De aceia au ho-
seamă au fost organizarea unei bune gare cu posibilităţile noastre interne, Propunerea a fost aprobată de adu tărît să le mărească, folosind îndru
evidenţe financiare şi lupta pentru eco fără a apela la specialişti din afară şi narea generală mările Ministerului Agriculturii.
Citirea şi analizarea scrisorii au dat
nomii. In privinţa chivernisirii banilor fără a cumpăra totul numai cu bani. Au fost stabilite norme noi la o sea
naştere la vii discuţii.
printr’o bună evidenţă financiară, am Aşa am isbutit să economisim cei Veronica Ruiu a arătat că norma Ia mă de munci. De pildă, la praşila
învăţa* şi învăţăm mereu din experien 10.000 Iei. Iată dar că în vară vom pu prăşitul bumbacului era într’adevăr pentru prima dată a bumbacului, aduj
narea generală a aprobat norma de
ţele colhoznicilor sovietici. Am citit tea vinde muncitorilor legume şi zarza mică şi că ea putea îndeplini pe zi 800 m. p. care să fie răsplătită cu 1,25
cărţi ca : „întărirea organizatorică şi vaturi la preţuri mai mici decât dacă chiar şi mai mult de 7 norme, cât fă zile-muncă. La praşila întâia a porumj
cuse. Pe de altă parte, Dumitru Păun
economică a colhozurilor”, „Fonduri so ne-am fi încărcat chaltuelile cu o sumă bului după prăşitoare, norma a fost
putea lucra şi el ca Veronica Ruiu, dar
ciale în colhozuri” de V. M. Sooolov în piu». Am mai realizat o economie de fixată la 2.500 mp. şi răsplătită cu
s’a mărginit să îndeplinească doar nor 1,25 zile-muncă. La praşila a doua s’a
şi altele. Deasemenea, ne foloseşte mult 20.000 lei la construirea coteţului de ma aceia mică, socotită greşit.
socotit ca normă 3.500 m. p. pentru 1,25
„Manualul de contabilitate în gospo păsări şi la împrejmuirea locului de Din discuţii a reeşit că normele mici zile-muncă.
dăria colectivă”, tipărit de Ministerul creştere a păsărilor. Alte economii mai au dus anul trecut la întârzierea cu Modificarea acestor norme şi a altor
20 zile a celei dintâi praşile la porumb,
Agriculturii. mărunte am obţinut la repararea ulu câteva aduc gospodăriei colective o
iar praşila a doua nu s’a făcut peste
Ga să ştim de rostul banilor am fă cilor, construirea unui gard, etc. economie de 2.000 zile-muncă, faţă de
tot. Treeratul a fost întârziat cu 25 de
cut un plan financiar al gospodăriei, Lupta noastră pentru o mai bună evi zile, prăşită şi culesul bumbacului au cât s’a planificat pentru îndeplinirea
plan pe care î! îndeplinim întocmai. denţă financiară şi pentru economii ne întârziat cu 10 zile. Din această cauză, tuturor muncilor din cursul anului.
Aceasta va face ca valoarea unei zile-
Banii sunt folosiţi numai pentru lu dă putinţa să ne îndeplinim una din cultura a fost prinsă de brumă şi a muncă să crească la împărţirea pro
căpătat rugină.
crările planificate şi nu în alte scopuri. sarcinile de seamă şi anume să res duselor şi să se asigure terminarea
Toate acestea au dus la micşorarea
Aşa am făcut la cumpărarea oilor, la tituim statului sumele de bani împru muncilor mai devreme. Colectiviştii din
producţiei, la scăderea calităţii şi deci
înfiinţarea fermei de păsări, iepuri şi mutate. Este o datorie de cinste a noas la scăderea valorii zilei-muncă. In loc Mihail Kogălniceanu şi-au dat seama
la .oumpărarea stupilor. tră să eliberăm grabnic cât mai mult să ajungă 3,50 kg. grâu pentru o zi- că veniturile lor vor creşte numai dacă
După înfăptuirea reformei băneşti am din banii împrumutaţi, pentru ca par muncă, au fost numai 2,88 kg.; la se vor lucra după norme socotite cât mal
cară, în loc de 1,500 kg. pentru o zi- bine.
întărit şi mai mult evidenţa financiară. tidul şi guvernul să-i poată folosi la
Eu, ca preşedinte, urmăresc ca fiecare marile construcţii ale socialismului,
ban să fie cheltuit cu socoteală. Soco cum sunt Canalul Dunăre-Marea Nea
titorul gospodăriei ţine evidenţa zil gră, hidrocentrala dela Bioaz, marile
nică a banilor şi îndeplineşte toate for uzine, etc. Până acum am înapoiat sta
mele contabile. Un ajutor preţios pri tului 10.000 lei din banii împrumutaţi.
mim din partea agenţiei din Moreni a Organizarea unei bunei evidenţe fi
Băncii de Stat R.P.R., care ne contro nanciare şi luptă pentru economii sunt
lează îndeaproape toate operaţiunile sarcini de frunte ale tuturor gospodă
financiare. Deasemeni, ne ajută îndru riilor colective, Noi vom întări şi mai
mătorul contabil cu gospodăriile colec mult evidenţa şi controlul financiar,
tive dela sfatul popular raional. vom economisi cu şi mai multă grijă
Ştim cu toţii că economiile contri- fiecare ban, fiecare material. In felul
bue la întărirea gospodăriei colective acesta vom contribui la întărirea gos
şi fac cu putinţă ieftinirea preţului de podăriei noastre colective, la întărirea
cost al produselor. Dacă produsele alianţei între clasa muncitoare şi ţără
noastre agricole vor ajunge la preţuri nimea muncitoare, Ia întărirea succe
ieftine la oraşe, atunci şi noi vom primi sului reformei băneşti.
diceni, raionul Tg.-Jiu luptă clin răspu Când comhicepee cMnului cum din Brădiceni a sfatului popular raional, nu âu
Ţăranii muncitori din comuna Bră-
luat nici o măsură. Preşedintele
teri pentru a păşi pe noile făgaşuri de (ace casă hună cu chiaburii comitetului executiv al sfatului popu
viaţă. îndrumaţi de organizaţia de par lar comunal, ajutat de organizaţia de
tid, ei şi-au reparat şcoala prin muncă faţa întregului sat, cu ajutorul acti mult, Popescu Goanţă are legături partid, trebue să ia grabnic măsuri
voluntară, au construit un spital şi o pentru îmbunătăţirea activităţii cultu
casă de naşteri, au mai făcut şi alte viştilor culturali, la căminul cultural, vechi de prieteşug şi cu alţi chiaburi rale din comună. El trebue să ia mă
lucruri noi în comună. la gazeta de perete, la cercuri de cu de prin comunele Şomăneşti, Runcu şi suri de îndreptare a muncii, po
Tonte acestea nu sunt însă pe pla noştinţe politice, etc., pentru ca toţi ţă Arcani. trivit Hotărîrii Consiliului de Mi
cul chiaburilor care caută pe toate căile ranii muncitori să vadă adevărata faţă Aceşti indivizi strecuraţi la condu niştri apărută la 9 Decembrie 1951,
să saboteze, cu scopul de a opri mer a chiaburilor din satul lor. Dar Victor cerea căminului cultural pun piedici ţă în care sunt trasate sarcinile sfaturilor
sul ţăranilor muncitori spre o viaţă mai Daviţoiu, directorul căminului, s’a fă ranilor muncitori care sunt dornici să populare cu privire la întărirea şi des-
bună. De pildă, în vara trecută, chia cut că nici nu ştie de aşa ceva. vină şi să activeze la căminul cultural. voltarea activităţii căminelor culturale.
burul Dumitru Ciolofan şi-a cosit ovă Atitudinea 'uf Victor Daviţoiu nu Când atomistul- Ghinea Nicolae a Secţia de cultură şi artă dela raion tre
zul verde, ca să spună apoi că nu are este întâmplătoare. El este prieten cu propus directorului căminului cul bue să se ocupe îndeaproape de situa
de unde da cota. Chiaburul Nicolae o parte dintre chiaburii din sat. Cu ei tural, Victor Daviţoiu, să-i ajute ţia gravă de'a căminu' cultural din
Voiculescu se văita pe toate drumurile se sfătueşte şi tot cu ei bea mereu prin pentru a pune pe picioare activi Brădiceni. Să numească un alt direc
că nu are nici un bob şi nu-şi poate cârciumi. Ba mai mult, Victor Daviţoiu, tatea căminului, el a răspuns cu tor, cinstit şi hotărît să muncească pen-
achita cota. Ţăranii muncitori nu s’au împreună cu chiaburoaica Ioana Ciolo nepăsare : „Lasă, că o să facem noi şi t. u ridicarea culturală a ţăranilor mun
lăsat însă înşelaţi. Astfel, ţăranii mun fan, au fost prinşi şi demascaţi de că coruri şi dansuri. Facem de toate, dar citori.
citori Goga Costnche, Maria Popescu tre ţăranii muncitori Dumitru Rihter mai târziu L. N’a trecut timpul...” Dar Activiştii culturali trebue să organi
şi Ioana Hor ia au anunţat sfatul popu şi Maria Ciuşa, că la reforma băneas timpul trece iar Victor Daviţoiu "uită” zeze adunări Ia cămin, unde să de
lar că chiaburul Voiculescu ascunsese că au încercat să lovească în puterea că este director de cămin cultural, că maşte la timp uneltirile duşmanului de
o mare cantitate de cereale în podul banilor noştri noi, dând altora să le poartă răspunderea muncii culturale clasă, să folosească pentru aceasta ga
unei case părăsite. Deasemenea, ţăranii schimbe diferite sume de bani. Victor din comună. zeta de perete, cercurile politice, etc.
muncitori au demascat şi în primăvara Daviţoiu este o unealtă a chiaburilor. Apoi dacă aşa stau lucrurile în co Pentru ca lupta noastră pentru o viaţă
aceasta pe chiaburii Dumitru Daviţoiu, Anescu Vasile, un alt membru muna Brădiceni, unde conducătorii că mai bună să dea roade, nu trebue să
Ion Bu'.igan şi Dumitru Ciolofan că din conducerea căminului, este prieten minului cultural fac casă bună cu chia uităm niciodată că duşmanul de clasă
n’au ieşit la însămânţat în primele zile la cataramă cu chiaburul Ciolofan, burii, cum să mai meargă bine activi pândeşte fiecare prilej pentru a lovi
care â încercat să saboteze colectările. tatea culturală ?
prielnice. mişeleşte. Lupta împotriva chiaburilor
Popescu Goanţă, tot din conducerea că Deşi ţăranii muncitori au cerut
Dar conducerea căminului cultural minului cultural, chefueşte cu vecinul schimbarea directorului căminului cul trebue dusă necontenit, iar căminele
nu a sprijinit deloc lupta împotriva său, chiaburul Ion Buligan, care nu-şi tural şi reorganizarea colectivului culturale au datoria de a lua parte cu
uneltirilor chiabureşti. Trebuia ca de achită cotele la timp şi răspândeşte de conducere, sfatul popular co toate forţele la această luptă.
mascările chiaburilor să fie făcute în diferite svonuri duşmănoase; ba mai munal şi secţia de cu'tură şi artă AUREL BABEANU
