Page 18 - Albina_1952_05

2 a l b i n a
«■BgiiJ 'JtHEzrt:

Au lăsat lanurile pe seama buruienilor In atenţia cercurilor agrotehnice
Recolte îmbelşugate se obţin numai Cunoscând lucrările agricole care
In toată ţara se dă o bătălie hotărîtă au lăsat buruienile să năpădească cul­
pentru o recoltă bogată. In această turile. prin folosirea celor mai înaintate me­ trebuesc făcute imediat, pentru săptă­
bătălie lupta împotriva buruienilor are Comitetul executiv se poartă cu tode agrotehnice şi prin aplicarea în­ mâna 19 Mai — 25 Mai vă recoman­
un rol foarte însemnat. Dar comitetul mănuşi faţă de chiaburi şi nu-i obligă tocmai a minimelor agrotehnice apro­ dăm următoarele lecţii practice;
executiv al Sfatului Popular comunal să facă la timp lucrările de întreţinere. bate prin Hotărîrea Consiliului de Mi­ 1. Pentru cercurile agrotehnice (cul­
Orodelu nu se preocupă de îngrijirea Numeroşi chiaburi, ca Voinescu Ion. niştri Nr. 428 din 28 Martie 1952. turile mari).
culturilor şi lasă această treabă foarte Gheorghe M. Piţurcă, Nicolae Mustaţă, Pentru punerea în aplicare a cunoş­ — Plivitul (importanţa sa pentru în­
importantă... să se facă singură. Elena Albu şi alţii nu mişcă un deget tinţelor însuşite în perioada de studiu, treţinerea culturilor şi cum se face).
— Prăşitul (sfeclă, porumb, etc.).
De cum păşeşti în hotarul comunei să-şi desburuiencască lanurile. Comi­ este nevoe ca toate cercurile agroteh­
Orodelu, raionul Pleniţa, îţi apar în tetul executiv trebue să ştie că prin nice să-şi facă terenuri de experienţe pe 2. Pentru cercurile de cultura bum­
faţa ochilor multe lanuri de grâu, orz, lipsa sa de vigilenţă, şi fiindcă se ara­ un loc destinat în mod special pentru bacului :
floarea soarelui, porumb, năpădite de tă foarte îngăduitor cu chiaburii, pune aceasta. — Complectarea golurilor în tot
bozi, rugi, pălămidă, pir sau ciocârlan. în primejdie recolta de pe mii de hec­ In revista „Albina" vor apărea săp­ timpul prăşitului.
Deşi în comuna Orodelu, la gospo­ tare. tămânal sfaturi asupra lecţiilor prac­ 3. Pentru cercurile legumicole:
dăria agricolă colectivă, s’a făcut pli- Agentul agricol Gheorghe Albu se tice ce trebuesc făcute pe terenurile de — Răsăditul şi întreţinerea.
vitul şi prima praşilă a fost terminată, socoteşte „vigilent" dacă nu-ţi spune experienţă. Aceste lecţii se pot organi­ 4. Pentru cercurile zootehnice:
comitetul executiv al Sfatului Popular câţi chiaburi are comuna, fiindcă „e za cel mai bine în zilele de Duminică, — Tunsul oilor, îmbăierea oilor pen­
comunal nu s’a străduit să îndemne secret". EI nu-i demască pe chiaburii când va fi invitat un tehnician agrico', tru tratarea râiei.
pe acei ţărani muncitori rămaşi în care sabotează lucrările de întreţinere, care să arate felul cum trebuesc făcute — îngrijirea viţeilor sugaci, folo­
urmă să urmeze pilda colectiviştilor. fiindcă iar „e secret". Nu cumva acea­ lucrările agricole din perioada aceea. sind furajele verzi.
„Ştiu ei oamenii ce să facă; n’o să-i stă atitudine a agentului agricol se Membrii cercurilor au un rol impor­ 5. Pentru cercurile apicole :
mai învăţăm şi cum să-şi îngrijească datoreşte faptului că are printre chia­ tant în popularizarea minimelor agro­ — Roirea artificială a albinelor.
culturile". Aceasta este părerea tova­ buri o grămadă de neamuri cu care se tehnice şi zootehnice în rândurile ţă­ — Mutarea albinelor din stupii pri­
răşului Bica Ion, preşedintele comi­ împacă de minune ? ranilor muncitori. Ei au putinţa să-i mitivi în stupi sistematici.
tetului executiv al Sfatului Popular. De neîngăduit este şi atitudinea co­ antreneze la lecţiile practice, pentru a Celelalte cercuri, care studiază alte
Şi din această părere greşită se lectivului de conducere al căminului învăţa cum să aplice minime'e agro­ ramuri de producţie, se vor orienta
poate vedea limpede cât de mult este cultural din comuna Orodelu. Activiş­ tehnice la fiecare lucrare agrico'ă în după felul culturii şi după lucrările în
nesocotită importanţa îngrijirii cultu­ tii culturali n’au privit problema mun­ parte. curs. /
rilor la Orodelu. Dacă „oamenii ştiu", cilor de întreţinere ca o problemă de
de ce să ne mai ostenim să facem un mare importanţă economică. O par­ Sfatul agronomului
plan pentru Întreţinerea culturilor, s’au te din ei n’au plivit şi nu şi-au
gândit tovarăşii din comitetul executiv. prăşit culturile. Activiştii culturali n’ati Să facem plivitul la timp şi bine
Mergându-se pe calea aceasta, în co­ popularizat şi prelucrat regulile mi­
mună nu s’a dus niciun fel de muncă nime agrotehnice, iar la gazeta de pe­ Una din principalele lucrări care con­ pândind astfel şi mai mult această bu­
de agitaţie, pentru a arăta ţăranilor rete nu s’a scris măcar un singur tribue Ia mărirea producţiei, este pli­ ruiană dăunătoare.
muncitori de ce este nevoe să se facă articol în legătură cu întreţinerea cul­ vitul. Fiecare ţăran muncitor cunoaşte Unele buruieni ca volbura, măzări­
Ia timp şi bine muncile de întreţinere. turilor. Conducerea căminului cultu­ că recoltele cele mai mari se obţin nu­ chea, în afară de faptul că sug hrana
Până la 9 Mai, din 2503 hectare cu ral nu s’a gândit să popularizeze me­ mai în lanurile lipsite de buruieni şi că plantelor cultivate, pricinuesc căderea
grâu, nu se pliviseră decât vreo 500. todele de lucru ale colectiviştilor. lanurile îinburuienite dau recolte mici. cerealelor prin faptul că se agaţă de
Despre începerea primei praşile Ia Sfatul Popular din comuna Orodelu Adesea din cauza buruienilor se strică tulpina grâului, porumbului, etc.
porumb nici pomeneală. Comitetul exe­ şi căminul cultural trebue să iasă din întreaga cultură. Iată dece nu-i destul Câte odată, buruienile împânzesc
cutiv are şi aici o părere: „Nu este nepăsarea de până acum. Comitetul să pregătim pământul bine, să-l în­ lanul de nu mai ştii ce s’a însămânţat.
ploaie!". Dar tocmai pentrucă nu este executiv trebue să organizeze mun­ sămânţăm la timp şi după- aceea să Se întâmplă să te opreşti uneori în faţa
ploaie, pentrucă porumbul a trecut de cile de întreţinere şi să mobilizeze pe lăsăm plantele să crească la voia în­ unui lan din Dobrogea sau de pe Bără­
12 centimetri înălţime şi scoarţa s’a ţăranii muncitori rămaşi în urmă, tâmplării. gan şi să spui: „ce rapiţă frumoasă".
întărit, este nevoe de praşilă. Dacă pentru a-şi scoate ogoarele din buru­ In fapt este vorba însă de un Ian de
nu ascultă de sfaturile agronomilor, ieni şi a face lucrările de întreţinere Despre importanţa distrugerii buruie­ grâu, sau de mei, năpădit de rapiţă
tovarăşii din conducerea comunei ar după regulile minime agrotehnice. Co­ nilor prin plivit ne atrage atenţia Ho- sălbatică.
putea urma măcar povaţa răspândită mitetul executiv trebue să nu aibă tărîrea Consiliului de Miniştri privind lată deci câte pagube ne aduc bu-,
în popor că „o praşilă bună face cât nicio îngăduinţă faţă de chiaburi. măsurile agrotehnice ce trebuesc înde­ ruienile. Deaceea este o mare greşală
o ploaie bună". Chiaburii trebue obligaţi să facă fără plinite la principalele culturi. Hotărî­ să nu lupţi din toate puterile pentru
Membrii comitetului executiv nici nu zăbavă plivitul şi prăşitul culturilor. rea arată că plivitul trebue început de stârpirea lor.
ştiu că există o llotărîre a guvernului Orice încercare de a sabota aceste îndată ce apar buruienile, fără a aştep­ Când şi cum trebue să facem pli­
ta până ce ele se vor întări. Plivitul
cu privire Ia regulile agrotehnice mi­ munci trebue demascată Ia timp în trebue repetat oridecâteori apar noi vitul?
nime ce trebuesc aplicate la principa­ adunările dela căminul cultural şi la •buruieni, până ce culturile se desvoită Plivitul se face prin smulgere, atunci
lele plante de cultură. Dacă s’ar fi os­ gazeta de perete şi pedepsită pe calea pe deplin şi nu mai îngăduesc creşte­ când buruienile sunt mici. Sunt însă
tenit cât de cât să citească aceste re­ legii. buruieni ca pălămidă, pirul, bozul şi
guli, şi-ar fi putut da seama de însem­ Numai dacă vor trece la o muncă rea buruienilor. altele, care au rădăcini adânci şi o
nătatea lucrărilor de întreţinere a cul­ temeinică, conştientă, tovarăşii din Să vedem acum dece trebue să dis­ mare putere de Iăstărire. In acest caz,
turilor. conducerea comunei Orodelu vor pu­ trugem buruienile prin plivit. se recomandă ca distrugerea lor să se
In Ioc să dea pildă ţăranilor mun­ tea ajuta pe ţăranii muncitori din Toate buruienile au nevoe de hrana facă cu oticul sau pliviţa, la o adân­
citori, să fie în fruntea muncilor, unii comună să obţină roade bune pe pe care o iau din pământ, la fel ca şi cime cât mai mare. In lanurile de
dintre deputaţi, ca Fioroaica Con­ ogoare. plantele de cultură. Este dar limpede: grâu, orz, etc. nu este bine să tăeni
stantin, Hulea loan, Cojocaru Teorina, AUREL MUNTEANU cu cât vor fi mai multe buruieni, cu buruienile cu sapa, fiindcă se distrug
atât ele vor dijmui mai mult din hrana prea multe plante şi se produc goluri
şi apa necesară culturilor.
în culturi.
Buruienile cresc repede, se ridică
Din activitatea unui co lţ roşu deasupra semănăturilor, înăbuşe plan­ Odată cu plivitul lanurilor trebue să
tele de cultură şi le iau lumina. Stân­ distrugem buruienile de pe haturi şi
Activitatea colţului roşu contribue cuvântul partidului şi experienţa colhoz­ marginile drumurilor. Plivitul trebue
mult la buna Desfăşurare a muncilor în nicilor sovietici. Din fiecare pagină de jenite astfel, plantele pălesc, se îngăl­ să fie o lucrare obligatorie pentru toţi
gospodăria colectivă „Viaţă Nouă" din carte desprindem o nouă învăţătură. benesc şi dau rod slab.
comuna Bârza, regiunea Dolj. Conduce, Un sprijin puternic 11 primesc colec­ Buruienile răspândesc o seamă de ţăranii muncitori. Altfel, degeaba mun­
rea gospodăriei colective 11 sprijină pe tiviştii şi din partea cercului agroteh­ cesc unii, când din cauza celor care
Bnculescu Grigore, responsabilul colţu­ nic. boli ca : rugina grâului, a orzului şi stau cu braţele încrucişate, seminţele
lui roşu, care dă o atenţie deosebită — înainte vreme mureau şi greerii altele. Ele slujesc drept gazde pentru buruienilor depe lanurile neplivite se
activităţii culturale. Cititul în colectiv de foame pe lângă casele noastre. Dar tot felul de larve, omizi, etc. Pe buru- răspândesc pe ogoarele celor harnici.
a] ziarelor este o preocupare de frunte acum la priveşte ce grâu avem... Şi bri­ ien! îşi depun ouăle o mare parte din
pentru colectiviştii din Bârza. El urmă­ gadierul Constantin Zamfir arată mân­ Ţărani muncitori, pliviţi buruienile
resc succesele gospodăriilor agricole co­ dru spre holdele verzi şi frumoase ce insectele dăunătoare. ori de câte ori este nevoe! Faceţi lu­
lective din întreaga ţară. După cititul se mişcă valuri-valurl în bătaia vântului. Buruienile îngreunează lucrările de crarea la timp şi bine! Vă veţi bucura
în colectiv al ziarelor, urmează dis­ L-am semănat in rânduri încrucişate,
cuţii. Colectiviştii condamnă uneltirile adaugă el. Anul trecut pe acest loc am recoltare. Dacă pălămidă, de pildă, nu astfel de roade îmbelşugate, veţi con­
imperialiştilor americaino-englezl şl fap­ avut mazăre, iar anul acesta am pus este plivită la vreme, la cules ţăranul tribui la întărirea patriei, la întărirea
tele lor criminale. grâu. Aplicăm asolamentul, aşa cum ne muncitor va întâmpina mari greutăţi. alianţei între clasa muncitoare şi ţă­
Tot cu prilejul citirii ziarelor, la col­ tavaţă ştiinţa agrotehnică. Aşa vom Iar dacă va secera Ia un loc pălămidă rănimea muncitoare.
ţul roşu, a fost demascat chiaburul Nlca avea belşug in case.
ion, care căuta să-l împiedice pe colec­ Tot după învăţăturile căpătate la şi grâul, la treerat se vor ridica nori ŞTEFANIA ROTARU
tivişti de a veni zilnic la muncă, mal cercul agrotehnic, colectiviştii au se­ de puf dela seminţele pălămidei, răs-
• ales acum în primăvară, la însămânţăr!, mănat 25 hectare grâu în benzi. inginer agronom -
plivit şi prăşit, când fiecare ceas e atât Dar în activitatea colţului roşu dela
de preţios. gospodăria colectivă „Viaţă Nouă" din Işî C O nsteU @ 5C câmin cultural
Biblioteca este un bun prieten al Bârza mai sunt lipsuri. Nu s’au orga­
membrilor gospodăriei colective, care nizat echipe artistice, deşi sunt posibl-,
se străduesc să înveţe pentru a avea lltăţl. Deaisemenea, nu au loc manifes­ ; 'Nu de mult în comuna Săvârşin, re­ rămizi. Deputaţii Jura Lazăr şi Gheor­
succese tot mai mari în muncă. tări sportive. Colţurile roşii mal au da-' giunea Arad, a avut loc o adunare ghe Sedan sunt în fruntea acestor
Cărţile care vorbesc despre colhozu­ torla de a organiza întâlniri cu fruntaşii obştească. La aceas*â adunare ţăranii munci.
rile sovietice sunt de mare ajutor. Tot îri muncă, pentru schimb de experienţă- muncitori au hotărît să-şi conslruiască
r ■ atât de folositoare 6unt şi cărţile de li­ Acest lucru nu 6’a făcut la colţul roşu Localul va avea o sală de conferinţe,
teratură, ca de pildă romanele „Pământ al gospodăriei colective c.in Bârza. local pentru căminul cultural. Ei şi-au o sală pentru bibliotecă, una de'lectură
desţelenit" de Mihail Şolohov şi „Sece­ Ingrijindu-se de toate ramurile de luat angajamentul să contribue cu bani şi o sală de cinematograf. In jurul clă­
rişul" de Gallna Nicolaeva, care au fost activitate conducerea colţului roşu dih şi cu muncă voluntară la această cons­
discutate la colţul roşu. Bârza vâ contribui din plin la buna trucţie. Până în pre2ent s’a adunat o dirii va fi amenajat un parc.
— Cu cât citim mal mult, spune Ml- desfăşurare a muncii de întreţinere a
băilă Dumitru, cu atât dragostea noastră culturilor, la întărirea gospodăriei ccr buni) parte din materia'ul lemnos. Dea- Corneliu Şerb Bucium
pentru citit e mai mare. In cărţi aflăm lective. samemea, au fost , făcute 100.000 că-' corespondent