Page 23 - Albina_1952_05
P. 23
A L B I N A /
P op oru l ru s, p rieten de to td eau n a al p op oru lu i n ostru
Anul acesta, la 9 Mal, am sărbătorit de acad. P. CONSTANTINESCU-IAŞ1 încep să fie fabricate pentru prima
Împlinirea a 75 de ani dela proclama vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale oară la noi în ţară. Folosind bogata
rea independenţei României, fapt de Cantemir a luptat alături de Petru cel nenorocire, dacă nu s’ar fi petrecut ac experienţă a îndrăsnrţilor constructori
mare importanţă în istoria poporului Mare împotriva Turcilor la 1711 şi a tul dela 23 August 1944, când cu ajuto ai comunismului şi ru ajutorul econo
român. Războiul ruso-turc dela 1877- trecut apoi în Rusia, unde a trăit res rul glorioaselor armate sovietice po mic neîncetat pe care ni-1 dă marea
1878 a fost un război drept, care a dus tul vieţii. Tudor Vladimirescu, ca ofi porul nostru s’a putut elibera şi Uniune Sovietică, poporul nostru în-
la desrobirea mai multor popoare sub ţer în armata rusă, a luptat deaseme- a scuturat jugul hitlerist. Forţele făptueşte astăzi mari construcţii ale
jugate de imperiul turcesc. nea contra Turcilor, iar generalul Kise- populare antifasciste conduse de socialismului, cum sunt: hidrocentrala
După ce s’a încheiat o convenţie în leff a pus bazele armatei noi româneşti Partidul Comunist Român au răs V. I. Lenin dela Bicaz, Canalul Du-
tră guvernul Rusiei şi guvernul tână după modelul celei ruseşti. turnat dictatura Iui Antonescu. A năre-Marea Neagră, „Casa Scânteii”.,
rului principat al României, în cursul Iată numai câteva exemple din nu început o nouă eră de adevărată in Tot aşa de puternic este sprijinul pe
lunii Aprilie, ministrul de externe al meroasele fapte de frăţie militară ro- dependenţă naţională. Partidul Comu care l-am primit din partea Uniunii
României M. Kogălniceanu a anun mâno-rusă. Rusia ne-a ajutat veacuri nist Român a condus lupta poporului Sovietice în propăşirea agriculturii. In
ţat, In ziua de 9 Mai, că România şi-a dearândul în lupta contra asupririi tur muncitor pentru democratizarea Româ ţara noastră au luat fiinţă S.M.T.-uri,
asigurat sprijinul Rusiei, că declară ceşti. niei, pentru înlăturarea domniei ex gospodării de stat, asemeni S.M.T.-uri
război Turciei. „Independenţa noastră Cârmuirile burghezo-moşiereşti din ploatatorilor, pentru alungarea monar lor şi sovhozurilor din Uniunea Sovie
naţională există de fapt“ — a încheiat trecut au căutat pe toate căile să înde hiei şi trecerea puterii politice şi eco tică. Pe ogoarele patriei noastre lu
ministrul român în faţa parlamentului părteze poporul român de poporul rus. nomice în mâna clasei muncitoare, în crează tractoare, combine şi alte maşini
ţării. Burghezia română, prin oamenii Îndeosebi după victoria Marii Revoluţii strânsă alianţă cu ţărănimea munci agricole venite din Uniunea Sovietică.
ei de casă s’a străduit să falsifice data Socialiste din Octombrie, guvernele toare, sub conducerea clasei munci După pilda colhoznicilor, tot mai mulţi
independenţei ţării, fixând-o la 10 Mai, reacţionare aflate la cârma ţării, ascul toare. Mai târziu, sub înţeleaptă con ţărani săraci şi mijlocaşi se unesc în
ai s’o lege de ziua venirii dinastiei de tând de poruncile stăpânilor din Apus, ducere a Partidului Muncitoresc Ro gospodării colective, pentru a alunga
Hohenzollem. imperialiştii americani şi englezi, au mân, poporul nostru porneşte cu însu sărăcia din mijlocul lor. Ştiinţa agro
Prin războiul dela 1877, armatele scornit cele mai neruşinate minciuni fleţire la construirea unei vieţi noi şi tehnică sovietică, cea mai înaintată din
ruseşti au dat puternice lovituri arma lume, ajută ţărănimea muncitoare ca
telor turceşti, în diferite lupte dela Du împotriva statului sovietic. Ţara noas luminoase. Fabricile şi uzinele vechi an de an să smulgă pământului rod
năre până dincolo de Balcani, şi la tră a fost transformată într’o bază mi sunt mărite şi înoite. Pe întreg cuprin tot mai bogat.
graniţa răsăriteană ruso-turcă din litară de atac îndreptată împotriva sul ţării se înalţă uzine şi fabrici noi, Nu este tărâm de activitate unde să
Caucaz. Intre aceste lupte se numără Uniunii Sovietice. Astfel s’a ajuns că, la înzestrate cu maşini din cele mai mo nu avem sprijin din partea statului so
şi cele dela Griviţa, Plevna, Rahova şi Începutul celui de-al doilea război mon derne. Cu neprecupeţitul ajutor dat în vietic. Revoluţia culturală ce se des
altele care au o deosebită importanţă dial, clica fascistă antonesciană a îm permanenţă de Uniunea Sovietică, se făşoară în ţara noastră are drept pil
pentru noi, fiindcă în aceste bătălii a pins ţara pe drumul unui război pun temelii trainice industriei noastre dă marile prefaceri petrecute în aceas
participat şi armata română, formată nedrept, împotriva fraţilor noştri sovie socialiste. Strunguri, motoare, tractoare tă privinţă în ţara socialismului birui
în mare parte din ţărani ce luptau cu tici. Acest război ar fi dus la o mare şi nenumărate alte maşini şi aparate tor. Armata nouă populară învaţă şl
se instrueşte ca să serveas
vitejie, nădăjduind o stare
mai bună după încheierea că şi să apere cuceririle po
porului muncitor, asemeni
războiului. Armatei Sovietice ce stă de
Înfrăţirea de arme ruso-
română dela 1877 în strajă păcii în lume.
semna întărirea unei vechi U.R.S.S., ţara unde se
prietenii militare între construeşte comunismul,
cele două popoare, o do este cea mai puternică ţară
vadă a legăturilor de bună din lume, bastionul păcii.
vecinătate ce dăinuiau de Puterea statului sovietic
veacuri dearândul. face cu neputinţă amestecul
Astfel, Ştefan cel Mare imperialiştilor americano-
a primit ajutor dela Mos englezi în treburile interne
cova în campania contra ale ţării noastre şi orice în
turcilor, în 1480; Ion cercare de agresiune din
Vodă cel Cumplit, care a partea acestora împotriva
murit ca un erou în lup poporului nostru.
tele contra Turcilor, a Sărbătorind a 75-a ani
versare a proclamării inde
avut drept cei mai cre
pendenţei de stat a patriei,
dincioşi aliaţi, pe călă
poporul nostru muncitor îşi
reţii Cazaci. Vasile Lupu întăreşte eforturile în lup
a fost aliat cu ginerele ta pentru pace, luptă în
său hatmanul Timuş al fruntea căreia păşeşte
Cazacilor; Gheorghe Şte marea Uniune Sovietică,
fan încheie cel dintâi tra condusă de stegarul păcii,
Trecerea fluviului Mariţa (din Bulgaria) în luna Ianuarie 1878
tat cu Rusia; Dimitrie de către un batalion de puşcaşi de gardă din armata rusă. I. V. Stalin.
Era prin 1907. Se sculaseră oamenii Dar după aceea? Cine a pus la cale
să-şi facă dreptate. Care cu coasa, care Duşmanii de moarte ai poporului nostru sabotajul, specula şi inflaţia? Spionii
cu furca, unii chiar cu mâna goală. americani au fost aceia» care, împreună
Venise ţărănimea muncitoare în fata de AL. C. CONSTANT1NESCU cu industriaşii şi trădătorii dela noi
conacelor boereşti şi cerea pământ. Era vânduseră ţara imperialiştilor din Ger dele imperialiştilor germani, jefuiseră din ţară de teapa lui Maniu, Auschnit
drept să-l ceară, căci ţăranii îl mun mania şi Anglia, din Franţa şi din ţara cumplit, în 1917—1918. Era foa şi Bujoiu, puseseră la cale sărăcirea şi
ceau; ei îl făceau să rodească, America. Aceşti imperialişti, — încâr- mete şi aveam nevoe de grâne. Ce-au înfometarea poporului muncitor, cu
La cine credeţi că s’au gândit atunci dăşiti cu turcii, — se împotriviseră făcut atunci imperialiştii din Anglia, scopul de a ne înrobi din nou.
moşierii să ceară ajutor împotriva ţă proclamării independenţei noastre. In Franţa şi America ? Cei din America Şi azi imperialiştii, împreună cu
rănimii muncitoare, împotriva poporu parlamentul englez, chiar ministrul ne-au ameninţat că ne distrug dacă nu Iuda-Tito, pun la cale crime împotriva
lui nostru? La împăratul dela Viena, lor de externe spusese că ţara noastră le dăm lor tot petrolul; cei din Franţa ţării noastre. Ei sunt duşmanii de
ta stăpânirea cezaro-crăiască ce ţinea face parte din imperiul otoman. Dar ne-au dat împrumuturi cămătăreşti, moarte ai poporului nostru, ai in
în robie altă parte a ţărănimii noastre când văzură că nu mai pot opri po iar cei din Anglia ne-au pretins să ne dependenţei noastre. Poporul nostru e
muncitoare. Şi dacă n’ar fi reuşit să porul nostru să rupă jugul otoman, înrobim lor cu totul, cerând să ne ad însă azi cu adevărat liber. Scăpând de
ucidă singuri 11.000 de ţărani munci 'imperialiştii s’au năpustit asupra ţării ministrăm ţara cu funcţionari englezi. asupritorii de veacuri dinlăuntrul ţării,
tori şi să vâre în ocne alte zeci de mii, asemeni corbilor de pradă, punând Ba voiau ca în fruntea marinei noastre, de moşieri, de bancheri şi de fabricanţi,
apoi să fiţi siguri că moşierii şi bur mâna pe toate bogăţiile ei mai însem să pună un amiral englez. poporul nostru, sub înţeleaptă condu
ghezii care stăpâneau atunci ţara ar fi nate. Petrolul, pădurile, minele erau în Parcă după cel de al doilea război cere a partidului, îşi făureşte viaţă
adus armată străină să măcelărească stăpânirea capitalului străin. Cine mondial — în timpul secetei din 1946- nouă, liberă şi însorită. A trecut vre
şi mai cumplit poporul, pentru a scăpa dicta preţurile la cereale? Cine jefuin 1947 — nu voiseră imperialiştii să ne mea când corbii imperialişti porunceau
moşiile dela dreapta împărţeală cerută şi în felul acesta ţărănimea muncitoa înrpbească ? Pretindeau că ne vor da în ţara noastră ca în oricare altă co
de ţărănimea muncitoare. lonie a lor. Planurile hrăpăreţe de a
re? Tot capitaliştii din Apus, cu aju porumb numai dacă-i vom aduce la
Nici n’ar fi- putut moşierii şi bur torul guvernelor burghezo-moşiereşti, putere pe moşieri, şl pe capitalişti. A- înrobi din nou ţara noastră se vor izbi
ghezii să se gândească la alţii, decât care vindeau bancherilor din Apus, pe dică, pentru o dublă, două de porumb şi sfărâma de hotărîrea nestrămutată
la .imperialiştii din Apus. Doar lor le aproape nimic, munca şi sângele po american, ţăranii muncitori ar fi tre- a întregului popor muncitor de a-şi
vânduseră ţara, doar pentru ei o porului nostru. Nu se mai săturau de biiit să dea înapoi boerilor pământul apăra libertatea şi independenţa câşti
vătăfeau cei cocoţaţi atunci la cârma sânge şi aur aceşti imperialişti ! După pa care deabia îl primiseră, iar po gate cu preţul atâtor jertfe. In lupt*
ţării. Căci, după ce poporul nostru — ce ne vârîseră, în 1916, în războiul lor porul muncitor întreg să ia dela cap noastră nu mai suntem singuri. Marea
ajutat de poporul rus — proclamase la de jaf şi după ce — ou mâna lor — jug.ul şi jaful ciocoiesc. Când au văzut ţară a socialismului biruitor, neînvinsa
9 Mai 1877 independenţa şi rupsese Uniune Sovietică şi cel mai scump
. cătuşele robiei turceşti, România fusese puseseră foc sondelor şi rafinăriilor imperialiştii că nu ne lăsăm robiţi, prieten al poporului nostru, tovarăşul
şi mai amarnic înrobită la alţi jefui din valea Prahovei, tot ei ne-au cerut ne-au vândut la preţ de speculă să Stalin, ne vor sta întotdeauna într’aju-
tori. Moşierii şi capitaliştii dela noi despăgubiri. Armatele Kaiserului, hoar mânţă de mătură în loc de porumb. tor.
