Page 2 - Albina_1952_05
P. 2

2                                                                                                                       A L B I N A


                     Pentru  o  cât  mai  dreaptă  stabilire                                                          -----statui  agronomului

                   a  normelor  în  gospodăriile  colective                               Să  stârp im   cărăb u şu l  de  Mai

                   In  gospodăria  agricolă  colectivă  ve­ bue  să  îngrijească  14  vaci.  Aşa  a  sta­  Duşmanii  plantelor au o mare putere  aplecat  ramurile,  prelate  şi  saci  de
                 niturile se împart după principiul socia­ bilit  adunarea  generală.  de  înmulţire.  Fără  o  luptă  necontenită  încărcat  gândacii.
                 list, care  arată că  fiecare  trebue să pri­  Dreapta  stabilire  a  normelor,  ţinând  împotriva lor,  ei  provoacă  pagube mari   Pentru  ca  rezultatele  să  fie  cât  mai
                 mească  după  calitatea  şi  cantitatea  seama  de  de  posibilităţile  locale,  are  agriculturii  deoarece  dijmuiesc  o  bună   bune,  lupta  împotriva  gândacului  de
                 muncii  depuse.  Adică  fiecare  pp'meşte  mare  importanţă  în  gospodăria  agri­  parte  a  producţiei  agricole.  Mai  trebue  să  fie  dusă  în  toate  regiu­
                 după  cum  a  muncit  şi  cât  a  muncit.  colă  colectivă.  Având  norme  just  sta­  Un  duşman  al  agriculturii  este  şi  nile în acelaş timp. Gândacii opăriţi pot
                 Cantitatea  şi  calitatea  muncii  făcută  se  bilite,  gospodăria  agricolă  colectivă  îşi  cărăbuşul  de  Mai  sau  cutn  i  se  mai  servi  drept  hrană  păsărilor  sau  ca  în­
                 măsoară  cu  norma.  Fără  norme  de  lu­ face  muncile  în  coridiţiuni  mal  bune,  zice:  găinuşa,  băzăunul,  bumbarul  grăşăminte  pentru  pământ.  Luna  Mal
                 cru,  nu  se  poate  socoti  cât  şi  cum  a  sre  putinţa  să  realizeze  venituri  mai  sau  cărăbuşul  mare.  este cel  mai  potrivit timp de lupta  pen­
                 muncit  fiecare  colectivist,  iar  veniturile  mari,  folosind  mai  bine  braţele  de   Cărăbuşul de Mai trăeşte sub formă de  tru  stârpirea  gândacilor.
                 nu  pot fi  împărţite drept.  Deaceea, pen­ muncă.                  vierme  în  pământ  şi  atunci  este  numit   Contra  viermilor  albi  lupta  st  duce
                 tru  buna  organizare  şi  răsplătire  a   Stabilirea  de  norme  mai  mici  decât   viermele alb.  In  al  patrulea  an  a'  vieţii  prin  alte  mijloace.  Se  întorc  miriştile
                 muncii,  în  gospodăria  colectivă,  buna  puterea  de  muncă  a  colectiviştilor  duce   şi  regulat  în  luna  Mai,  gândacul  iese  îndată  după seceriş şi se adună viermii
                 socotire  a  normelor  are  o  mare  însem­ dimpotrivă  la  slăbirea  muncii  în  gos­  şi  trăeşte  la  suprafaţă,  40—50  de  zile.  din  urma  plugului.  Prin  desmiriştire
                 nătate.                           podărie.  Micşorarea  normelor  de  lucru   In  acest  timp  se  împerechează,  depu-
                   Prin norma de lucru  se înţelege can­ nu  ajută  şi  nu  încurajează  colectiviştii   nân-d  ouăle  în  pământ.  viermii  albi  sunt  distruşi  fie  de  fierul
                 titatea  de  muncă  ce  trebue  să  fie  fă­ la  muncă.  Unii  colectivişti  se  vor măr­             plugului,  fie  călcaţi  în  picioare.  După
                                                                                       Pagubele  sunt  aduse  şi  de  gândacii  aceia  sunt  culeşi  de  păsări.
                 cută  de  către  un  om  sau  un  grup  de  gini  doar  să-şi  îndeplinească  norma.   <eşiţi  la  suprafaţă  şi  de  viermele  gân­
                 oameni  conştiincioşi  într’o  zi  de  lucru,  Chiar  dacă  vor  depăşi  o  normă  mică,                Se mai  poate  duoe  lupta  şi prin  mij­
                 fără ca oamenii  şi  animalele să se obo­ aceasta  se  va  face  cu  uşurinţă,  fără  ca   dacului.  Gândacul  atacă  frunzarul  co­  loace  chimice,  tratându-se  solul  cu  ni-
                                                                                     pacilor,  fără  să  aleagă  dacă-i  prun,
                 sească peste normai  şi  fără ca maşinile  oamenii să  se străduiască  a  munci  atât                 troxan.  Tratamentul  fiind  costisitor,  se
                 şi  uneltele  să  se  uzeze  peste  măsură.  cât  le  stă  în  putere.  Faci  zile-muncă   cireş,  stejar,  plop,  mesteacăn,  nuc,  viţă   recomandă a fi  aplicat pe suprafeţe mici
                                                                                     de  vie,  arţar,  -etc.,  reuşind  adesea  să
                   Discutarea  şi  stabilirea  normelor  de  multe,  dar  cu  valoare  mică.  Şi  atunci,              şi  acolo  unde  urmează  să  se  facă  cul­
                                                                                     desfrunzească  de  tot  arboiii  şi  pomii.
                 lucru  se  face  în  adunarea  generală  a  ce  folos  să  ai  zile-muncă  multe,  când   Viermele  alb  atacă  rădăcinile  cerea­  turi  de  valoare  ca  grădinării,  pepiniere
                 gospodăriei,  Ia  care  trebue  să  ia  parte  ele sunt plătite cu puţine produce?  Ase­  lelor,  rădăcinile  pomilor  tineri  din  pe­  de  pomi,  vii,  etc.
                 toţi  colectiviştii.  La  fixarea  lor  e  nevoe  menea  greşală  s’a  făcut  la  gospodăria   piniere,  rădăcinile  plantelor  din  gradi-   Nitirox-anul  se  foloseşte  în  terenurile
                 sâ  se  ţină  seamă  de  felul  locului  de  colectivă  din  comuna  Mihail  Kogălni-                 uşoare  (nisipoase),  40—60  kg.  la  hec­
                 muncă  şi  de  felul  uneltelor  şi  maşini­ ceanu,  raionul  Tuîcea,  unde  la  început   nărie,  etc.  tar,  iar  în  terenurile  grele  (argiloase),
                lor  cu  ajutorul  cărora  se  munceşte.  s au  fixat norme  prea  mici  faţă  de  eon-   Cel  mai  bun  şi  mai  ieftin  mijloc  de   100—150  kg.  la  hectar.  Praful  se  îm­
                 Normele  se  calculează  ţinându-se  sea­ diţiunile  locale.  De  pildă,  ta  prăşitul   stârpire a cărăbuşului  de Mai este cule­  prăştie  deopotrivă  la  suprafaţa  lerenu-
                 ma  de  cele  cuprinse  în  broşura  „Reco­ întâi  la  bumbac,  în  anul  trecut,  în  loc   gerea  şi  distrugerea  gândacilor  înainte   lu’  ce  urmează  a  se cultiva,  îngropân-
                 mandări  de  norme",  întocmită  de  Mi­ de  800  metri  pătraţi  la  o  normă,  s’au   de  a  depune  ouăle.  Lucrarea  se  face   ou-se  apoi  cam  la  4—6 ,pm.  adâncime,
                 nisterul  Agriculturii.           stabilit numai  400 metri. Aceasta  a  dus  cu  foarte  bune  rezultate  dimineaţa  în­ cu  ajutorul  plugului  (arătură  uşoară)
                   Muncile  agricole  care  se  fac în  gos­ ta  slăbirea  muncii  şi  la  micşorarea  ve­ tre  orele  5—7,  când  gândacii  sunt  a-  sau  cu  ajutorul  cultivatorului'şi  al  sa­
                 podăria  colectivă  sunt  repartizate  în  niturilor  gospodăriei.  Pentru  cultivarea   morţiţi  de  răceala  nopţii.  Prin  simpla   pelor.
                 cinci  grupe  mari,  după  importanţa,  bumbacului, la  gospodăria  colectivă din   scuturare  a  pomului,  gândacii  cad  pe   Praful  se  mai  poate  împrăştia  şi  pe
                 greutatea  muncii şi calificarea  necesară  comuna Mihail  Kogătniceanu s’au făcut                    brazdă  după  plug,  când  se  îndeplinesc
                 pentru  executarea  ei.  De  exemplu:  în­ multe zile-muncă,  dar veniturile au fost   prelatele  aşezate  sub  pom.  Apoi  sunt   arături  uşoare.
                 grijirea  a  400  de  păsări,  care  este  o  puţine.  Iată  deci  că  este  bine  ca  nor­ adunaţi  şi  distruşi  prin  stropire  cu  pe­  In lupta pentru obţinerea  unei recolte
                muncă  mai  yşoară,  este  trecută  în  ca­ mele  să  fie  stabilite  drept,  căci  intere­ trol  şi  ardere,  sau  prin  opărire.  Opă-  l>ogate,  nu  trebue  neglijată  distrugerea
                 tegoria  I-a  şi  îndeplinirea  unei  norme  sul  este  ca  zilele-muncă  dobândite  de   rirea  este  mijlocul  cel  mai  potrivit  şi  dăunătorilor  agriculturii.  De  aceea  să
                 este  socotită  cu  0,75  zile-muncă.  In  colectivişti  să  fie  bine  răsplătite  mai  lesnicios.   căutăm  să  stârpim  cât  mai  bine  cără­
                 schimb,  la  cositul  cerealelor,  care  cere   Organizarea  muncii,  stabilirea  unor
                 o  sforţare  mai  mare  şi  multă  îndemâ­ norme  cât  mai  juste,  aplicarea  metode­  Adunarea  gândacilor  trebue  să  se  buşul  de  Mai.  Astfel  gândacii  nu  ne
                 nare,  munca  e trecută  în categoria  V-a,  lor  agrotehnice  înaintate  şi  găsirea  de   facă  zilnic  atâta  timp  cât  durează  sbo-  vor  mai  strica  grădinile  şi  culturile  şi
                 se socoteşte  1,75  zile-muncă,  pentru în­ metode  noi  care  să  ajute  depăşirea  rul,  de  către  echipe  formate  din  copii,  ne vom bucura  de roade mai  bogate
                 deplinirea  unei  norme.          normelor,  duc  la  sporirea  producţiei,  conduse  de  un  responsabil.  Fchipele   SNAGOVEANU  CONSTANTIN
                   Fixarea  normelor  de  lucru  în  gospo­ la  creşterea  valorii  zilei-muncă,  la   vor  fi  înzestrate  cu  scări,  cârlige  de  inginer  agronom
                 dăriile colective se face de către adună­ mărirea  veniturilor  gospodăriei,  deci  şi
                 rile  generale,  la  propunerea  consiliilor  ale  colectiviştilor.
                 cie  conducere.                     In  fiecare  gospodărie  colectivă,  co­
                   Multe  gospodări  colective  din  ţara   lectiviştii trebue să  lupte pentru o bună
                 noastră  şi-au  îinocmit  norme  proprii  socotire a  normelor, pentru îndeplinirea
                 de  lucru,  bine  socotite.  Ţinând  seama  şi  depăşirea  lor.  In  felul  acesta  va
                 de  posibilităţile  lor,  colectiviştii   din   creşte  producţia-marfă  pentru  aprovi­
                 Broşteni,  regiunea  Bacău,  au  stabilit   zionarea  oraşelor,  iar  colectiviştii  vor   Oaspeţii  dragi  sovietici  ne  îndrumă
                 că  un  îngrijitor  de  vaci  trebue  să  aibă   primi  mai  multe produse pentru  fiecare
                 i.r  seama  sa  12  vaci.  La  aceasta,  i  se   zi-muncă.                            pe  calea  belşugului
                 socoteşte  o  normă,  pentru  a  cărei  în­  FRASIE  DUMITRU                                 de  EUGEN JIANU
                 deplinire  i  se  scrie  în  carnet  J,25  zile-   Directorul  Direcţiei  Ogunizării
                 muncă.  La  gospodăria  colectivă  din  Li­  şi Evidenţei  Gospodăriilor Agri­  Editura  „Cartea  Rusă", . Cole cţia  „De  vorbă  cu  sătenii"
                 vada, regiunea  Baia  Mare, pentru  înde­  cole  Colective  şi  întovărăşirilor   In  broşura  aceasta  se  vorbeşte  des­ se  poate  obţine  mai  mult  lapte  dela
                 plinirea  unei  norrrte,  un  îngrijitor  tre-   Agricole           pre  vizita  făcută  în  ţara  noastră  de  o  vacile  hrănite  după  sfatul  zootehnicie-
                                                                                     delegaţie  de  colhoznici,  muncitori  din  nilor,  şi  mulse  de  patru  ori  pe  zi,
                                                                                     S.M.T.-uri  şi  sovhozuri,  specialişti  şi  dupăce  s’a  făcut  masaj  ugerului.  Col­
                 Căminul  cultural  se  îngrijeşte  de  activitatea  sportivă        oameni  de  ştiinţă  din  U.R.S.S.  hoznica  Elena  Vasilievna  Stepanova,
                                                                                       Această  vizită  înseamnă  un  mare  mulgătoare   la   ferma   colhozului
                   In  comuna  Băbeni-Olteţ,  regiunea  teren de fotbal şi altul de volei.  Ţăranii   ajutor dat oamenilor muncii depe ogoa­ ,,Staiin"  din  regiunea  Moscova,  a  vor­
                 Vâlcea,  sportul  a  devenit  o  preocupa­ muncitori  şi  în  primul  rând  ulemiştii.   rele  patriei  noastre  în  lupta  pentru  o  bit  muncitorilor  dela  gospodăria  de
                 re  serioasă  pentru  tinerii  ţărani  mun­ au  primit  cu  multă  bucurie  această
                 citori.  La  serile  culturale,  cum  şi  prin  propunere.  Totodată,  ei  au  hotărit  ca   agricultură  '  înaintata.  In  broşură , se  stat  din  Valea  lui  Mihai  regiunea
                 articolele  publicate  la  gazeta  de  pe­ in  cinstea  zilei  de  I  Mai,  să  termine  arata  cum  au  reuşit  colhoznicii  sovie­ Bihor,  despre înţărcatul  viţeilor. A  ară­
                 rete,  conducerea  căminului  cultural  a  aceste  terenuri  sportive  prin  muncă  tici  să  obţină  recolte  nemaiîntâlnite  tat  că  la  ferma  unde  lucrează  ea,  viţeii
                 arătat  ţăranilor  muncitori  că  sportul  voluntară.               până acum, ca  de pildă:  150.000 kg car­ sunt  hrăniţi  din  găleată.  In  a  15-a  zi
                 întăreşte  pe. oameni,  făcându-i  mai   îndată  s'a  pornit  la  amenajarea  te­  tofi  Ia  hectar,  170.000  kg.  sfeclă  de  dela  fătare,  se  dă  viţeilor  fân,  iar  la  o
                 vrednici  în  muncă.  La  căminul  cultu­ renurilor.  S’a  arat,  s’a  fărîmiţat  şi  s’a
                                                                                     zahăr  la  hectar,  peste  10.000  kg.  grâu  lună  de  zile  raţiile  de  lapte  ale viţeilor
                 ral  sunt  afişate fotomontaje  cu  aspecte  nivelat  pământul,  ca  apoi  să  fie  tăvă-
                 din  activitatea  sportivă  din  Uniunea  iugit  şi  acoperit  cu  un  strat  subţire   sau 20.000 kg. porumb la hectar. Aceste  încep  să  fie  înlocuite  cu  zeamă  de  tri­
                 Sovietică  şi  din  ţara  noastră.  de  nisip.  Deascmenea,  s’a  construit  o  cantităţi  se  obţin  .  prin  mecanizarea  foi.  Dupăce  se  fierbe  bine  trifoiul  şi  se
                   De  când  colectivul  sportiv  din  Bă­ tribună  pentru  spectatori.  Sfatul  popu­ principalelor  munci  agricole,, prin  aso-  obţine  o  zeamă  care  este  lăsată  să  se
                 beni-Olteţ  a  fost  înzestrat  cu  două  lar comunal a sprijinit din plin  această   lamente,  îngrăşăminte  suplimentare,  răcească, se dă ca  hrană  viţeilor. La 40
                 mingi,  o  plasă  de  volei  şi  alte  mate­ lucrare,  procurând  scândură,  lemne   iarovizare  şi  potenîzâre  artificială. ■
                 riale  sportive,  responsabilul  sportiv,  pentru  stâlpi,  cuie  şi  alte  materiale.                 de zile,  viţeii  primesc' între  100  şi  500
                 Marin  Cojocarii,  membru  in  colectivul  Preşedintele  sfatului,  tovarăşul  Gică   Oaspeţii  dragi  veniţi  din ţară cu  c©a  grame  uruială  de  ovăz,  iar  la  50  de
                 de  conducere  ăl  căminului cultural,  or­ Petrescu  şi  învăţătorii  Ilie  Nicola  şi  mai  înaintată  agricultură  din  lume  aU  zile,  li  se  dau  nutreţuri  verzi  sau  sara­
                 ganizează  aproape  zilnic  manifestări  Zamfir  Ghiţoaica  au  contribuit din plin  vizitat  satele,  îndeosebi  pe  aceleâ  unde  murate.
                 sportive.                         la  aceste  lucrări.'       '     ţăranii  muncitori  aii  pornit  pe  drumul   Broşura  cuprinde  multe  învăţăminte
                   La  căminul  cultural  a  avut  loc  o   Ţăranii  muncitori  şi-au  ’  respectat   gospodăriilbr  agricole  colective.  Ei  au  de  acestea.  Scrisă  pe  înţelesul  tuturor,
                 adunare obştească, in care ţăranii mun­ angajamentele  şi  în  ceeace  priveşte   explicat  ţăranilor  muncitori  cum  se  broşura  pune  la  îndemâna  ţăranilor
                 citori  şi-au  luat  angajamente  ca  în  muncile  agricole.  In  comuna  Băbeni-
                 cinstea lui  I  Mai,  să  termine însămân-   Olteţ  însămănţările  au  fost  terminate   obţin  recolte  băgate  de  grâu,  făcân-  muncitori  multe  sfaturi  preţioase.
                 ţatul  înainte  de  termen.  In  aceeaşi  a-                         du-sb  semănături  în  rânduri  încruci­  Bibliotecarii  căminelor  culturale  au
                                                   încă  dela  data  de  19  Aprilie.
                 dunare învăţătorul utcmist Mircea Dia-                               şate  ori  în  rânduri  drepte  şi  dese,  re­ datoria  să  popularizeze  această  carte
                 conescu,  directorul  căminului,  a  pro­        IONEL  BABEANU      colte  mari  de  porumb  şi  bumbac.  Au  folositoare  tuturor  oamenilor  muncii
                 pus  să  se  construiască  în  comună  un  1        corespondent     arătat  apoi  cum se îngrijesc vitele, cUtn  de'pe'  ogoare.
   1   2   3   4   5   6   7