Page 19 - Albina_1952_05
P. 19
A L B I N A S
C o le c tiv iş tii d in D in ia ş Din Uniunea Sovietică
fa c p r a şila d o u a Rezervele ridicării
de MIHAI DUMITRIU
Cursul domol al Begheiului trece nu noastre, uneltesc duşmanii, chiaburii capacităţii de recoltare
departe de satul timişorean Diniaş. Pă din sat, iar dincolo de hotarul care nu-i
mântul gospodăriei colective se întinde departe, unelteşte clica de slugoi ai bo Gospodăria obştească a colhozurilor In anul 1951 recolta mijlocie a cui-*
până la malul apei. Cât vezi cu ochii, gătaşilor americani, banda de spioni- din Cuban, unde se aplică sistemul turilor de cereale a crescut ou 350
grânele unduesc în vânt frumoase şi cu fascişti Tito-Rankovici. Noi aici, stâr agricol înaintat al asolamentelor cu kg. la hectar faţă de anul 1950. In
rate, deoarece au fost grăpate şi pli pind buruienile care fură hrana plan ierburi şi se folosesc cele mai bune acest an s’a pus o temelie trainică
vite la vreme. tei, înfăptuim un lucru de seamă. Aici mijloace tehnice agricole, se întăreşte pentru obţinerea unei recolte şi mal
Pământul din preajma Diniaşului nu luptăm pentru pâinea ţării, pentru tă şi se desvoltă din an în an. Cresc ve bogate.
e din cel mai bun, totuşi colectiviştii, ria patriei. Aşa că munca voastră are niturile colhozurilor şi totodată creşte Meseriaşii din colhozuri dau şl ef
prin hărnicia lor, îl îmbunătăţesc şi-l greutate mare, luaţi seama... nivelul material şi cultural al colhoz dovadă de multă muncă creatoarej
smulg roade îmbelşugate. Anul trecut, Agitatorii de partid şi activiştii cul nicilor. In unele colhozuri venitul s’a Anul trecut fierarii şi tâmplarii din
de pildă, îngrijind porumbul, prâşin- turali au vorbit în brigăzi despre în ridicat în anul 1951, până la 10 mi colhozuri şi colhoznicii de rând, lu
du-1 ori de câte ori s’au ivit buruieni, trecerea socialistă, arătând cine sunt lioane ruble şi chiar mai mult. In col crând în strânsă colaborare cu me
gospodăria colectivă a dobândit o re fruntaşi şi criticând pe codaşi. In tim hozul „Miciurin” din raionul Cras- canizatorii dela S.M.T.-uri, au ame
coltă de 4.600 kg. ştiulcţi la hectar. pul prânzului, comunista Lechin Elena, noarmeisc venitul s’a ridicat aproape najat peste 700 de arii colhoznice meJ
La începutul lui Mai, în timpul pră- activistă a căminului cultural, după ce la 15 milioane ruble, pentru fiecare canizate. Folosind mijloacele şi mate-*
şitului, brigadierul iacovlev Crsta, a citit din ziar un articol legat de în zi-muncă lucrată în gospodăria ob rialele locale, colhozurile din Cuban an
membru în biroul organizaţiei de bază trecerea socialistă, a vorbit membrilor ştească, colhoznicilor li s’a plătit peste mecanizat curăţirea, încărcarea, des-*
P.M.R., s’a sfătuit cu Veselinov Jiva, brigăzii legumicole despre importanţa 9 ruble în bani, precum şi multe grâ- cărcarea şi cântăritul grânelor. Acea»
secretarul, cum să organizeze mai bine întreţinerii culturilor în bune condi- ne, legume şi alte produse. Venitul bă sta a îngăduit să se predea înainte de
munca pentru îngrijirea culturilor. Jiva ţiuni, după regulile minime agroteh nesc al unei familii s’a ridicat în mij termen statului cota obligatorie de
e un tânăr voinic, cu faţa arsă de nice. lociu la 25—30.000 ruble pe an. grâne, să se economisească până la
soare şi ochi de culoare deschisă. Din — îngrijind culturile, vom avea o In dorinţa de a dobândi noui suc 150 milioane zile-om de lucru şi să
întreaga lui înfăţişare se vede că-i om recokă bogată. Ziua-muncă va fi mai cese în aesvoltarea gospodăriei ob se uşureze în mare măsură munca colJ
energic şi chibzuit. bine plătită. hoznicilor.
Prăşitorile trase de cai au fost folo şteşti, ţărănimea sovietică foloseşte cu
— Uite Crsta, i-a spus el brigadie In prezent preocuparea de seamă a
rului, cu organizarea oamenilor în bri site din plin. Fiecare echipă are în pri pricepere rezervele în vederea măririi colhoznicilor şi a mecanizatorilor dela
gadă stai tu binişor. Dar un lucru nu-i mire o anumită porţiune de pământ, recoltelor. Este vorba de aplicarea sate este de a face o mecanizare com
Ia locul lui: întrecerea socialistă s’a pentru tot timpul prăşitului. cai' şi pră metodelor agrotehnice înaintate, re plexă a recoltării şi strângerii în sto-<
domolit după terminarea însămânţări- şitorile respective. Biigadierii şi mem comandate de ştiinţa agrobiologică
lor. Voi, cei dela brigada 7-a, sunteţi brii consiliului de conducere sunt a- miciurinistă, este vorba de munca guri a fânului, paielor şi plevei, oeea-
mulţumiţi că aţi terminat primii semă proape toată ziua pe câmp, dau îndru ce va face cu putinţă nu numai să se
mări operative şi controlează calitatea creatoare a raţionalizatorilor şi a frun
natul, şi atât. Ritmul muncii a slăbit grăbească recoltarea nutreţurilor, ci
şl Ia voi. Deasemeni, câţiva tineri dela prăşitului. taşilor în agricultură, este vorba de v totodată să se elibereze repede ogoa
tine se grăbesc, asta e bine, dar uită Datorită agitaţiei politice susţinute, folosirea rezervelor care apar în urma rele pentru desmiriştire.
de calitatea muncii... Tu ai putea să bunei organizări a muncii şi dragostei unei mai bune organizări a muncii.
ajuţi celelalte brigăzi Dacă aş fi în cu care au muncit colectiviştii sârbi din Aşezămintele de cercetări ştiinţifice In condiţiile din Cuban, aceasta
locul tău, azi, la adunarea brigadieri Diniaş, ei au terminat prima prăşilă la are o înrâurire deosebită asupra re
porumb, floarea soarelui, mac, sfeclă din Uniunea Sovietică, printre care
lor, aş face o nouă chemare la între coltei. Aratul pământului imediat du
cere, pentru întreaga muncă, până la de zahăr şi celelalte culturi prăsitoare, şi acelea din Cuban, au elaborat noui pă strângerea recoltei de cereale asi
treeriş... în a doua săptămână din Mai. in ziua metode, care ridică nespus de mult ca
de 10 a acestei luni, ei făcuseră o bună gură un spor de recoltă până la
Cei doi comunişti s’au sfătuit mult, pacitatea de recoltare a culturilor agri
şi seara, la adunarea brigadierilor, parte din praşila a doua la floarea soa cole. Dintre acestea fac parte: sis 5—600 kg. la hectar în mijlociu.
relui şi alte culturi. Fruntaşă în între
Crsta, după ce a vorbit şi cu membrii cere e tot brigada 7-a. Porumbul, pră temul aratului adânc în asolamentul In Cuban a luat o mare răspândire
brigăzii sale, a chemat din nou la în şit cu grijă, trece de 15—20 centime cu ierburi, care asigură un spor de re experienţa brigăzilor de tractoare frun
trecere celelalte brigăzi. El a propus tri şi se desvoltă dela o zi la alta. taşe. Aplicând graficul orar, îngrijirea
ca întrecerea să se desfăşoare atât în Colectiviştii din Diniaş muncesc cu coltă de 20—25 la sută; semănatul ta tehnică planificată şi sistemul de con
timpul îngrijirii culturilor, cât şi la avânt patriotic, fericiţi că în R.P.R. au rânduri încrucişate şi însămânţarea trol »I lucrărilor la fiecare operaţie,
pregătirea recoltatului, repararea unel asigurată o viaţă liberă, din ce în ce în cuiburi în pătrat a culturilor pră-
telor şi la seceriş. mai bună. In cinstea lui 1 Mai ei au şitoare, care deasemeni face să se brigăzile lui Ivan Şaţki, ivan Buneev,
— Să urmărim, tovarăşi, în între terminat construcţia unui frumos că ridice recolta cu până la 10-20%; sis Grigori Pogojii şi alte brigăzi au lu
cerea noastră, ca praşilele să fie cât min cultural, în care încape aproape crat într’un sezon cu fiecare tractor
mai dese şi bine făcute, nu de mân temul de îngrăşăminte şi altele. Apli în mijlociu peste 1.000 hectare. Ela
tuială. tot satul. Căminul este luminat elec carea acestor metode asigură colhozu
tric şi e înzestrat cu aparat de cine au economisit totodată o mare cantita-»
De a doua zi, s’a simţit un nou avânt matograf. In ultimele luni, s’a mai rilor un spor de recoltă a culturilor te de combustibil şi mijloace de re
în muncă la prăşit. Crsta, cum a ajuns construit o baie populară ca la oraş, de câmp de 800—1200 kg. la hectar.
cu brigada pe ogor, a ţinut întâi o adu cu 10 duşuri şi cazan mare. Viaţa co Colhozurile din Cuban folosesc ace paraţii şi au redus preţul de cost al
nare de câteva minute, în care a arătat lectiviştilor devine tot mai frumoasă lucrărilor. De pildă, în brigada lui Ivan
importanţa prăşitului, şi ei muncesc cu sârg, hotărîţi să o ste noui metode împreună cu aplica Şaţki, preţul de cost al tuturor lucră
— Iar cei câţiva care, deşi au lu apere împotriva duşmanilor vieţii noi, rea altor măsuri agrotehnice. De pildă rilor de tractoare a scăzut în anul
crat repede, au prăşit de mântuială — imperialiştii americani şi spionii jos brigada lui Buhalov din colhozul „Fa 1951 cu 3 ruble 70 copeici la hectarul
a spus el apoi uitându-se către vreo nici de teapa lui Tito. rul Revoluţiei” din raionul Curganensc de arătură şi totodată s’au economisii
două trei fete, care plecaseră ochii de Mi-amintesc de cuvintele simple, dar înglobează în sistemul său de măsuri
ruşine — să nu uite o clipă de calitatea pline de adevăr, spuse de Lechin Elena agrotehnice aratul adânc, cu adăugirea 2 tone de combustibil şi 15.000 rubla
muncii. E hrana noastră aici, şi hrana tovarăşilor ei: din fondurile pentru reparaţii.
pentru fraţii noştri muncitori dela — Chiar şi’n felul cum lovim cu de îngrăşăminte organice şi minerale; In scrisoarea pe care au adresat-o
oraş. Noi ţăranii muncitori sârbi din sapa, cum stârpim buruienile, se vede însămânţarea în cruciş a cerealelor cu lui L V. Stalin, oamenii muncii diri
R.P.R. trăim şi ne bucurăm de toate dragostea noastră pentru viaţa nouă seminţe de soi; adăugirea de îngră
agricultura Cubanului şi-au luat anga
drepturile şi libertăţile, ca toţi oame şl ura împotriva duşmanilor acestei şăminte minerale suplimentare atunci
nii muncii. Dar împotriva libertăţii vieţi. jamentul să mărească capacitatea de
când încolţesc culturile, ş.a.m.d.
recoltare a culturilor şi productivitatea
Cubanul este patria multor fruntaşi
creşterii vitelor. In următorii doi ani,
ai producţiei agricole. Printre aceştia
recolta mijlocie de grâu de toamnă
se află cunoscuţii conducători de bri
trebue să se ridice în acest ţinut, la’
găzi de tractoare Ivan Şaţkt, Ivan Bu-
cel puţin 2600 kg. la hectar. Totodată,
neev, Grigori Pogojii, combainerul Dl-
va spori producţia de lapte şi de lână*
rr.itri Gontar, numeroşi crescători de
Pe ogoarele Cubanului colhoznicii
vite ca ciobanul N. Umanski, mulgă-»
pun temelii trainice pentru ridicarea
toarea A. Alexeenco, îngrijitoarele de
capacităţii de recoltare a cerealelor,
porci E. Minjulina şi M. Culeşova şi
plantelor oleaginoase, culturilor tehni
mulţi alţii.
ce şi fânului.
S.M.T.-uriie şi colhozurile populari-*
Experienţa anilor trecuţi stă mărtu
zează în permanenţă experienţa frunta
rie că sarcina ridicării capacităţii de
şilor şi luptă prin aceasta pentru o
recoltare a ogoarelor va fi îndeplinită
mai bună folosire a mijloacelor teh
cu cinste în anul 1952 de colhozurile
nice, pentru ridicarea capacităţii de re
din Cuban.
coltare a culturilor agricole şi a pro-1
IVAN SIDOROV
ductivităţii creşterii vitelor.
Şeful Serviciului propagandei a-
Prin însuşirea realizărilor ştiinţifice gricole din Direcţiunea Agricul
Echipa Il-a din brigada lui Iacovlev Crsta, fruntaşă in munca de între şl a experienţei înaintate, colhozurile turii ţinutului -Crasnodar, candi
ţinere a culturilor, a prăşit porum bul îndată ce a răsărit. obţin din an în an recolte tot mai mari dat în ştiinţe agricole.
