Page 22 - Albina_1952_05
P. 22
6 A L B I N A
m
S ă r b ă to r ir e a z ile i d e 9 M a i
In c o m u n a I n d e p e n d e n ţa
Zi de mare sărbătoare în comuna In tragă cu tunurile, ştergând multe sate
dependenţa din regiunea Galaţi. Stea de pe faţa pământului.
guri roşii şi tricolore fâlfâe în bătaia Glasul secretarului organizaţiei de
vântului. Dela staţiunea de radio-am- partid răsună şi mai puternic: „..Dar
plificare, răsună glasul tovarăşului a venit la 23 August Armata
El iţă Petre, d irectorul căminului cul Sovietică eliberatoare. Prin victoria
tural, care vorbeşte despre însemnăta dela 9 Mai am căpătat adevărata
tea zilei de 9 Mai. Vocea răspândită de independenţă. De atunci, satul no
difuzoare s’aude până la cea mai în stru s’a schimbat mult. Ni s’a dat
depărtată casă a satului. Gazetele de pământ, am alungat pe moşieri,
perete dela Sfatul Popular, dela cămi am înlăturat pe chiaburi dela conduce
nul cultural, cooperativă, publică arti rea treburilor obşteşti. Cu toate piedi
cole înălţătoare despre Ziua Victoriei, cile puse de chiaburi ca Ion Buluc, Du
când hoardele hitleriste au capitulat mitru Frosa, Dan Ilinca şi alţii, satul
înfrânte de viteaza Armată Sovietică. nostru înfloreşte pe zi ce trece. Azi
înspre monumentul eroilor sovietici avem cămin cultural, lumină electrică
se îndreaptă mulţimea de ţărani mun în case şi pe uliţi. Peste 500 neştiutori
citori cu muzici, cu steaguri şi coroane de carte au învăţat să scrie şi să ci
de flori. Pe monument străluceşte tească. Am construit spital pentru co
steaua roşie, steaua victoriei. In pia pii, dispensar, casă de naştere, gră
tră sunt săpate adânc slove nemuri diniţă. Avem cooperativă cu 10 secţii,
toare : „Slavă eroicei Armate Sovietice cu rafturile doldora de mărfurile trimi
care a eliberat România de sub jugul se de muncitori. Pe ogoarele noastre
cotropitorilor fascişti". Pe alei s’au ară tractoarele statului. Am alcătuit o
răspândit pionierii care depun coroane întovărăşire şi în curând ne vom uni
la mormintele eroilor sovietici. într’o mare gospodărie colectivă..."
Se deschide adunarea festivă. Vorbe Ascultând cele spuse de secretarul
şte tovarăşul George Croitoru, secreta organizaţiei de partid, ţăranii munci
rul organizaţiei de partid. El arată că tori simt bucuria că cele înfăptuite
independenţa de stat câştigată în 1877, în comună s’au putut realiza da
’ prin sângele soldaţilor ruşi amestecat torită victoriei Armatei Sovietice
cu cel al dorobanţilor români, n’a dus şi pentrucă ascultând cuvântul par
şi la libertatea oamenilor muncii. Po tidului, fiecare dintre ei a pus
porul muncitor a îndurat şl mai departe temeinic umărul la construirea vie
ţii celei noi. După încheierea confe
asuprirea claselor stăpânitoare.
rinţei, a urmat un frumos program ar
Moş Constantin Răzmeriţă ascultă
tistic.
cu atenţie cuvintele secretarului orga Toţi cei de faţă şi-au arătat drago
nizaţiei de partid. Prin faţa ochilor îl stea către marele Stalin. In sufletul
trec umbrele trecutului. Işl aminteşte fiecăruia creşte dragostea şi recuno
cum veneau călări vătafii boerului Vic ştinţa pentru marele popor sovietic şl
Monumentul eroilor sovietici dela Treptow-Berlin
tor Macrei să-i bată cu biciul pe oame Armata Sovietică, armata care ne-a
nii strânşi la corvoadă. In rând da ajutat să ne căpătăm adevărata inde
N U C U L Răzmeriţă stau şl alţi moşnegi. Ion pendenţă şi care stă de strajă păcii în
Buricea, Gheorghe Zamfir şi Iordache întreaga lume, împotriva aţâţătorilor
, Când pe colină vânturi se abat la un nou război.
S’opresc în frunza nucului stingher Croitoru au luat parte la răscoala din
Căci pe tot câmpul singur şi-a săltat 1907, când boeril au trimis armata să AUREL BABEANU
Stufoasa-i frunte până către cer.
Cu oamenii deavalma a crescut
De zeci de ani, de când se ştia puL Decorarea unor veterani din războiul
Insă de toate câte le-a văzut din 1877
El n’a spus niciodată nimănui.
De-atâtea ori în umbră-i s’a oprit Prezidiul Marii Adunări Naţionale a sut, din comuna Tarcău-Bacău ; Ignea
Ciocoiul ticălos cu chipul tâmp, Republicii Popuilare Române a emis un Năstase, din comuna Sagna-Bacău ;
Să judece cu biciul nărăvit Decret prin care se acordă Ordinul Maftei Gheorghe, din Dorohoi-Botoşani; 1
Vreun biet ţăran care trudea în câmp. „APARAREA PATRIEI" clasa 3-a, Butureanu Mihai, din comuna Grozeşti-
pentru contribuţia adusă la obţinerea
A fost o vreme de-apăsare grea; independenţei noastre naţionale, în Gorj; Călăraşu Nicolae, din comuna
Şi zeci de veri şi mii de nopţi cyt fost războiul din 1877, următorilor veterani: Cârlogeni-Vâloea ; Ghiţă Gheorghe, din
Când priveghea tăcut şi s’apleca Pogăceanu Gheorghe, din comuna comuna Piscu-Galaţi; Bacsaman Gheor
| • Peste pălmaşii fără adăpost
Piatra Neamţ-Bacău, Gavrilă N. Gra- ghe, din comuna Ho^ezu-Vâlcea.
Dar într"o zi de August, într’o zi
Cu zările’mpănate de lumini.
Trezit în zori copacul tresări:
Ce vuet greu şi scrâşnet de maşini?/.„
De peste culmi, de peste zări adânci
Zdrobiţi fasciştii se’ntorceau şuvoi.
| Urla sfârşitu’n duşmanul pe brânci, ★
; Bătea prin sate vântul vremii noi.
I De-atăt prăpăd şi de atâta foc Veteranii Pogă
| Se ghemuiau prin mirişti ciocârlani. ceanu Gheorghe
încremeneau maşinile în loc, (97 ani) din Pia
1 , Ingenunchiau nevolnicii duşmani. tra-Neamţ Bacău
şi Ignea Năstase
Şi iată s'a ivit un tanc grăbit. (94 ani) din co
Bătrânul nuc s’a aplecat mirat: muna Sagna-Ba
Ostaşul sovietic a zâmbit, cău, decoraţi cu
A rupt o frunză’n grabă şl-a plecat. Ordinul „Apăra
In fiecare sat, în orice târg rea Patriei" clasa
> Armatele lui Stalin întâlneau Ill-a, cu prilejul
Pe chipuri bucuria dată'n pârg. celei de a 75-a a-
Mulţimi ce’n mâini năframe fluturau. niversări a procla
mării independen
Azi cât se vede câmpul cel întins ţei de stat a Ro
Cresc holde noi, cu rodul tot mai greu. mâniei
I Colectiviştii vrednici au învins
Zăgaz după zăgaz, şi ’nving mereu.
I Acum pe lan avântul s’a ’ntâlnit ★
| Cu soarele şi-albastrul de pe cer,
I Iar de sub nucul care-a ’mbătrânit
, S’aude ’n larg un cânt de pionier.
' GEORGE NESTOR
' V l