Page 20 - Albina_1952_05
P. 20
4 A L B I N A
Adevărata noastră independenţă
La 9 Mai 1877, noi am scăpat de ro ducţie. Mareşalul Voroşilov ne-a arătat
bia turcească şi am căpătat indepen că acestea au un mare rol în creşterea
denta de stat. Aceasta a fost cu putinţă veniturilor. L-am ascultat şi de data
fiindcă în lupta împotriva turcilor, am aceasta şi ne mândrim astăzi cu ferma
fost alături de vitejii ostaşi ruşi. După cu 20 de vaci, 40 de porci, 250 oi, pri-
ce s’au întors din război, dorobanţii no saca de 50 stupi şi altele.
ştri au văzut însă că nădejdile lor au
fost înşelate. Poporul a continuat să Noi ne-am dat seama că prin sfatu
trăiască în mizerie, să muncească pen rile date nouă, mareşalul Voroşilov
tru îmbuibarea moşierilor, fabricanţi dă îndemnuri înţelepte tuturor ţărani
lor şl clicii regale, care au vândut ţara lor muncitori din ţara noastră.
capitaliştilor englezi, germani, ameri Un alt ajutor 1-a.m primit cu prilejul
cani, francezi. vizitei făcute în Uniunea Sovietică.
In anul 1907, când răbdarea între-
cuse brice margini, poporul s’a răs După ce am povestit în sat cele văzute
culat împotriva asupririi boiereşti, să-şi de mine în colhozurile sovietice, noi
capete libertatea. In focul revoluţiei colectiviştii din Livedea, ne-am hotărît
au intrat şi luptătorii dela Plevna. De să dăm o şi mai mare desvoltare gos
data aceasta însă, ei n’au mai căzut podăriei noastre colective. Astfel, am
sub gloanţele flintelor turceşti, ci din plantat 10 hectare cu pomi şi 5 hectare
ordinul claselor stăpânitoare de a-
cu vie.
tuncL Boierii care-şi vedeau în pe
Odată cu desvoltarea noastră din
ricol posibilitatea de a exploata în voe
punct de vedere economic, noi am
truda ţăranului obidit, cu ajutorul
crescut şi din punct de vedere politic
guvernului burghezo-moşieresc, au
şi cultural. Ne-am construit cămin cul
lovit sălbatec în răsculaţi. Sate în
tural nou. Avem echipă artistică, apa
tregi au fost distruse cu tunurile.
rat de cinematograf, o echipă sportivă,
Dacă prin lupte grele, poporul cu
cerc de şah cu 22 jucători, cerc agro
ajutorul armatelor ruseşti obţinuse în
tehnic, bibliotecă cu peste 2000 vo
1877 independenţa de stat, în schimb
lume.
nu-şi căpătase libertatea. Roadele
Ne bucurăm din plin de o viaţă din
muncii lui mergeau mai departe în
ce în ce mai bună, cu adevărat liberă.
hambarele boierilor, iar în minţile şi
Ştim că aceasta este viaţa care înflo
colibele truditorilor sălăşluia întune
reşte azi pe plaiurile patriei noastre.
ricul.
Construcţia Canalului Dunăre — Ma
Abia la 23 August 1944, am dobân
rea Neagră, hidrocentrala „V. I.
dit independenţa pentru care au luptat
Lenin” dela Bicaz, „Casa Scânteii",
bunicii noştri la Griviţa şi Plevna. A-
construirea de noi fabrici, cele peste
devărata eliberare, adevărata indepen
1200 gospodării colective şi atâtea şi
denţă ne-au fost aduse de eroica Ar
atâtea alte înfăptuiri sunt mărturii vii
mată Sovietică, care, la 9 Mai 1945, a
ale faptului că drumul pe care ne con
înfrânt definitiv, fiara hitleristă, în
duce partidul, drum deschis de victoria
propriul ei bârlog.
Armatei Sovietice împotriva fiarei
De atunci, viaţa noastră a început
fasciste, duce spre o viaţă tot mai
să se schimbe în bine. Conduşi de clasa
bună, duce spre socialism.
muncitoare în frunte cu partidul, am
Nu la fel se întâmplă în ţările în
smuls pământul din ghiarele moşie
care au călcat armatele americane şi
rilor. Tot în anii de după 23 August
engleze. Acolo, în Grecia, Italia, Fran
1944, a luat fiinţă la noi în comună
ţa ca şi în Iugoslavia încăpută în ghia
şcoală cu două cicluri, şi grădiniţă de
rele bandei titoiste, oamenii muncii o
copii. In 1949, la 7 August, luptând din
duc din rău în mai rău. F.i mai au de
greu contra chiaburilor, am pus teme
luptat din greu, pentru a dobândi li Vasile Alecsandri
lie gospodăriei colective „Drumul lui
bertatea, independenţa, un trai ome
Lenin” în sat la noi, la Livedea. In
nesc. Duşmanii cei mai înrăiţi ai in
felul acesta, cei care am intrat în gos P e n e ş C u r c a n u l
dependenţei popoarelor sunt imperia
podăria colectivă, am scăpat pentru
liştii americani şi slugile lor, care nu
totdeauna de împilare şi exploatare. — F r a g m e n t e —
se dau înlături de'.a nici o ticăloşie în
Intrând în gospodăria colectivă, noi Din câmp, de-acasă, dela plug Şi tot chiiiam şi ne gândiam
goana după averi, după aur.
muncim pământul laolaltă, cu maşinile Plecat-am astă-vară Cum să ne cadă'n ghiară ?
împotriva bogătaşilor americani
şl tractoarele S.M.T. Hagieşti, fabri Ca să scăpăm de Turci, de jug Din zori în zori şi Turci şi noi
duşmani ai păcii şi libertăţii, luptăm Sărmana scumpă ţară.
cate de muncitori. Svârliam'n aer plumbii.
şi noi colectiviştii din Livedea, pă Aşa ne spune'n graiul său Cum svârli grăunţi de păpuşoiu
Recoltele îmbelşugate, datorite mun
şind cu tot mai multă încredere înainte, Sergentul Mătrăgună, Ca să hrăneşti porumbii.
cii în comun şi aplicării metodelor a- Şi noi ne-am dus cu Dumnezeu,
spre socialism. Campania însământă-
grotehnice sovietice, au făcut ca viaţa Ne-am dus cu voe bună. * I I I I i u t i i I I
rilor am terminat-o cu 7 zile înainte de
noastră să se schimbe mult. Colecti
termen. Am terminat plivitul şi praşila
viştii Gheorghe Iordache, Petre Alexa, Ori cine'n cale ne’ntălnia Veni şi ziua de asalt,
întâia la toate culturile şi facem pra
Ion Vlăsceanu, Ion Mihai şi alţii şi-au Cântând în gura mare, Cea zi de sânge udă t
durat case noi. Alţi colectivişti şi-au şila a doua la floarea soarelui. Ştim Stătea pe loc, s’adimcnia, Părea tot omul mai înalt
că prin munca noastră făcută în între Cuprins de admirare; Faţă cu moartea crudă.
cumpărat vaci, oi, mobilă, aparate de
cere socialistă, vom obţine recolte şi Apoi în treacăt ne’ntrcba Sergentul nostru, puiu de Smeu,
radio. Astăzi tot satul, în afară de
mai bogate şi vom contribui astfel la De mergem la vr'o nuntă. Ne zise-aste cuvinte:
chiaburi, alcătuim o mare şi puternică Noi răspundeam în hohot: „Ba,
întărirea reformei băneşti/ la întărirea „Cât n’om fi morţi, voi cinci şl eu,
gospodărie colectivă. Sburăm la luptă cruntă 1“
Ajutorul popoarelor sovietice l-am alianţei între clasa muncitoare şi ţă Copii, tot înainte /"
simţit cu prisosinţă, tot timpul. In a- rănimea muncitoare. Prin munca noa « « I I I ! « I I I I
stră, luăm parte activă la întărirea • i i i i i i i i ■ ■ ■
fară de aceasta, noi cei din Livedea Trei zile’n urmă am răzbit
am avut cinstea să primim vizita ma frontului păcii, în fruntea căruia pă Prin foc, prin spăngi, prin glonţl, prin
reşalului Voroşilov. Acest prieten şi şeşte marea Uniune Sovietică şi to Prin Dunărea umflată fum.
varăşul Stalin, front care luptă pentru Şi nu departe-am tăbărît
tovarăş de luptă al marelui Stalin ne-a Pe Plevna blăstămată. Prin mii de baionete,
arătat grijă părintească, dându-ne po independenţa şi libertatea tuturor po In faţa noastră se’nă/ţa Urcăm, luptăm... lată ne-acum
veţe deosebit de înţelepte. poarelor din lumea întreagă. Sus, sus, la parapete.
A Griviţei redută.
Tovarăşul Voroşilov ne-a vizitat a GH. 1ACHE Allahi Allahl Turcii răcnesc,
Balaur crunt ce-amcninţa
doua oară în 1951. Ne-a găsit cu con deputat în sfatul popular regional Sărind pe noi o sută.
strucţii noi, cu o bună desvoltare în Bucureşti, preşedintele gospodăriei Cu ghiara-i nevăzută. Noi punem steagul românesc
munca la câmp. In schimb, uitasem de agricole colective „Drumul lui Lenin” Dar şi noi încă o pândiam Pe crâncena redută.
desvoltarea tuturor ramurilor de pro din satul Livedea, regiunea Bucureşti Cum se pândeşte-o fiară
