Page 24 - Albina_1952_05
P. 24
8 A L B I N A
C U HAZ Şl C U TÂLC
Să nu se supere cumnatul...
Popoarele marii Uniuni Sovietice Faptele arătate mai jos au început Intervenţia aceasta i-a dat de gân
au subscris cu entuziasm să se petreacă cu luni de zile în urmă, dit tovarăşului preşedinte Marcu Mihai.
în comuna Dumeşti, raionul IaşL S’a sfătuit cu tovarăşul Văzdăuţeanu,
la noul împrumut al păcii Gheorghe Mălaimare, ţăran muncitor secretarul comitetului executiv al sfa
din Dumeşti, se întorcea dela câmp. tului. Au găsit amândoi de cuviinţă
şi construirii comunismului Pe clrum se întâlneşte cu Ticu Niculai că trebue să ia măsuri „energice" îm
referent încasator la sfatul popular. potriva deochiatului referent încasator
’ Pe întreg cuprinsul marii Uniuni durile lor contribue la construirea gi — Bine că te vădi îl întâmpină re şi.„ l-au numit casier la cooperativă.
Sovietice s’a desfăşurat cu o uriaşă ganticelor hidrocentrale dela Cuibâşev ferentul. Te căutam pentru impozit. Ia Pesemne unde văzuseră ei că la casie
însufleţire, subscrierile la noul împru şi Stalingrad, a centralelor hidroelectri să-ţi faci datoria către Statl ria cooperativei vărsase Ticu toţi banii.
mut de stat pentru desvoltarea econo ce dela Kahovka, a principalului Canal — Bucuros! a răspuns omul. Cât am Lui Miron Mihai i-a trecut supărarea
miei naţionale a U.R.S.S. Turcmen şi a canalelor din Sudul de plată? când a văzut că Ticu Niculai a fost
Pretutindeni, subscrierea la împru Ucrainei şi Nordul Crimeei. Succesul — Două mii de lei în capi (Aceasta trecut la cooperativă. Avusese cum-
mut s’a transformat într’o mişcătoare împrumutului de stat al U.R.S.S. oglin se petrecea înainte de reforma bă natu-su strânse „legături" cu coopera
demonstraţie a patriotismului sovietic. deşte marea dragoste de patrie a oa nească). Nici mai mult, nici mai puţin tiva şi mai înainte, dar acum ele deve
La un meeting ţinut ia uzina de con menilor sovietici, dorînţa lor arzătoare şi eşti achitat la zi. niseră — ca să zicem aşa — oficiale.
strucţii de maşini „Ural”, turnătorul pentru pace, unitatea lor moral-politică Gheorghe Mălaimare merse acasă Pe Ticu îl cam supăra acum chestia cu
Sokolov a declarat: „Noi vom împru de nesdruncinat, încrederea lor fermă şi se întoarse cu banii. încasatorul luă „restanţierii". Plătiseră oamenii im
muta cu dragă inimă economiile noa in politica Partidului Bolşevic. banii, apoi îi întinse mâna în chip de pozitele la zi, dar în registru figurau
stre statului pentru a grăbi traducerea Cu atât entuziasm au subscris oa salut. ca... răi de plată.
in viaţă a măreţului plan stalinist de menii sovietici la noul împrumut, în — Da’ chitanţa? întrebă contribua — Cu beleaua asta ce facem? a în
transformare a naturii". cât suma de 30 miliarde ruble, pentru bilul. trebat atunci preşedintele sfatului
Subscriind la noul împrumut, Şitin- care a fost lansat împrumutul, a fost — Poftim şi dumneata acum! Ce-ţi popular.
skaia, doctor în ştiinţele fizice şi ma depăşită cu 5 miliarde 712 milioane mai trebue chitanţă? Să fii sănătos şi — Las’ pe mine— a răspuns Miron
tematice, a spus: „Noi numim noul îm şi 374 mii ruble. Dată fiind suma con să ai reaoltă îmbelşugată! Mihai. A căzut Ticu în... greşală ca
prumut, un împrumut al păcii şi crea siderabilă subscrisă peste cea fixată — Recolta ca recolta, da’ vreau referent al sfatului popular? Să ziceml
ţiei". pentru împrumut, Ministerul de Finanţe ceva la mână! Dar el nu mai e la sfat! Deci, oficial
La adunarea colhoznicilor din arte- al U. R. S. S. a dat dispoziţii, pe baza — Ei, dacă ţii neapărat să ai ceva nu mai e la noi, aşa că nu ne intere
lul „Vatutin", regiunea Kiev, ţinută instrucţiunilor Consiliului de Miniştri la dumneata... poftim! Şi-i dă o chi sează. Vorba aia: prinde orbul, scoate-i
cu prilejul lansării noului împrumut, al U.R.S.S., ca subscrierile la împru tanţă de mână. ochii! Şi-apoi, eu, cumnatul lui, mi-ar
tovarăşa Tatiana Meiaşcenco, şefă de mut să ia sfârşit pretutindeni, în ziua încasatorul îl întâlneşte apoi şi pe fi ruşine obrazului să nu-1 pot scoate
echipă, a spus: „Mândră de patria de 10 Mai 1952. Tudose Vasile, omul de serviciu dela basma curată! Lasă-mă numai să lu
noastră puternică, voi da împrumut înfăptuirea cu succes a noului îm şcoala din comună. Scoate din geantă crez cum ştiu şi dacă nu ţi-o place...
statului economiile mele dobândite prin prumut va grăbi realizarea marilor o condică şi zice: să mă muţi şi pe mine la cooperativă!
muncă. Eu ştiu că ele vor contribui la construcţii ale comunismului făcând — La predarea cotelor şi la toate Şi preşedintele l-a lăsat. A doua zi,
înflorirea ţării noastre". din U.R.SS. o ţară şi mai înfloritoare, muncile agricole, dumneata eşti frun cumnatul Miron a început să-l „reabili
Turnătorul Sokolov, doctorul Şitin- mai puternică, cetate de neînvins în taş în comună! Ia fă-mi şi mie o saftea teze" pe cumnatul Ticu... încasând
skaia, colhoznica Mclaşcenko, asemeni lupta popoarelor pentru triumful cau Ia impozit! încă odată impozitele. „Safteaua" a
tuturor oamenilor sovietici, ştiu că fon zei păcii. — Păi am plătit pe tot trimestrul! făcut-o cu Tudose Vasile, omul de ser
— Ştiu c’ai plătit, dar n’are-aface. viciu dela şcoală, căruia i-a reţinut din
Poporul japonez Dă un acont pe trimestrul următor! salariu 56 de lei noi. Tudose a protes
Vasile Tudose îi dădu 1.130 de lei. tat arătând cum stau lucrurile cu-
luptă împotriva planurilor imperialiste Văzând că încasatorul dă să plece, îi adevărat. Cumnatul dela sfat s’a supă
ceru şi el chitanţă. rat şi s’a „plâns" tovarăşilor Marcu
La sfârşitul lunii Aprilie, călcând In parlamentul japonez a avut loc — Nu mai am hârtie la mine! făcu Mihai şi Văzdăuţeanu Mihai. In cele
din nou în picioare acordurile inter îndelungate discuţii în legătură cu referentul. Dar poţi fi liniştit. Regis din urmă, cumnătelul dela cooperativă
naţionale, guvernul american a anun cele petrecute. Deputatul comunist trul meu nu se abate dela disciplina a rămas „basma curată", iar îngriji
ţat intrarea în vigoare a aşa zisului Kadzahayva a demascat mârşăvia gu financiară! torul Tudose Vasile a fost scos din
tratat de pace cu Japonia. vernului Yoshida. El a arătat că Registrul nu s’o fi abătut, însă în serviciu.
Această faptă mârşavă a imperialiş poporul urăşte pe cotropitorii ameri casatorul Ticu Niculai s’a abătut, cu Acum, Miron se simte mulţumit, to
tilor americani a stârnit indignare în cani şi că lupta maselor populare registru cu tot, pe ia cooperativă, varăşii Marcu Mihai şi Văzdăuţeanu
sânul poporului japonez care nu vrea nu va înceta nicio clipă cât vor ră unde a făcut „saftea14 la un proaspăt Mihai nu mai au nici o emoţie, iar Ticu
să fie carne de tun pentru planurile mâne în picioare tratatele cu imperia transport de lichior. e „reabilitat". Numai contribuabilii
războinice ale Statelor-Unite. liştii, tratate prin care Japonia a de Cam aşa a administrat el toate au- nu s’au liniştit. Şi pentrucă ei nu sunt
Uriaşele manifestaţii care au avut venit o colonie americană. mele încasate pentru impozit: şi pe de acord cu faptele lui Ticu şi nici cu
loc la 1 Mai, în întreaga Japonie, Lupta poporului japonez împotriva bani vechi şi pe bani noi. Ii încasa plata impozitelor de două ori, au cerut
au dovedit hotărîrea poporului japonez imperialiştilor americani se bucură de dela contribuabili şi-i „depunea44 la să se scrie şi la gazetă cele ce
de a se împotrivi eu toate forţele sale simpatia tuturor popoarelor iubitoare cooperativă. Dela un timp însă nu i-a s’au petrecut în comuna lor. Iar zi
politicii imperialiştilor şi a slugilor a- de pace. mai mers. Oamenii l-au dat.de gol şl cala amintită de Miron „prinde orbul,
oestora din guvernul Yoshida. In declaraţia făcută la 5 Mai, Ciu- încasatorul a fost dat afară din ser scoate-i ochii", se potriveşte şi aici, dar
La Tokio, în capitala Japoniei, 400 En-lai, ministrul de externe al Repu viciu, urmând să dea socoteala de puţintel schimbată : „prinde-1 pe Ticu,
mii oameni au strigat îritr’un singur blicii Populare Chineze, demască pe şarlataniile făcute. Vezi însă că scoate-1 dela cooperativă şi trimite-1
glas: „Afară cu ocupanţii americani". deaîntregul scopurile urmărite de im măsura aceasta I-a indispus foarte rău în judecată pentru tâlhărie" 1 ] Şi mai
Intervenţia poliţiei fasciste a lu’ perialiştii americani în Japonia. pe Miron Mihai, salariat al sfatului sunt şi alte zicale care se potrivesc,
Yoshida şi a trupelor americane, a Poporul japonez nu va înceta nici popular şi cumnat cu Ticu Niculai. De legate însă de faptele preşedintelui şi
dus la ciocniri grave, pricinuind nu odată lupta pentru dreptatea cauzei aceea, el s’a dus la bunul lui prieten, secretarului Sfatului Popular şi de cele
meroşi morţi şi sute de răniţi. sale.
preşedintele comitetului executiv al ale „cumnatului buclucaş". Pe acestea
Pentru unitatea Germaniei sfatului. însă nu le mai amintim. Poate le ştie
— Tovarăşe Marcul a glăsuit Mihai. şt Comitetul executiv al sfatului popu
Lupta pentru unitatea Germaniei, In ciuda interzicerii autorităţilor de Cumnatu’ meu a fost pus în disponibili lar raional Iaşi, şi le va pune în a-
găseşte un sprijin tot mai larg în mij la Bonn, 20.000 tineri şi tinere din tate pentrucă în loc să dea statului plicare.
locul întregului popor german. Impo- toate colţurile Germaniei Apusene s’au banii din impozite i-a dat pe gât. Da’ VIRGIL FLORESCU
trivindu-se din toate puterile acţiunii adunat în oraşul Esscn într’o mare a- mă’ntorc şi zic: ce alt făcut-a el de (După o corespondenţă trimisă de
duşmănoase a clicii lui Adenauer care dunare de protest împotriva încheierii cât o greşită dirijare a evidenţei? C. llie-Iaşi).
vrea să încheie aşa zisul „tratat ge „tratatului general", pentru încheierea
neral", impus de imperialiştii arneri- tratatului de pace cu Germania şi pen La ce-i bună şcoala în America
cano-englezi, oamenii cinstiţi din Ger tru crearea cât mai grabnică a unui
întâmplarea s’a petrecut în America. făcu mulţumită doamna Huxley. Dum
mania, în frunte cu clasa muncitoare, stat german unit, iubitor de pace şi Cu ziarul în mână, 4 tineri s’au îndrep neata, inginerul, vei spăla automobilul
luptă cu hotărîre pentru adoptarea democrat. tat către casa d-nei Mary Huxley, o meu de noroi. Când urc în el, îmi vei
propunerilor sovietice privitoare la Demonstraţia dela Essen a tineretu mare bogătaşă, care anunţa că are ne- deschide uşa. Dumneata, se adresă ce
tratatul de pace cu Germania. Aceste lui din Germania Apuseană s’a desfă voe la administraţia blocului său de luilalt, fiindcă eşti pedagog, te vei în
propuneri sunt singurele în stare să şurat sub lozincile: „Nu vrem arme două persoane culte şi inteligente. Ti griji de fetiţa mea Bethy. O cunoşti ?
asigure crearea unei Germanii paşnice americane" „Nu vrem „tratatul gene nerii şomeri intelectuali se gândeau că Asta e, spuse ea arătându-i căţeluşa pe
şi democratice. ral" „Nu vrem să fim recrutaţi în ar doi dintre dânşii sunt la câţiva paşi de care o ţinea în braţe.
La 4 Mai, peste 60.000 de oameni mata mercenară!" „Vrem încheierea noroc. După ce aşteptară aproape trei Tinerii o priviră cu ură şi pedagogul
din Germania Apuseană au participat tratatului de pace!" „Vrem să cons ore, fură prezentaţi doamnei Huxley. îi răspunse răspicat bogătaşei:
Ia Bonn, la o manifestaţie împotriva truim pentru pace!". — Ce studii aveţi dumneavoastră ? — „N’am studiat ca să-ţi spălăm au
politicii trădătoare a lui Adenauer. El Sărbătorirea aniversării victoriei îm îi întrebă ea. tomobilul şi să facem educaţie câinilor.
au cerut încheierea cât mai grabnică potriva fascismului a constituit un nou — Doi dintre noi am terminat uni Caută pe altcineva pentru javra asta a
a tratatului de pace şi unitatea între versitatea. dumitale..."
gii ţări. Asemenea manifestaţii au prilej de manifestare a luptei poporu — Tocmai de voi aveam nevoe. Ce In timp ce tinerii plecau, doamna
avut Ioc şi în alte oraşe, ca de pildă lui german împotriva planurile noul- facultate aţi terminat ? Huxley rămase foarte supărată din pri
Berlinul Apusean, Nuerenberg, Frank- lor hitleri dela Bonn şi a stăpânilor — Eu Politehnica, iar el Pedagogia. cina insultei adusă „fetiţei” sale.
furt pe Main, etc. acestora — imperialiştii americani. — Cum nu se poate mai bine, — Ion Băieşu
iH
.m
Tiparul. Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" — Piaţa Scânteii c. 1873
