Page 13 - Albina_1952_05

A L B I N A 5
3S9SOT!

DINUMIU

Pe ogoarele colhoznice C o m b in a s o v ie t ic ă
nu va mai fi niciodată seceta
d e tr e i r â n d u r i p e n tr u s fe c lă
Prin construirea Canalului navigabil terenurile irigate ocupă o suprafaţă de de A. CHIRIUHIN
Volga-Don şi a sistemelor de irigaţie, peste 1.000 hectare.
stepele întinse ale Donului nu vor mai Când apa a sosit pe ogoarele acestei Strângerea sfeclei de zahăr este una altul. Când bunkerii s’au umplut, se
fi niciodată bântuite de secetă. Chiar în mari gospodării, două colhoznice au din lucrările grele de câmp. Până în descarcă, lăsând în urmă grămezi se­
vara acestui an, numeroase colhozuri desfăcut zăvorul, îndreptând apa în ultima vreme, mijlocul principal de parate de rădăcini şi frunze.
din regiunea Rostov vor folosi din plin canalul de distribuţie al colhozului. De strângere a sfeclei de zahăr era o ma­ Combina este trasă de un tractor
apa adusă deia mari depărtări, cu aju­ aici apa va porni pe micile canaturi ale şină care mecaniza numai scoaterea cu şenile. In afară de tractorist, ea
torul măreţei lucrări de transformare reţelei, pentru a uda semănăturile. sfeclei de zahăr. Aşezarea ei în gră­ este deservită de încă doi oameni:
a naturii, Canalul Volga-Don. Cu mult înainte de venirea apei, col­ mezi, tăierea frunzelor, curăţirea rădă­ cârmaciul şi combainerul. Cârmaciul
Primind apa dătătoare de viaţă, o- hozul- „Hruşcev" a început pregătirile cinilor de pământ şi culesul lor se conduce maşina pe rânduri şi cu aju­
goarele vor da recolte îmbelşugate la pentru primirea ei. Pe terenurile irigate făceau cu mâna. Cheltuielile pentru torul unui automat, descarcă bunkerul
toate culturile agricole şi nutreţ îndes­ ale colhozului s’au construit trei cana­ facerea acestor munci sunt foarte mari, cu rădăcini. Combainerul observă func­
tulător pentru creşterea vitelor. Colho­ turi principale şi opt canaluri de sector. fiind nevoe de 25—30 zile-muncă l.a ţionarea mecanismelor combinei şi
zurile din zona irigată se vor îmbogăţi Acum se lucrează la construirea reţelei fiecare hectar. descarcă bunkerul cu frunze, cu aju­
şi mai mult, viaţa oamenilor muncii de canaluri provizorii. Laureaţii Premiului Stalin, inginerii torul unei pârghii de mână.
dela sate va deveni tot mai îmbelşugată Aducerea apei pe ogoarele raionului Pavlov şi Gherasimov au făcut primul Construirea combinei pentru sfeclă
şi mai frumoasă. Veselovski a stârnit o uriaşă însufleţire pas pe drumul complectei mecanizări de zahăr este un dar preţios făcut
Prin canalul Central al Azovului, printre colhoznici. Chiar în acest an, a recoltării sfeclei de zahăr. Ei au con- muncitorilor agriculturii socialiste.
care a fost pus nu de mult timp în func­ cinci colhozuri din raion vor iriga 7.000 truit o combină de scos sfecla de pe Anul trecut, sute de combine de trei
ţiune, a şi pornit apa. Reţeaua perma­ hectare. Pe terenurile irigate se va cul­ un rând, ceeace a mărit de două ori rânduri pentru scoaterea sfeclei au lu­
nentă de irigaţie, care porneşte din a- tiva grâu, orez şi bumbac şi se vor sădi productivitatea muncii la recoltare. crat pe ogoarele colhoznice din Ucrai­
cest canal, va uda peste 35.000 hectare livezi şi vii. Cerinţele ce se pun tehnicii agricole na, în regiunile Voronej, Curse, Tam-
de pământ din raioanele Veselovski, De acum înainte, semănăturile din cresc însă cu fiece zi. Pe colhoznici nu bov — şi din alte părţi ale Uniunii So­
Bagaevski, Azovski, Acsaiski şi Ba­ acest raion nu se vor mai teme de se­ i-a mulţumit faptul că pe întinsele vietice. In anul 1951 aceste combine au
ta iski. cetă şi de vânturile uscate. Apa adusă ogoare colhoznice lucra o combină recoltat mai bine de 10.000 hectare
Aproape două mii de colhoznici, pe aceste ogoare datorită muncii înflă­ care scotea sfecla de pe un rând. Era sfeclă de zahăr. Cu ajutorul acestei
constructori şi specialişti agricoli s’au cărate a poporului sovietic, va feri nevoe de o maşină mai productivă şi combine se reduc de 2—3 ori cheltuie­
sovietici V. lile de recoltare şi îngădue ca recolta­
mai rentabilă. Inginerii
adunat la festivitatea punerii în func­ plantele de pârjolul secetei. Corencov, I. Eremeiev şi G. Melnicov rea să se facă mai târziu şi în termenul
ţiune a canalului. Un simţământ de ne­ Colhoznicii din colhozul „Hruşcev" au creat o combină care strânge deo­ cel mai scurt. Aceasta dă putinţă să
mărginită bucurie a cuprins inimile ce­ ca şi cei din alte sute de colhozuri dată trei rânduri de sfeclă. O aseme­ se folosească o parte din perioada de
lor de faţă, în momentul când apa mult irigate, vor obţine recolte din ce în ce
aşteptată, curgând pe albia canalului, mai bogate. Iată cum luptă oamenii so­ nea combină este creată pentru prima vegetaţie bogată pentru creşterea ră­
se apropia de ogoarele colhoznice. vietici pentru belşug, iată cum ştiu ei oară în lume. dăcinilor, lunile Septembrie, Octom­
Cel dintâi colhoz care a primit apa să supună natura, cum dobândesc zi de Combina sapă şi scoate rădăcinile brie şi chiar a doua jumătate a lunii
dătătoare de viaţă a fost colhozul zi noi şi noi succese sfeclei din pământ, le egalează capetele Noembrie şi să se obţină suplimentar
,.Hruşcev“ din raionul Veselovski. Aici, după înălţime, tae frunzele, curăţă ră­ câte 3.000—4.000 kg. sfeclă de fiecare
dăcinile de pământ şi aşează pe câmp, hectar.
în grămezi separate, sfecla curăţată şi Noua combină de recoltare a sfeclei
frunzele. asigură o asemenea calitate a tăierii
Mari lucrări de construcţie Maşina are trei aparate. Fiecare din sfeclei, încât 85 la sută din rădăcini se
aceste aparate strânge câte un rând dovedesc a fi bune pentru fabrica de
în colhozurile R. S. S. Moldoveneşti de sfeclă. zahăr, fără a mai fi nevoe de vreo altă
Cum lucrează combina ? curăţire. Combainerul S. Rudenco, dela
In colhozurile R.S.S. Moldoveneşti se hozul „Mieiurin", care a realizat un
desfăşoară importante lucrări de cons­ venit de 11 milioane ruble, începe cons­ Scoaterea sfeclei din pământ este S.M.T.-Grebensc, regiunea Chiev, a
trucţie. Colhozurile folosesc în acest trucţia unei case de cultură cu două făcută de aparatul de smuls. Acest ridicat productivitatea zilnică a combi­
scop suma de aproape 500 milioane etaje. Această casă de cultură va avea aparat este alcătuit dintr’un lanţ, pe nei sale, până la 5 hectare, obţinând o
ruble, adică odată şi jumătate mai mult o sală de spectacole cu o capacitate de ale cărui inele sunt fixate articulat, bună calitate a tăierii sfeclei. Din com­
bina sa, 95 la sută din rădăcini au
nişte labe metalice, asemănătoare pal­
decât anul trecut. 1.000 locuri, o bibliotecă mare, precum mei mâinii omului. La mişcarea lanţu­ mers deadreptul la fabrica de zahăr.
Bunăoară, în colhozul „Pobeda” din
regiunea Chişinău s’a început cons­ şi numeroase săli unde-şi vor desfăşura lui, fiecare pereche de labe ridică frun­ In întregul sezon, el a cules sfecla de
trucţia unei staţiun^ electrice, a unui activitatea cercurile artistice de ama­ zele ce atârnă în jos, le strânge într’un pe 192 hectare.
garaj şi a 5 grajduri pentru vite. In col­ tori. mănunchi şi trăgând de ele, scoate Şi asemenea pilde sunt foarte
rădăcinile din pământ. numeroase. In cursul anilor următori,
Pentru a uşura scoaterea sfeclei, pă recoltarea cu combine va deveni modul
mântui se afânează mai întâi cu un principal de strângere a sfeclei de za­
cuţit-sapă, în formă de brăzdar hăr. Aceasta va îngădui colhozurilor
Aparatul de smuls duce sfeclele înă­ şi sovhozurilor să economisească
untrul combinei, spre instalaţia de ne­ 20—25 milioane zile muncă şi să ob­
tezire. Aci, rădăcinile sfeclei sunt aşe­ ţină suplimentar până la 25—28 mili­
zate la aceiaşi înălţime, pentruca cuţi­ oane centnere (un centner are 100 kg.)
tul ce taie frunzele, nici să nu taie o sfeclă.
parte din rădăcină şi nici să nu lase Guvernul sovietic preţueşte mult
bucăţi prea mari de frunze netăiate. munca inginerilor care au construit
După netezirea capetelor, rădăcinile noua combină. Pentru această inven­
sunt trimise spre un cuţit în formă de ţie, conducătorul lucrării, Vasilii Co­
disc, care taie frunzele. De aici, rădăci­ rencov şi colaboratorii ştiinţifici Iosif
nile cad pe un elevator care le trans­ Eremeiev şi Gheorghii Melnicov, au
portă într’un bunker, iar frunzele în primit în Martie 1952, Premiul Stalin.

Activitatea culturală în rândurile crescătorilor de vite
din Siberia Răsăriteană
Crescătorii de vite colhoznici, care în­ multă dragoste. Se organizează convor­
soţesc turmele de oi, rămân vreme în­ biri cu ei despre succesele poporului so­
delungată departe de colhoz, pe păşu­ vietic în lupta pe care o duce pentru
nile din stepă. Crescătorii de reni şi vâ­ continua desvoltare a economiei şi a
nătorii din colhozurile regiunii Baicalul culturii, pentru pace în întreaga lume.
de Nord pleacă în taiga care se află la La Aghinsk, în districtul naţional
depărtări de multe zeci de kilometri de Buriat-Mongol, în raioanele nordice din
satele colhoznice. Pentru ridicarea lor taigă şi în unele raioane din stepă, au
Colhozul „Progresul" din raionul Dobrinsk, regiunea Voronej, are
întinderi mari semănate cu sfeclă de zahăr. Colhoznicii şi-au luat an­ culturală regimul sovietic poartă o deo­ fost organizate caravane înzestrate cu
gajamentul să îngrijească bine culturile, aplicând toate metodele cerute sebită grijă, crcindu-le condiţii de a-şi aparate de radio, instrumente muzicale
lumina mintea, de a învăţa cât mai şi biblioteci, care sunt un mijloc minu­
de ştiinţa agrotehnică, pentru a strânge 40.000 kg. sfeclă la hectar. mult. nat de culturalizare a crescătorilor de
Prăşitul este una din cele mai însemnate munci de îngrijire a plantelor Astfel, colaboratorii instituţiilor de vite şi a vânătorilor.
pentru a se asigura o recoltă bogată. culturalizare merg regulat în aceste ţi­ Anul acesta pentru activitatea de cul­
In fotografie se vede un agregat mânat de tractor prăşind întin­ nuturi îndepărtate, aducând ou ei apa­ turalizare desfăşurată în regiunea de
sele culturi de sfeclă de zahăr ale colhozului.
rate de radio, cărţi, reviste şi ziare, pe dincolo de Baieal de aceste caravane^
care crescătorii de vite le citesc cu s’a dat suma de peste 500.000 ruble.